134,783 matches
-
și numeroase intermedii, o oarecare bogăție și invenție lingvistică (comic de limbaj, elemente de argou țigănesc etc.)... în fine, piesa este "dominată de un puternic spirit parodic; din ea străbate, nealterat, un enorm apetit pentru viață, maximalizînd o năzuință spre libertate în gândire similară aceleia pe care o regăsim și în Țiganiada sau Trei viteji". Ion Istrate face și o minuțioasă analiză a particularităților lingvistice ajungând la concluzia că acestea nu pot fi atribuite unui grup, ci unui singur autor. Cercetătorii
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
expresie, încît nu poți să nu te miri de răbdarea cu care d-na Cesereanu le supune disecției. Anii cu pricina au însemnat, iată, pentru presa românească două premiere (nu doar una, cum se afirmă de obicei): nu doar o libertate, proaspăt recucerită, după patru decenii de cenzură, ci și o violență, o grosolănie, un libido încărcat de excremente care i-ar fi lăsat visători pe Șeicaru și compania, marii precursori în materie. Tot în Apostrof-ul de pe aprilie, dl Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din numărul trecut) Firește, Nae Ionescu nu e accesibil oricui. E nevoie, pentru a-l priza corect, de un anume tip omenesc deschis spre transcendență sau religie, spre libertatea spiritului, prin depășirea nu doar a pozitivismului, ci și a superficiilor erudite, a structurilor informative oricît de apetisante ori autoritare: "De Nae Ionescu nu se pot apropia în mod real și cu folos decît oameni cu plămadă și "weltanchauung" asemănătoare
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
al faptei" în "om al trăirii". Max Frisch. Homo faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile și instituțiile politice ale republicii. Dragostea de patrie este cea pentru lucrurile pe care cetățenii le au și de care se bucură în comun. în evul mediu se făcea deja legătură între acestea și participarea directă la administrarea treburilor
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
la administrarea treburilor cetății. "Patriotul adevărat, notează Remigio de Girolami în Tractatus de bono communi, 1304, luptă împotriva corupției, adică împotriva celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul, prin exaltarea generozității și solidarității, caritas civium, păstrează un fel
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând că singurul lucru care îi face pe oameni virtuoși e dragostea de patrie, dar și aceasta trebuie să merite a fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După Viroli, "limbajul naționalismului ia naștere pe
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
intermezzo, căci, în scurt timp, dictatura regelui Carol al II-lea va însemna o "readucere în istorie", mai puțin brutală inițial, pentru a fi urmată de cîteva decenii catastrofale. Dar, în răgazul îngăduit, "fruntașii acestei generații deveniseră una cu gustul libertății depline". Ei își permiteau a nu mai adopta ad litteram modelul tradițional al culturii europene, cel raționalist. De unde raporturile de reciprocă antipatie cu E. Lovinescu, un clasicist și un fervent al culturii franceze, un sorbonard, ca și cu G. Călinescu
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
speculative, frecvent interferentă cu arta literară. Profesorul și gazetarul Nae Ionescu n-ar fi putut fi considerat la rigoare un soi de estet al ideilor? Măcar atît pentru cei reticenți față de sfera spiritualității! Discipolii săi au ilustrat modul înalt al libertății de gîndire propus de magistru, într-o frenezie a disocierilor și asocierilor, într-un joc superior ce tinde a se desprinde de ordinea practică, luată drept pretext, fapt ce constituie în esență un antidot al discursului totalitar, irecuperabil în univocitatea
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
tinde a se desprinde de ordinea practică, luată drept pretext, fapt ce constituie în esență un antidot al discursului totalitar, irecuperabil în univocitatea sa despotică, al limbii de lemn, precum o expresie a facultății creatoare... Cuvîntul lor de ordine este libertatea. Din care pricină și îndepărtarea de Nichifor Crainic, resimțit de Nae Ionescu și de învățăceii săi, după cum remarcă Dan Ciachir, drept "un posteminescian și un neo-sămănătorist" și chiar (aci credem că intervine, în actualizare, un exces de asprime!), "un Ioan
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
scrisă, audio și tv sărea ca arsă la propunerea ministrului Apărării de a reglementa "dreptul la replică" față de materialele jurnalistice, întărind obligativitatea prin amenzi. Adică, pe bună dreptate, ziariștii se revoltau împotriva unui abuz, al unei imixtiuni a politicului în libertatea atît de scumpă a mass-media. La puțin timp, într-un cu totul alt context, doi dintre cei mai redutabili protestatari ajung aproape să implore legislativul pentru o reglementare care să cenzureze presa. Scandalizați de "cazul Andreea Marin", cei doi aruncă
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
și plictiseală. Regimul s-a schimbat, dar noi am rămas aceiași, ceea ce înseamnă că, pe fondul chestiunii, nimic nu s-a schimbat. Prin sfărâmarea dictaturii nu s-a făcut decât trecerea de la răul în cătușe la răul în stare de libertate, nu la eliminarea lui ca atare, și de la prostia, minciuna și hoția de stat la formele lor individuale, multiplicate. Așa se face că la atâta timp de la căderea comunismului, noi nu numai că nu ne-am dezis de crimele lui
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
subordonate. Dar nu se vrea. Pe fondul chestiunii, lucrurile sunt și mai tragice. Oare cinismul nostru este atât de mare, ori judecata noastră, atât de mică încât am ajuns să ne referim la pușcăriile securiste ca la un spațiu al libertății, iar la perioada comunistă, ca la epoca dialogurilor socratice din agora ateniană? De ce ne facem că nu știm despre ce vorbim? Chiar am uitat faptul că sub regimul terorii generalizate orice individ era la discreția puterii totalitare, iar o dată intrat
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
