901 matches
-
ticăit, minut, secundă (Un ceas oprit), în nopțile de iarnă, pe celălalt rugându-l să vină cu fiecare gând, rugăminte pe care o poartă ani de-a rândul, ajungând ea însăși în iarna vieții (Îți scriu cu dor), înlănțuită de „lianele unui trup / fără suflet”. Ca în elegiile bacoviene, poeta își strigă cu deznădejde dorul de iubire în pofida toamnei din sine și din afară visând, sperând ca cel iubit să-i devină părtaș sentimentelor sale. Conștientă însă de puterea tăcutului zeu
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
în acele clipe nu mi-am pus problema viitorului relației noastre. Ne simțeam bine și doream din tot sufletul să nu pierd o asemenea parteneră. Nefiind angajați în alte realții similare, am simțit osmoza întrepătrunderii sufletelor ce se încolăcesc ca lianele în jurul copacilor puternic înrădăcinați, într-o iubire la care nimeni nu mai avea curajul să spere, să viseze, sau să bănuiască că va apărea, în locul ce, de multe ori, poate nu-ți spune nimic definit: litoralul. Referință Bibliografică: Chemarea iubirii
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
eu privesc în jur ca un copil dezorientat, căutând mai departe apa, aerul, focul, flacăra vie a lumânării, cum dansatoare a bucuriei de a fi, își modulează trupul ardent pe filele ultimelor poeme ale rădăcinilor firii în care, ca o liană m-am înfiripat, crescând la pieptul ei din smaragdele timpului. departe de toate și de tot, Domnul știu că nu va permite ca bicisnicii lumii să distrugă sămânța energetică al unui areal al Domnului. areal în care noi, românii ne
TABLOU TRĂIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377744_a_379073]
-
Chiar dacă-i sărbătoare-americană, În noaptea asta fi-vom amândoi ! M-oi deghiza, cretin, într-o sutană Și mă vei regăsi într-un... strigoi ! deci............. În noaptea asta, tu, să deschizi ferestre C-am să-ți cobor, în suflet, pe-o liană ! Voi fi, eu, FĂT - FRUMOS -ul din poveste, Iar tu, frumoaso, ILEANA - COSÂNZEANĂ ! Suflete calde de băieți și fete S-or... halloween-iza pe îndelete! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: De HALLOWEEN !!! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765
DE HALLOWEEN !!! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377789_a_379118]
-
Durand, Gilbert, Op.cit., pp. 135-138. 22 Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad. de Liana Micescu și Alexandru Al. Șahighian, Buc., 1994, p. 209. 27 N. Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul care își vrea propriul declin. El spune mereu: "totul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
început), și ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță: ...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Înțeles de minune. Dar ce păcat că spuneam atât de puțin despre floarea mea... Hoinăreala mea s-a Încheiat cu o noapte petrecută În pădure („Să nu intri niciodată aici”, am fost povățuit). De cum am intrat, m-am rătăcit printre lianele multiforme În care forfoteau tot felul de arătări, despre care nu auzisem nimic; le vedeam pentru prima dată. Contrar semenilor mei, m-am Împrietenit cu aceste arătări, m-am oploșit aici mai multe ceasuri și, cu această ocazie, am pătruns
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe. Deodată... ușa sună... un pas sfios [din fire] Uscat foșnea pe scânduri matasa cea subțire: Prin flori s-arată albă, se-nclină peste gratii Duioasa arătare a vecinic adoratei, Iar luna, luna plină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
diverse șantiere ca tehnician, normator, șef al serviciului de pază, iar din 1963 ca metodist la Biblioteca Regională Banat. Pensionat pentru invaliditate în 1968, se stabilește la Iași. Își publică primele versuri în 1933, în paginile revistei școlare „Mugurași”. Placheta Liane crude îi apare în 1935, tot pe când era elev de liceu, fiind urmată de Prohod pentru zi (1939), volum bine primit de critică. După 1956 reintră în viața literară și începe să publice în „Scrisul bănățean”, iar în 1966, după
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
proză, Memoria timpului (1977), ce cuprinde „mărturii și evocări literare”, de fapt amintiri despre Otilia Cazimir, D. Popovici (profesorul său de la Iași), Ion Pillat, Magda Isanos, Eusebiu Camilar și câteva pagini de jurnal, Ț. publică numai versuri. Încă din placheta Liane crude, el se dovedește un poet delicat, imagist inspirat care, servindu-se de metrul clasic, creează, pe linia sentimentalismului minor, o atmosferă de limpiditate și echilibru. Lirica lui emană o senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
exprimă frecvent sentimentul curgerii ireversibile a timpului, poetul trăind din amintirile trecutului, obsedat de copilărie, de adolescența demult pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea le desenează în „sarabandă cu timpul” îi provoacă adânci neliniști și presimțiri amare. SCRIERI: Liane crude, pref. Dumitru Furtună, Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, București, 1939; Poezii, pref. Eusebiu Camilar, București, 1966; Contrapunct, în toamnă, București, 1969; Sub cerul Mioriței, Iași, 1971; Înalt prin stemă, București, 1972; Luminile zilei, București, 1972; Lângă vetrele sacre, Iași
