4,839 matches
-
blogăritul și intoleranța nu se exclud reciproc", fluture.blogs.com). Merită amintită și inventivitatea formulelor de denumire a blogurilor - Blogu-cel-cool-al-meu, BloguRomanashului, blogu-ancutzei, blog-de-voie - etc. Cred că în momentul de față blog e cuvîntul cu cea mai rapidă dezvoltare a familiei lexicale; din înșiruirea de mai sus au scăpat, desigur, multe alte creații accidentale, expresive, ludice.
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
El trece dincolo de pojghița comună a sensului lor uzual și le scoate în față etimologia punînd-o în slujba unei idei. Iar Heidegger chiar așa procedează cu termenii pe care vrea să-i încarce cu virtuți speculative, toate îmbinările și dezbinările lexicale la care recurge sprijinindu-se pe o semnificație inițială a particulelor folosite. În germană și da-ul și sein-ul din cuvîntul Dasein au sens de sine stătător, iar modul în care Heidegger definește Dasein-ul e perfect plauzibil. O altă
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
întîrzia prea mult. Ne contrariază deocamdată un fapt. Și anume sărăcia de fond a acestei viziuni sexualiste sans rivages, a acestei căderi în golul nu doar al lascivității absolutizate, ci și în cel al unei scriituri standardizate, paupere prin monomanie lexicală. întrucît libertinajul excesiv al spiritului disimulează nu o dată un "deșert al amorului", cum spunea Mauriac, vitregit de latura sa spirituală, de noblețea nuanțelor sale practic infinite ce se pierd între vectorii triadei erecție-copulație-orgasm. O bună parte a erosului însuși e
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
dintre el și cadră inversîndu-se în mod evident. Destul de rapida ascensiune a variantei cadru și a altor cîteva cuvinte înrudite prin origine (în limba sursă sau prin derivare pe teren românesc: a cadra, cadrist, a încadra, încadrat) delimitează un ansamblu lexical marcat de rigiditatea limbajului birocratic și chiar de apartenența la limba de lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
în sau la într-un stil adesea destul de greoi și artificial - "în cadrul spectacolului s-au prezentat..."; "sînt inginer în cadrul întreprinderii..." etc. Al. Graur a scris de mai multe ori împotriva acestui clișeu, criticînd, cu argumentul etimologiei (cadru = pătrat), anumite asocieri lexicale: "trebuie evitată expresia în cadrul ciclului, avînd în vedere că ciclul e rotund" (Dicționar al greșelilor de limbă, 1982: 27). În momentul de față, în cadrul pare să se fi specializat pentru acele construcții prin care e descrisă plasarea foarte generală într-
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
propage o emoție, imaginația cititorului trebuie atrasă prin ritmul și înlănțuirea unor imagini pe care nu trupul viu le iscă, ci dozajul prozodic pe care mintea scriitorului îl produce. (Spun dozaj prozodic și nu narativ, întrucît instinctul ritmic al fluenței lexicale nu ține doar de poezie, ci și de proză. Astăzi prozodia este epică, nu poetică.) După acest dozaj prozodic se poate măsura cultura scriitorului și puterea lui de a evita tonul excesiv. Tocmai de aceea actorii de talent au o
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
și Ciucălău, e "tămîiat și aghezmuit gata dis-dimineață") sau la Caragiale (prin cetățeanul turmentat ori "catindatul" magnetizat). Unele dintre expresiile mai vechi s-au păstrat (a trage la măsea), altele au ieșit din uz (a lua luleaua neamțului). O serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
care nu poate articula nici un cuvînt) se asociază cu clește ("iar i-a venit soțul beat clește acasă" - catavencu.ro), cui "(șofer beat cui, prins de polițiștii de frontieră la vama Siret" (allpress.ro, 5.08.2007), cleampă, prin deviere lexicală, fără să se poată spune cu exactitate care au fost termenii primari (poate că între cui și clește acționează și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile verbelor familiar-argotice cu sensul de "a bea", "a se îmbăta
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
de textele unor argotizanți autentici: "i-a spart toată mansarda troacei" (Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994: 71). Dicționarele de argou înregistrează și alte utilizări ale cuvîntului, cu sensuri vulgar-sexuale asupra cărora nu ne vom opri aici. Unele dintre combinațiile lexicale au logica lor, realizînd metafore în lanț: de exemplu, expresia a-și mobila mansarda e chiar mai coerentă decît a-și mobila mintea (acumulînd cunoștințe); de aceea nu e de mirare că o găsim în articole de presă și în
