1,038 matches
-
de l’Ectoplasme...“ Librăria Sloane oferea Într-adevăr de toate, de la leagăn până la mormânt, până și distracția sănătoasă de seară, bună de dus copiii la ea Înainte de a-i pisa În mojar. Auzisem un telefon sunând și-l văzusem pe librar mutând un vraf de hârtii până să găsească receptorul... „Oui monsieur“, spunea el, „c’est bien ça“. Ascultase câteva minute În liniște, mai Întâi dând din cap aprobator, apoi luînd un aer perplex, dar - aș fi zis - numai pentru curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
peste "Frații Șaraga", apoi peste "Maximovici și Alexa" și în fine peste "Petru Popovici". Când ne vom reîntoarce la timpul nostru, nu le vom mai găsi; vor fi dispărut de demult. Un singur nume va supraviețui: Șaraga. Elias Șaraga, decanul librarilor moldoveni, dacă nu al tuturor librarilor din țară. Dar și domnul Elias a plecat din Iași, s-a așezat lângă băieții săi, în Capitală. Sst! Ascultați... Ați auzit! "Apă, apăă!...." Priviți colo, pe strada Alecsandri, pe lângă tipografia Națională, unde peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și Alexa" și în fine peste "Petru Popovici". Când ne vom reîntoarce la timpul nostru, nu le vom mai găsi; vor fi dispărut de demult. Un singur nume va supraviețui: Șaraga. Elias Șaraga, decanul librarilor moldoveni, dacă nu al tuturor librarilor din țară. Dar și domnul Elias a plecat din Iași, s-a așezat lângă băieții săi, în Capitală. Sst! Ascultați... Ați auzit! "Apă, apăă!...." Priviți colo, pe strada Alecsandri, pe lângă tipografia Națională, unde peste câțiva ani se va așeza redacția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
anumită activitate politică, ziarul a reapărut, în scurt timp, într-o formă nouă; a renăscut, din propria-i cenușă, sub numele de Opinia. Seara (care în primele sale numere își spunea moldovenește Sara) se tipărea la tipografia "Miron Costin", proprietatea librarului Elias Șaraga și a unui ginere al lui, care o cumpăraseră de la Corneliu Codrescu, fiul și succesorul lui Teodor Codrescu, editorul Buciumului Român și redactorul Uricariului. Cred că sarcinile materiale ale apariției le purta Jacques Lewin, cum am spus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu era prevăzută-n plan. Spuneți-mi că nu e nici o problemă. Știți bine că domnu’ Scurtu nu glumește, când e vorba de afaceri.“ Știam. Nu te puneai cu Scurtu, până și-un elev învăța asta, în clasele primare. Un librar încercase odată să-l păcălească, aducându-i un volum trucat, cu vreo cinci pagini noi lipite în locul celor vechi, undeva pe la mijlocul cărții. Nu mai auzise nimeni de el de-atunci. Altul întârziase o plată pentru un manuscris; i se găsiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
această sarcină unui altuia, care n-ar avea a ținea seamă de ambițiile tuturor nulităților. [ 2 iulie 1880] ÎNVĂȚĂMÎNTUL ELEMENTAR ÎN ARDEAL Pe când la noi literatura didactică e în mare parte obiect al speculei din partea și a învățătorilor și a librarilor, și zilnic se înmulțesc acele coale tipărite fără folos pentru școală, dar de un folos cu atât mai mare pentru autori, în Ardeal și Ungaria, departe de-a fi lăsată pe mâna speculanților, formează obiectul serioaselor preocupațiuni a oamenilor celor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poporului românesc. Se-nțelege că și la noi există lăudabile escepții; sânt autori cari nu copiază numai cărți străine, ci gândesc ei singuri când scriu și cari au deci calificațiunea pedagogică necesară, sânt pe de altă parte și firme de librari cari la editarea de cărți au în vedere și calitatea. România oficială cheltuiește milioane pe an pentru instrucție și cu toate acestea școalele rurale, întreținute de stat, există în cele mai multe locuri numai pro forma, iar cele din oraș, în loc de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât a câștigat în estensiune, pe atât a pierdut în intensitate. E nemaipomenit, dar din nenorocire adevărat, ca la acest popor care - când e vorba de cultură - cată să-l luăm ca întreg, nu există nici știință, nici literatură Cataloagele librarilor sânt pline de tipărituri făcute cu scopul lucrativ de-a le desface în școală, cărțile de știință sau literatură se tipăresc în vederea unui premiu academic, știința și literatura, câtă se face la noi, se face numai cu paguba de timp