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
București, 1979; Mâinile de lumină, București, 1979; Al soarelui și-al umbrei, cu un portret de Dan Hatmanu, Iași, 1980; Pe o apă visând, București, 1982; Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
al umbrei, cu un portret de Dan Hatmanu, Iași, 1980; Pe o apă visând, București, 1982; Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
Iași, 1980; Pe o apă visând, București, 1982; Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O, 1966, 11; Constantin Călin, „Poezii”, ATN, 1967, 2
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
G. Călinescu - îndepărtat din Universitate și trimis „în cercetare” - la șefia Catedrei de literatură română modernă și ia gradul didactic de profesor; va fi pensionat în 1970. Debutează în 1932 la revista „unu”, publicând în două numere consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
atmosfera ambiguă a boemei cosmopolite, sugestia luxului și a bucuriilor precare, a înstrăinării și melancoliei fără leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
de imagerie metaforică: cai negri, luna-păianjen, crengi de șarpe, cenușă, iarbă (Galop de foc, Cocoși de sete etc.). „Jungla marină” simbolizează lupta eului cu materia uriașă, informă, care îl înlănțuie: „La capătul lumii într-o junglă marină/ mă lupt cu lianele vii zi și noapte./ Roiesc în ochii mei insectele luminii./ Munții de lei înfuriați/ cu verzi maimuțele de ger în gheare/ rostogolesc mărăcinișuri de sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
accente melancolice, evocatoare, erotismul filtrându-se în forme calofile. Sonetul, cultivat cu pasiune, are incantații melodice delicate, etalând imagini brodate parcă în fir de mătase, cu o anume suavitate a versului ce riscă să eșueze în dulcegărie („Chiar tu erai liana înălțată/ pe gâtul cerului înlăcrimat/ cu geana ochilor încercănată/ sub care-n scurta vară-am înnoptat” - I.). M., „un scutier al iluziei”, desfășoară un lirism al decantărilor sentimentale, cu versuri frumos caligrafiate, ceremonios construite din stări și trăiri diafane, ca
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
procesul seducției? Ce am putea afla de la ei despre apariția unei emoții născute din iubire și despre caracterul ei efemer? Și ce putem aștepta de la niște procese ireale, narative? Niciodată esențialul - prin urmare, nimic, sau cel puțin nu cine știe ce. Casanova, Liane de Pougy, Rétif de la Bretonne, Oscar Wilde, Crébillon, marchiza de Pompadour, lordul Byron, Montherlant, Kierkegaard, Henry Miller, acești seducători au existat în carne și oase. Prin urmare, ne dau o idee mai corectă despre mecanismele seducției prin textele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
carte de atmosferă, cu trimiteri aluzive spre un fantastic abia conturat. Al doilea roman, Pasul alăturea (1979), e structurat pe capitole și secvențe ce permit dezvoltarea acțiunii pe mai multe planuri. Partea cea mai interesantă a romanului o constituie povestea Lianei Văcărescu, fiica unui ministru, ce-și rememorează în fața lui Ion Livezeanu (tânărul inginer care o cere în căsătorie), pasul alăturea făcut în adolescență cu un tânăr străin viciat, Morland. Totaliter aliter (1982) are o tentă științifico-fantastică. Eroina, Laura, soția inginerului
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
și unei experiențe traumatizante: „desțărarea”, tema centrală, obsedantă a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute / unghiile când trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
undelor cutrier, Iar în iarba înflorită, somnoros suspin-un grier... E atâta vară-n aer, e atât de dulce svonul... Singur numai cavalerul suspinând privea balconul Ce-ncărcat era de frunze, de îi spînzur-prin ostrețe, Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl îmbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara: O arată-mi-te iară-n haină lungă de mătasă, Care pare încărcată de o pulbere-argintoasă, Te-aș privi o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vin, Să mă-mbete acel miros de la pânzele de în; Cupido, un paj șăgalnic, va ascunde cu-a lui mână, Vioriul glob al lampei, mlădioasa mea stăpînă! " Și uscat foșni mătasa pe podele, între glastre, Între rozele de Șiras și lianele albastre; Dintre flori copila râde și se-nclină peste gratii - Ca un chip ușor de înger e-arătarea adoratei - Din balcon i-aruncă-o roză și cu mînile la gură, Pare că îl dojenește când șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-n
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de mâni, Un tremurat de gene. {EminescuOpI 190} Te urmăresc luminători Ca soarele și luna, Și peste zi de-atîta ori Și noaptea totdeauna. Căci scris a fost ca vieața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă. {EminescuOpI 191} PE LÎNGĂ PLOPII FĂRĂ SOȚ Pe lângă plopii fără soț Adesea am trecut; Mă cunoșteau vecinii toți - Tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des; O lume toată-nțelegea - Tu nu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]