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
aspirația înfrigurată către sinteza conceptuală maximă, de tip silogistic sau matematic. Dar exactitatea sa generează redundanțe spectaculoase, geometria sa explodează pe cele mai surprinzătoare trasee baroce, iar rigoarea conceptelor este special amenajată pentru a arăta pînă unde poate merge inventivitatea lexicală și cum discursul literar poate deveni subit metalimbaj. Filosofia lui Chira, ușor deductibilă din arta și din textele sale, se sprijină pe cîteva propoziții fundamentale: 1. lumea nu este o realitate finită, ci un proiect continuu, 2. limbajul nu este
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
o suavitate extatică și blîndă cu cea interioară, din care nu lasă nimic în calea risipei, el se preschimbă, chiar sub ochii cititorului, în ceea ce este de fapt: într-un poet baroc, într-o sursă inepuizabilă de incantații, de construcții lexicale surprinzătoare, de inovații sintatctice și de expresivitate în sine, gratuită ca foșnetul trestiilor în vînt. Cerebralitatea sa, divagațiile teoretice și instrumentele obișnuite ale logicii, de care textele se impregnează pînă la saturație, sînt simple strategii de poet care se simte
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
nu se poate să nu fi împrumutat ceva din armătura discursivă a acestui gen de texte. Și chiar acesta e cazul autorului nostru. Iar bizareria manierei sale nu se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare de cultura literaților, adică de lumea esteților lipsiți de bază filozofică, artiști pentru care înfățișarea lesnicioasă, după criterii estetice, a unor cunoștinte mai mult sau mai puțin
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
române, înregistrează sensul "gură". Mai puțin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare?" - M. Sîntimbreanu, Recreația mare, 1978), care poate avea sensul "a scuipa", dar și, contextual, "a lovi". De la elementul lexical principal al locuțiunilor s-a format și un verb: a flitui "a ironiza", "a alunga", "a scuipa" (Croitoru-Bobârniche), "a mustra, a dojeni", "a goni, a alunga" (Volceanov). Expresia colocvială a da cu flit este foarte des folosită în stilul publicistic
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
sună la fel dar la ea e mereu altceva" (azi am încurajat prostia). Totul e explicit, totul curge armonios în acest pasaj, nici pomeneală de tropi deghizați, nici urmă de vreo deturnare a limbajului în afara câtorva jocuri - amuzante - de istorie lexicală. S-ar zice că Gabriel H. Decuble nu respectă norma poeticului. Sau așa-zicând nu pe aceea în vigoare astăzi. Că se revendică dintr-un strat gros, demult apus, al retoricii clasice. Că vine dintr-un ev rece, rectangular și
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
Liviu Dănceanu Majoritatea întreprinderilor analitice pornesc, cel puțin în câmpul muzicologiei, de la faptele de expresie lingvistică, morfologice, sintactice, lexicale, care sunt cercetate prin prisma dichotomiei neutru/expresiv. Cu alte cuvinte, demersul este de la expresie la conținut, prioritare fiind formele lingvistice, de la care pleacă analistul tocmai pentru a le lămuri conținuturile. Născut dintr-un rest deopotrivă sentimental și rațional, conform
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
Rodica Zafiu Calcurile frazeologice sînt printre cele mai surprinzătoare influențe ale unei limbi asupra alteia: în cazul lor, nici nu se mai pune problema de a răspunde unei lipse, unei nevoi (ca la împrumuturile lexicale necesare), contînd doar prestigiul și puterea de circulație a limbii care își impune structurile. În situațiile de bilingvism sau în diverse stadii de învățare a unei limbi, asemenea calcuri sînt în mod normal produse prin transfer din limba maternă în
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
pe marginea operei lui Heidegger. Cărțile acestea, relicve deplorabile înțesînd degeaba rafturile bibliotecilor, alcătuiesc marea groapă comună a rebuturilor livrești. Cartea lui Cristian Ciocan nu intră în această categorie. Ea este o mostră de competență analitică ce trece dincolo de crusta lexicală a cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