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altul ca el în ajunul unei asemenea fapte și-ar putea ține un lung monolog, în care ar zice următoarele: "La 1848 oamenii cari stăpânesc azi în România au pus la cale asasinarea lui Vodă Bibescu. Din prăvălia unui pretins librar era să se tragă focul. În Franța d. Brătianu a luat parte la conspirația de la Opera Comică. La 1876 oamenii ce stăpânesc azi în România l-au sfătuit, printr-un actual ministru plenipotențiar, pe Domn să scutească țara de-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de afaceri, ca profesor privat de matematică, fizică, dar și geografie și istorie. Profesor în colegii occidentale, grupa de vârstă 12-16 ani, devenită cea mai dificilă din cauza unor adolescenți complet scăpați de sub controlul autoritații părinților. Olar sau vânzător de covoare, librar și paznic de discotecă. Am încercat să aștern pe hârtie tot ceea ce mii, sute de mii de compatrioți ai mei trăiesc după căderea comunismului și risipirea lor în lume în căutarea unei vieți mai bune. Jurnalul se derulează între anii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
impresia că au mai spălat ceva din toată rușinea și ura pe care Elveția și Occidentul o devarsă zilnic asupra lor. Dificil de prins în cuvinte. 05 noiembrie 2002 Din pasiune pentru cărți, am decis să fac un stagiu de librar la Payot, bogata, luxoasa librărie din Geneva. Totul este inundat într-o lumină verde, rafturile sunt garnisite de cărți de cea mai bună calitate, iar la raionul unde lucrez (carte universitară) sunt aduse în fiecare zi cam 15-20 de titluri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
omul acela nu era Cărtărescu, prezența sa mi-a făcut în mod paradoxal bine, a personalizat spațiul acela supraîncărcat de omenire. El a fost my personal Cărtărescu pentru trei sferturi de oră. Îmi aduc aminte, din vremea când lucram ca librar la Payot, că traducerile în limba franceză ale operei lui Mircea Cărtărescu își găseau locul în raftul cu literatură științifico-fantastică. Repet, nu fantastică, ci științifico-fantastică. Și încă: "Ce nu te omoară te face scriitor". Andrzej Stasiuk. Îmi place enorm de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
așa ceva și care făcea adesea acest serviciu prietenilor. Autoarea a observat că aproape fiecare stradă „multifuncțională” din cartier avea o persoană care Îndeplinea acest rol: un băcan, proprietarul unui magazin de dulciuri, un frizer, macelarul, tipul de la curățătorie sau un librar. Iar acesta este doar unul dintre multiplele roluri pe care le Îndeplinesc afacerile private. Este puțin probabil că aceste servicii ar putea fi furnizate de vreo instituție publică, ele nefiind În opinia lui Jacobs, rodul vreunei prietenii profunde, ci urmarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
mine când sunt treaz. Când dorm, atunci începe să-mi facă confidențe și să mă tracaseze. E tipic. Cum spunea un spaniol celebru: somnul rațiunii naște monștri. E mereu foarte târziu și trebuie să mă pregătesc pentru o întâlnire cu librarii. Mă întreb ce-or să creadă despre mine când or să mă vadă cu o mină foarte pală și cu părul complet electrificat! Te las, mon amour, pentru a reveni mâine, mai proaspăt și mai armonios. N-am bicicletă pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai buni elevi ai școalei de pictură din Iași și care se află de mai multă vreme în Munchen, ocupat atât cu pictura cât și cu gravarea în oțel, au espus la librăriile de aice una din gravurele sale. Indicația librarilor că ar fi prima gravură făcută de un român după cât știm nu este pe deplin exactă; adevărul este însă că d-l Stahi este primul român care se ocupă cu această artă și că tot domnia - sa, înainte de un an
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
indivizi care constituiesc acea totalitate. Odată stabilit punctul nostru de vedere, spre a esclude de mai înainte orișice insinuare răutăcioasă, vom relata următorul fapt ce ni se comunică. D-nul Theodor Codrescu, care de mulți ani are deosebite daravere cu librarii - anticvari frații Șragăr, a venit în magazia acestora și în ziua de 24 sept. c. Cu această ocazie unul din frați i-a spus d-lui Codrescu că n-ar fi câștigat nimic cu desfacerea unor cărți cumpărate de la tipografia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cutăruia ori cutăruia nimerește mai bine dacă cumpără scrierile editate de librăria Socec. Păstrîndu-ne pentru altă dată plăcerea de a da sama mai pre larg despre aceste cărți, adaogem numai că ele se află în depozit la d. Dimitrie Daniel, librar, Ulița Mare, Iași. [24 decembrie 1876] {EminescuOpIX 296} MINCIUNI CU OCHI Sub titlul Jidovii în România, "Pester Lloyd" de la 3 ianuarie scrie următoarele linii, cu data din bucurești. Aici pe fiecare zi sosesc sute și sute