de dureros - anxios, împrejmuirile. Tîrgul, „excrescență parazitară”, se delimitează net de țarina sănătoasă și reavănă de dincolo, așa cum într-o poezie a lui Ioan Alexandru gardul de piatră al cimitirului este pus „să nu se molipsească pămîntul rămas viu / în libertate.” Același Fundoianu „colonist” se dovedește a fi, de fapt, un admirator fervent, pe viață, al lui Arghezi cel „iscat din cronicari”. Nu se sfiește nici să îl pună pe Nică al lui Ștefan alături de Mallarmé, cu convingerea că pentru a
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
Tudorel Urian Printre alte beneficii aduse locuitorilor Europei Centrale și de Est de evenimentele revoluționare care au marcat anul 1989 a fost fără îndoială și cel al recîștigării libertății de conștiință. Cu siguranță în România, dar și în celelalte state foste comuniste, după o jumătate de secol de existență cvasi-clandestină, Biserica și-a redobîndit locul în viața publică, a redevenit o instituție de bază a societății, aflată mereu, în
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
adăpost eteroclit o doctorandă (Niamh Lineham) ce va începe să-l chestioneze pe compozitor. Pornind de la corespondența lui Janacek și, evident, de la subtitlul cuartetului, ea vrea să descopere incidența vieții asupra operei. Janacek o surprinde însă apărînd autonomia artistului și libertatea creației. Caramitru, cum nu l-am văzut niciodată, joacă ironia și scepticismul, își derutează partenera, face piruete și se amuză cu grație, Janacek aici e un compozitor care se sustrage certitudinilor universitare. El nu vrea să confirme o idee deja
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Drăgan, o povestire buzzatiană 100 % (scrisă însă prost), mult mai gratuită, prin tonul minimalist-ironic, decât crede prefațatoarea, găsim o interpretare abia ea dominată de locul comun: „Prin metafora tramvaiului rebel care se revoltă împotriva traseelor prestructurate, pune, de fapt, problema libertății individuale într-o societate dominată de locuri comune și prejudecăți." Despre Bogdan Suceavă am scris când acesta și-a publicat un volum personal, la fel și despre Adrian Buz care continuă în același stil celinian prozele lui cu titluri în
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
studenți și cred că înțeleg destul de bine lumea tinerilor de elită români. Am văzut cum, an după an, și mai ales de prin 1995-1996, în mediile academice se schimbă ceva. Din păcate, nu se schimbă întotdeauna în bine. Plusul de libertate afișat de cei nemarcați de sistemul comunist nu se traduce neapărat și într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
an după an, și mai ales de prin 1995-1996, în mediile academice se schimbă ceva. Din păcate, nu se schimbă întotdeauna în bine. Plusul de libertate afișat de cei nemarcați de sistemul comunist nu se traduce neapărat și într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
de vedere geografic și au inventat conceptul de Europa: în secolul V î.d.Cr., după războaiele cu perșii, ei au definit conflictul abia încheiat ca fiind cel între Europa și Asia, Europa era din punctul lor de vedere sinonim cu libertatea individuală din toate punctele de vedere, în timp ce Asia era echivalentă despotismului. Spiritul de libertate cultivat de descedenții lui Homer a avut ca efect apariția și dezvoltarea culturii și mentalității grecești clasice căreia îi suntem atât de tributari și în zilele
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
după războaiele cu perșii, ei au definit conflictul abia încheiat ca fiind cel între Europa și Asia, Europa era din punctul lor de vedere sinonim cu libertatea individuală din toate punctele de vedere, în timp ce Asia era echivalentă despotismului. Spiritul de libertate cultivat de descedenții lui Homer a avut ca efect apariția și dezvoltarea culturii și mentalității grecești clasice căreia îi suntem atât de tributari și în zilele noastre. Acropolea cu tot ce simbolizează ea este unul din pilonii pe care s-
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
sens prin apariția antipodică a doi outsideri, Tehur și Eli, foști colegi în facultate, întâlnindu-se acum pentru „a epiciza”. Prin chestionarea propriei identități în raport cu universul concentraționar comunist, eminamente nivelator, Pădurea lui Noe se metamorfozează, sub imperativul unei nevoi fundamentale - libertatea - în Biblioteca lui Noe. Sensul acestei schimbări este vehiculat, cam tezist câteodată, în discuțiile lor de-a lungul întregului roman. Subiectele predilecte o demonstrează: statutul și condiția intelectualului/creatorului, forța compensatorie a universului fucțional, fetișizarea carților prin utopia unui spațiu
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât prin cultură, cât și printr-un spațiu de rezonanță a libertății interioare, prin ficționalizarea realului. Antonio Patraș, Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași,2003, 303 pag. Șerban Tomșa, Biblioteca lui Noe, Ed. Mondocart Pres, 142 pag.
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
În lume, dar mai focalizat În Afganistan și În Irak. Noi scriitorii, din cadrul ACSR, unii veniți cu decenii În urmă din Europa de Est, unde dictatura, prin mâna prelungită a cenzurii, a gardienilor apărători ai ciumei roșii, știm foarte bine ce-nseamnă libertatea câștigată În Canada, spiritul democratic oferit drept cadru nouă tuturor. Numai așa Înțelegem integrarea ca pe un consensus omonium. Scriind și Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
de construcție și de scriitura automată a suprarealiștilor. “Jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității.” (p. 20). Deși este performat în limite atent trasate, jocul se individualizează în cele din urmă în memoria noastră culturală. Totuși, libertatea despre care vorbește titlul cărții nu se regăsește neapărat aici, ci în faptul că jucătorul poate alege în principiu să intre sau nu în joc, indiferent dacă e profesor, actor, scriitor, jucător profesionist sau sportiv, olimpic la matematică sau agent
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]