775 matches
-
Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor Rosch, "Natural categories", în Cognitive Psychology, 4, p. 328-350. Rogers 1974 = Andrew Daylon Rogers Jr., Physical Perception Verbs in English: A Study
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Concepută ca o bază de date lexicale, WordNet grupează substantivele, verbele, adjectivele și adverbele în seturi de (cvasi-)sinonime, cunoscute ca sinseturi, iar unitățile incluse în această rețea sunt interconectate prin diverse relații de sens. Acest tip de structurare a lexiconului a fost aplicat ulterior și la alte limbi (vezi EuroWordNet - o bază de date multilingvă, realizată pentru limbi ca italiana, spaniola, germana, franceza, ceha, olandeza și estoniana). 66 Avem mai multe argumente pentru a prezenta structura lexico-semantică realizată în WordNet
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 398-411. I. D.
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
5; Mihai Coman, O sinteză discutabilă, SLAST, 1986, 12-14; Ion Itu, „Mitologie română”, AST, 1987, 8; Vasile Vetișanu, Germina Comanici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 198-202; Datcu, Dicț. etnolog., II, 284-286; Rusu, Membrii Academiei, 563-564; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 411-414. I. D.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
numerația, vocabularul, clasificatorii, structurarea spațială, gramatica, capacitatea de compunere a gesturilor și aspectul calm al interpretului, nivelul interpretării. Pentru interpretarea competentă din limbajul gestual în cel oral au fost identificate 69 de priceperi grupate în șase domenii : înțelegerea lexicului limbajului-sursă, lexiconul limbajului-țintă, înțelegerea discursului limbajului-sursă, discursul limbajului-țintă, vorbirea în public și înfățișarea (aspectul) interpretului și calmul. În acest fel au fost evidențiate priceperile care pot fi mai ușor de învățat și cele care necesită mai mult timp și experiență pentru a
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
Bernabé, Patrick Chamoiseau și Raphaël Confiant (Bernabé et alii, 1989). Această alegere ne obligă la o discuție asupra termenului, Întrucât cuvântul „creol” se referă În special la albi, adică la europenii născuți În Antile, după cum ne spun diversele dicționare și lexicoane. Astfel, vechiul dicționar Ribaut ne oferă următoarea definiție: „Din cuvântul spaniol criollo, care are aceeași semnificație. Acest cuvânt desemnează nașterea, În Indii, a unor indivizi originari din alte părți ale lumii; termenul se aplică și animalelor. Totuși, este de obicei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lingvistică generală, Universitas Teora, București, vol. I-II, 2000). BLOOMFIELD 1933 = Leonard Bloomfield, Language, Henry Holt, New York, 1933. BOURDIEU 1982 = Bourdieu, Pierre, Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Fayard, Paris, 1982. BUSSMANN 2008 = Bußmann, Hadumod (Hgg.), Lexicon der Sprachwissenschaft, Alfred Kröner Verlag, Stuttgart, 2008. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 = Charaudeau, Patrick, Maingueneau, Dominique et al., Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. COȘERIU 1962 = Coseriu, Eugenio, Teoría del lenguage y lingüística general. Cinco estudios, Editorial Gredos
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
All, București, 2000; (în colab. cu Gaudreault, Romain) Pour connaître la science des signes. Introduction à la sémiotique, Editura Fundației "Meridian", Craiova, 2001; (în colab. cu Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia, Surugiu, Romina) Femei, cuvinte și imagini, Polirom, Iași, 2001; (colab.) Lexicon feminist, Iasi, Polirom, Iași, 2003; Analiza discursului. Ipoteze si ipostaze, Tritonic, București, 2004. Harvey SACKS (1935-1975), sociolog și antropolog american, fondatorul metodei analizei conversaționale. Lucrări de referință: (în colab. cu Schegloff, E., Jefferson, G.) A simplest systematics for the organisation
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care, pe baza unui set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile care există în gramatica universală. O structură este bine formată, corectă, dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile care există în gramatica universală. O structură este bine formată, corectă, dacă sunt îndeplinite două condiții: sunt împlinite trăsăturile combinatorii și structura este interpretabilă (are sens). Derivarea sintactică este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care nu trebuie împlinite, dar care intră în descrierea posibilităților combinatorii ale altor trăsături. Este vorba de trăsăturile categoriale (A - adjectiv, V - verb, N - nominal) și cele interpretabile, referențiale (persoana, numărul unui nominal). Procedura computațională operează cu elementele selectate din lexicon, utilizând câteva operațiuni: Selecția (engl. Select), Fuziunea (engl. Merge), Mutarea (engl. Move) sau Atragerea (engl. Attract) și Acordul (eng. Agree). Selecția presupune selectarea elementelor din lexicon și gruparea lor în perechi. Fuziunea asamblează elementele acestor perechi într-unul singur, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cele interpretabile, referențiale (persoana, numărul unui nominal). Procedura computațională operează cu elementele selectate din lexicon, utilizând câteva operațiuni: Selecția (engl. Select), Fuziunea (engl. Merge), Mutarea (engl. Move) sau Atragerea (engl. Attract) și Acordul (eng. Agree). Selecția presupune selectarea elementelor din lexicon și gruparea lor în perechi. Fuziunea asamblează elementele acestor perechi într-unul singur, cu o structură mai complexă. Mutarea este o operațiune care se aplică unui element dintr-o structură mai complexă, deplasându-l și lăsând în loc o urmă. Mutarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Pentru acele exemple în care controlorul este subspecificat, ca în (11)b, analiza