doar un mod de libertate asociativă ci și unul de supunere la un tipar, un travaliu al respectării acestuia. în pofida livrescului, a saturației erudite, să menționăm că Foarță pornește nu o dată (nostalgia organicului) de la un factor elementar, de la un embrion lexical ori fonic, pe care-l dezvoltă fastuos (acest fast fantasmagoric-explicativ, augmentat pînă la un soi de enciclopedism al posibilului, reflectă o povară a latențelor ce se străduiesc și nu izbutesc niciodată pe deplin a se actualiza): "Un iz e, totdeauna
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
deocamdată, de prezumția de nevinovăție, întrucât nu sunt filologi. Dar ar fi cazul să recurgă la concursul unui filolog autentic, bine școlit, care să-i ajute să-ndrepte nedreptățile decurgând din ignoranță. 6. Necesitatea adnotărilor documentare, istorico-literare și a gloselor lexicale, îndeosebi în edițiile din colecțiile școlare și de popularizare. 7. Aș fi dorit să se discute la Clubul Prometheus și despre noțiunile copyright și monopol, pe care mentalitatea unor succesori biologici, abuzivi, ai unor scriitori pare să le confunde. în
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
tipar de care vorbitorii ei nu se pot desprinde decît cu prețul renunțării la ea. Asta înseamnă că gîndirea unui om este determinată de limba pe care o vorbește, trecerea de la o limbă la alta cerînd o schimbare a paradigmei lexicale din care i se hrănește gîndirea. Drama este că, dacă gîndirea e amprentată de limbă, atunci fiecare popor gîndește în alt fel. Ba mai mult, dacă un om părăsește o limbă în favoarea alteia, gîndirea i se va modifica. Ipoteza, să
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
e problematică. Căci, dacă acceptăm că imaginația este facultatea primordială a gîndirii, cu alte cuvinte că a gîndi înseamnă a asocia imagini și nu a înlănțui cuvinte, atunci putem admite că există o gîndire care să fie desprinsă de matricea lexicală a limbii. Nuanțele și obișnuințele lexicale ale unui om nu au legătură cu substanța gîndirii lui, ci doar cu expresia pe care el i-o dă. Gîndim la fel, dar ne exprimăm diferit, fiecare după suplețea flexionară pe care o
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
imaginația este facultatea primordială a gîndirii, cu alte cuvinte că a gîndi înseamnă a asocia imagini și nu a înlănțui cuvinte, atunci putem admite că există o gîndire care să fie desprinsă de matricea lexicală a limbii. Nuanțele și obișnuințele lexicale ale unui om nu au legătură cu substanța gîndirii lui, ci doar cu expresia pe care el i-o dă. Gîndim la fel, dar ne exprimăm diferit, fiecare după suplețea flexionară pe care o are limba în care se mișcă
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
acest caz, traducerile sînt zadarnice, fiecare tălmăcire echivalînd cu saltul dintr-o dimensiune a universului în alta. Limbile nu pot comunica între ele, iar oamenii care le vorbesc cu atît mai puțin. Omenirea e ca o scenă traversată de cîmpuri lexicale ce sunt etanșe și impermeabile unele în raport cu altele. O nuanță dintr-o limbă nu are echivalent în alta, iar un gînd exprimat într-un idiom nu are corespondent în altul. Chiar aceasta era convingerea lui Humboldt: "Fiecare limbă trasează în jurul
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
altul. Nu lipsit, e drept, de o anume tradiție și de câteva locuri comune, dar cu un remarcabil simț al poveștii. Al poveștii, vreau să spun, și al poveștilor, al povestirii și al povestitorului, al povestașului ș.a.m.d. Familia lexicală, adică, în întregul ei. Naratorul, Teodor Moldovan, revine în țară după douăzeci de ani de sufocantă și bănoasă carieră elvețiană, căutând o veche iubire - Valeria - și o la fel de veche pasiune devorantă - legendele. Ca adolescent, înregistra pe casete sute de întâmplări
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
limbajului familiar actual e îmbogățirea listei formulelor de politețe cu o nouă variantă. În mesajele românești stocate în internet, apare în ultima vreme termenul de mulțumire mersic. Nu cred că are multe șanse să se impună (deși în domeniul dinamicii lexicale nu e prudent să faci previziuni!), dar e un caz interesant din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, pare să ilustreze tendința colocvială (mai veche) de a adăuga sufixe diminutivale, cu valoare afectivă, celor mai diverse clase lexico-gramaticale
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]