de familii jidovești de pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învățător își poate prepara materia în acest mod; altă dată - în rezumatele scurte, de învățat pe de rost - învățătorul întreabă și copilul răspunde. Aceste rezumate sânt limpezi și scrise în scurte propoziții principale. Cartea e editată de d. Dimitrie Daniel, librar din Iași (strada mare), iar prețul amânduror părților e de un leu nou. [4 septembrie 1887] ["CU TOATĂ BUCURIA UNGURILOR... Cu toată bucuria ungurilor și cu toate rugăciunilor din havrele jidovești ale Austro-Ungariei, victoriile turcilor, vestite cu sumeție în zilele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că deontologia l-ar fi obligat să se informeze printre editori ca să-și dea răspuns la întrebarea (firească) ce pare că-l frământă: „De ce sunt scumpe cărțile?“. Ar fi aflat astfel că rabatul comercial, adică partea din încasări ce revine librarului, a crescut în ultimii ani vertiginos, depășind nivelul european. De vină, desigur, pot fi chiriile prea mari. Ar mai fi aflat totodată că mare parte din tiraje se distribuie astăzi prin supermarketuri. De vină e, desigur, Occidentul. Presa l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Însemnătate Îl salutau În gura mare, aproape cu slugărnicie, Îl Întrebau de sănătate, Îi lăudau copiii despre care auziseră că luau numai note bune la școală, Își arătau durerea față de vreo rubedenie a aceluia, trecută de curând În lumea drepților. Librarul nu mai putuse Îndura umilința de a nu fi un om de vază și se apucase să dosească din mărfurile colegilor săi și să le vândă pe sub mână nu cu suprapreț - cum făceau ceilalți -, ci În schimbul făgăduinței că mușteriul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cărți, caiete, unelte de scris și câte altele de același fel crescuseră atât de mult, Încât Îi pusese pe gânduri pe responsabilii de la oraș. Îl pândiseră și-l prinseseră pe făptaș. De aici Începea povestea fraților gemeni. Se șoptea că librarul, temător foarte de pușcărie, Îl convinsese pe fratele său mai slab de minte, Îngrijitorul de la școală, să se ducă la proces În locul lui. Ceea ce sărmanul cu duhul chiar făcuse, iar fostul librar se apucase să curețe prin școală și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aici Începea povestea fraților gemeni. Se șoptea că librarul, temător foarte de pușcărie, Îl convinsese pe fratele său mai slab de minte, Îngrijitorul de la școală, să se ducă la proces În locul lui. Ceea ce sărmanul cu duhul chiar făcuse, iar fostul librar se apucase să curețe prin școală și să-i alerge cu un măturoi pe elevii care Îl strigau Figaro din pricina cheliei desăvârșite. Îi luase locul fratelui până și În casă, iar gurile rele șopteau că se vârâse până și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În casă, iar gurile rele șopteau că se vârâse până și În pat, Împreună cu nevasta oropsitului, lăsând-o pe propria lui soață să ofteze ca o vădană după bărbatul pe care Îl credea plecat la pușcărie. Iarăși se spunea că librarul făcuse toată nebunia cu Înlocuirea la sfatul perfid al profesorului Gurgui, care dorise cu Încăpățânare să se răzbune pe Îngrijitor după ce chelbosul se apucase să povestească - În urma trasului cu urechea pe la uși - la toată lumea cum se petrecuseră lucrurile cu eleva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
citea Raynal, Rousseau, Voltaire, traducerea lui Cantemir în limba franceză, memoriile baronului de Tott și, de Walter Scott, Vie de Napoleon Buonaparte. În aceleași arhive, fondul Secretariat de Stat, dosar 1637 din anul 1847, lista de cărți supuse cenzurii de către librarul F. Bell care se aproviziona de la Bruxelles și Leipzig cuprinde pe Chateaubriand, Vigny, Lamartine, Dumas și Balzac, pe Goethe, Schiller, Uhland și istoricul Schlosser în traducere franceză. • Auguste Boppe, Les peintres du Bosphore au XVIIIe siècle, Paris, 1989. • „C’est
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Tipografia arhidiceziană, Sabiiu, 1870. 1872 [1]. CORDESCU, D.R., Abecedar foneticu - ed. a 2-a. -București : Socec &Comp., 1872. 1874 [1]. PONTBRIANT RAOUL de, Noua gramatică rumânească pentru școalele ambelor sexe, urmată de un curs complect de analize logice, București, Librari editori Socec și compania, 1874. 1878 [1]. CĂLINESCU, D., Șt., Manual de sintaxă romînă, 1878. [2]. CREANGĂ, ION, Metódă nouă de scriere și cetire: pentru usulu clasei I primariă / de institutorii:i.. CRÉNGĂ,C., GRIGORESCU, G. IENĂCHESCU,... BUCUREȘTI: [S. N.], 1994
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]