prin copiere ne impune să considerăm că avem a face cu controlori omonimi. Fiecare controlor ar trebui să aibă forme omonime pentru fiecare termen acordat. Astfel, în lexicon ar exista un pronume tu de genul feminin și unul de genul masculin, omonime. Această analiză duce la redundanță și omonimii prea multe. Pentru fiecare termen care se poate acorda în mai multe feluri trebuie să presupunem forme omonime cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1952, 1953, Bujor, 1955, Pătruț, 1956, Hořejši, 1957, 1964, Nandris, 1961, Togeby, 1952, 1953, Manoliu-Manea, 1971, cf. Mallinson, 1984 și Windisch, 1973). O problemă pe care o ridică această ipoteză este legată de modul în care substantivele sunt reprezentate în lexicon. În timp ce genul este o trăsătură fixă a substantivelor, prezentă în lexicon, numărul este o trăsătură contextuală. Dacă genul este întotdeauna fix, ar trebui să avem două intrări în lexicon pentru fiecare substantiv neutru: una +sg. +masc., cealaltă +pl. +fem. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Togeby, 1952, 1953, Manoliu-Manea, 1971, cf. Mallinson, 1984 și Windisch, 1973). O problemă pe care o ridică această ipoteză este legată de modul în care substantivele sunt reprezentate în lexicon. În timp ce genul este o trăsătură fixă a substantivelor, prezentă în lexicon, numărul este o trăsătură contextuală. Dacă genul este întotdeauna fix, ar trebui să avem două intrări în lexicon pentru fiecare substantiv neutru: una +sg. +masc., cealaltă +pl. +fem. Acest lucru nu este de dorit, din mai multe motive. Un prim
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ipoteză este legată de modul în care substantivele sunt reprezentate în lexicon. În timp ce genul este o trăsătură fixă a substantivelor, prezentă în lexicon, numărul este o trăsătură contextuală. Dacă genul este întotdeauna fix, ar trebui să avem două intrări în lexicon pentru fiecare substantiv neutru: una +sg. +masc., cealaltă +pl. +fem. Acest lucru nu este de dorit, din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul al Rodicăi. b. *A venit un prieten al Monicăi și una al Rodicăi. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nefiind dependente sau controlate de un alt termen din contextul lingvistic (prin acord sau prin atribuire - cum ar fi atribuirea cazului). Sunt mai multe implementări posibile pentru acest tip de trăsături. Presupunând că astfel de trăsături au valori opționale în lexicon, valoarea se stabilește atunci când termenul este selectat din lexicon. Prin urmare, substantivele ar fi specificate în lexicon ca [Număr=sg/pl] (semnul [/] arată că trebuie făcută o alegere atunci când termenul este introdus în text (în enunț). Dacă presupunem că există
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
contextul lingvistic (prin acord sau prin atribuire - cum ar fi atribuirea cazului). Sunt mai multe implementări posibile pentru acest tip de trăsături. Presupunând că astfel de trăsături au valori opționale în lexicon, valoarea se stabilește atunci când termenul este selectat din lexicon. Prin urmare, substantivele ar fi specificate în lexicon ca [Număr=sg/pl] (semnul [/] arată că trebuie făcută o alegere atunci când termenul este introdus în text (în enunț). Dacă presupunem că există o corelație între selectarea anumitor valori pentru diferitele trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar fi atribuirea cazului). Sunt mai multe implementări posibile pentru acest tip de trăsături. Presupunând că astfel de trăsături au valori opționale în lexicon, valoarea se stabilește atunci când termenul este selectat din lexicon. Prin urmare, substantivele ar fi specificate în lexicon ca [Număr=sg/pl] (semnul [/] arată că trebuie făcută o alegere atunci când termenul este introdus în text (în enunț). Dacă presupunem că există o corelație între selectarea anumitor valori pentru diferitele trăsături, putem să considerăm că substantivele neutre sunt specificate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Cazului, ci și pentru subiect și pentru tranzitivitate. Franchetto (2007) face o sinteză asupra aspectelor problematice determinate de studierea mai profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip de formare a cuvintelor sau derivare de la un cuvânt la altul. Alternanțele aparțin deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip de formare a cuvintelor sau derivare de la un cuvânt la altul. Alternanțele aparțin deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component al gramaticii, Enciclopedia, care cuprinde sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
centru guvernează complementul și specificatorul lui și orice grup din configurația ECM. Legarea centrului induce transparență. Principiul Proiecției reprezintă corespondența biunivocă dintre rolurile tematice ale intrărilor lexicale și pozițiile sintactice (Pollock 1997: 64). Principiul Proiecției subliniază legătura dintre Sintaxă și Lexicon și stipulează că structura tematică și proprietățile de subcategorizare ale unităților lexicale sunt "proiectate" din Lexicon și reprezentate la toate nivelurile sintactice, adică în LF, în structura de adâncime sau de bază și în structurile de suprafață, transformate prin modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Principiul Proiecției reprezintă corespondența biunivocă dintre rolurile tematice ale intrărilor lexicale și pozițiile sintactice (Pollock 1997: 64). Principiul Proiecției subliniază legătura dintre Sintaxă și Lexicon și stipulează că structura tematică și proprietățile de subcategorizare ale unităților lexicale sunt "proiectate" din Lexicon și reprezentate la toate nivelurile sintactice, adică în LF, în structura de adâncime sau de bază și în structurile de suprafață, transformate prin modificarea structurii de bază; acestea se realizează prin elemente concrete ale limbii în PF (Stan 2005: 182
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]