1,311 matches
-
În tinerețe V. se afirmă ca un traducător fecund, specializat mai ales în transpunerea libretelor de operă. Tălmăcește mai multe texte împreună cu M.A. Canini, printre care Norma de Felice Romani, Lucia de Lammermoor și Trubadurul de Salvatore Cammarano ori libretul lui F.M. Piave după Macbeth de Shakespeare. Cu Nicolae Filimon transpune în românește libretul lui Temistocle Solera la opera Nabucodonosor de Giuseppe Verdi. A mai tradus din Alphonse Karr (Amorul unei femei), din Paul Féval (Misterele Londrei, I-III, 1857-1858
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
libretelor de operă. Tălmăcește mai multe texte împreună cu M.A. Canini, printre care Norma de Felice Romani, Lucia de Lammermoor și Trubadurul de Salvatore Cammarano ori libretul lui F.M. Piave după Macbeth de Shakespeare. Cu Nicolae Filimon transpune în românește libretul lui Temistocle Solera la opera Nabucodonosor de Giuseppe Verdi. A mai tradus din Alphonse Karr (Amorul unei femei), din Paul Féval (Misterele Londrei, I-III, 1857-1858) și din Al. Dumas (Istoria unui mort narată de el însuși, „Naționalul”, 1858), precum și
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
raft (Eugen Ionescu, Emil Cioran) sau secund (Dominic Stanca, Sandra Cotovu) și împreună cu Aurel Sasu a alcătuit antologiile Romanul românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991), Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997) și Bătălia pentru roman (1997). A mai scris libretul operei Lorelei (muzica de Valentin Timaru), reprezentată pe scena Operei Române din Cluj-Napoca în stagiunea 1993-1994, și piesa Recviem la ghișeu, jucată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț în stagiunea 1996-1997 și tipărită în 1999. A fost căsătorită cu criticul Ion
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
la Paris, unde până la sfârșitul vieții va desfășura o intensă activitate literară și diplomatică în favoarea României. Este o perioada fecundă, când îi apar cele mai multe cărți de versuri, romane și piese de teatru, antologia de folclor Nuits d’Orient (1907) și libretul operei Le Cobzar, de fapt o prelungire a culegerii de poeme Le Rhapsode de la Dimbovitza, care, pe muzică de Gabrielle Ferrari, s-a jucat pe scenele din Monte Carlo (1909) și Paris (1912). Se impune în lumea literelor franceze, trezind
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
scrierile dramatice sunt reprezentate de două scurte piese: Stana (dramă în versuri, tradusă din franceză de poetul D. Nanu și publicată în „Convorbiri literare” în 1904) și Pe urma dragostei („dramă țărănească” scrisă în limba română în 1905), precum și de libretul de operă Le Cobzar, compus împreună cu Paul Milliet. Singurele lor calități constau în încercarea de relevare a universului spiritual al țăranului român, cât și în lirismul unor episoade, ce atestă încă o dată vocația romantică a autoarei. Un interes deosebit prezintă
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a. În răstimp traduce, pare-se foarte bine, numeroase librete de operă. Relativ târziu își adună o parte din poezii în placheta Cântecul vieții (1926). Ar mai fi scos încă una, intitulată Octombrie, de negăsit în biblioteci. De sub tipar i-au mai ieșit două broșuri - un „episod ostășesc” într-un
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
lui Tudor Vladimirescu (Vara și iarna, 1980) sau Războiul pentru Independență (Lunea cea mare, 1977). M. a mai scris schițe - compuneri sentimentale pe subiecte caleidoscopice, în Ipoteca și alte povestiri (1979) și Căsătorie din dragoste (1981) - și texte dramatice și librete - Sacul (1980), Despot Eraclidul (1982), Noaptea cea mai lungă (1983). Publicistica din Lumea ca literatură (1979) e alcătuită din recenzii și medalioane poetizante, cu „propuneri pentru statui” (de la Dimitrie Cantemir la Eugen Barbu). SCRIERI: Poems, tr. Mircea Bucurescu și M.
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
iar B. Lăzăreanu evocă personalități precum Ciprian Porumbescu, George Enescu, Camille Saint-Saëns ș.a. „Cronica muzicală”, „Cronica literară”, „Cronica științifică”, „Știri artistice din țară” și „Cronica străinătății” oferă informații legate de evenimente artistice importante. Sunt dedicate cronici unor opere muzicale cu librete inspirate din scrieri clasice ale literaturii române: O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu după piesa lui I.L. Caragiale sau dramatizarea poemului Strigoii de Eminescu pe muzica lui Mihai Andreescu-Skeletty ș.a. Se reproduc partiturile unor cântece pe versuri de Tudor Arghezi
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
Constantinescu după piesa lui I.L. Caragiale sau dramatizarea poemului Strigoii de Eminescu pe muzica lui Mihai Andreescu-Skeletty ș.a. Se reproduc partiturile unor cântece pe versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia (muzica Mihail Jora), Matilda Cugler-Poni (muzica Ciprian Porumbescu). E inserat libretul tragediei lirice Oedip de George Enescu, traducerea textului original al lui Edmond Fleg fiind realizată de Em. Ciomac. Se semnalează reprezentarea la Paris a operei lui Enescu, ca un eveniment cultural de rezonanță. De asemenea, sunt publicate cincisprezece scrisori ale
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
Noaptea de mai, adresată zeiței iubirii și a morții, Isis-Pantheea, patroană a evoluției sufletului în timp și în spațiile sale interioare, alegorizate de „Dacia hibernală”, de Veneția, Roma și „Byzanțiu”. O. a scris un poem dramatic, Astrela, și a lăsat libretul unei „opere feerice”, Sabaru. SCRIERI: Spleen, București, 1891; Rondele, București, 1892; Sonete. 1888-1916, București, 1916; Dacia noastră, București, 1919; Himere, București, 1927; Pantheea, București, 1927. Repere bibliografice: Polit [Ștefan Orășanu], Alexandru Obedenaru, București, 1891; Chendi, Pagini, 576-580; G. M., Sărbătorirea
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
revista „Orizont”, după ce în 1974 îi fuseseră incluse câteva versuri într-o antologie a elevilor timișoreni, Vârste de lumină. Colaborează cu eseuri, versuri și studii critice la „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare” ș.a. Între 1981 și 1984 scrie libretul operei rock Introducere într-un concert baroc. Afirmarea lui O. în domeniul criticii și al istoriei literare se face cu volumul Romanul politic (1984), bine primit de confrați deoarece propune ample deschideri spre una dintre zonele exploatate fructuos în epocă
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
documentul dramatic din Un român în lagărele sovietice (1991) duce cu gândul la gulagul din literatura lui Aleksandr Soljenițân. Razzar, cu subtitlul Primul om ar fi fost plămădit din lut (1999; Premiul Editurii Nemira), carte ce are la bază un libret de operă rock SF pe muzica lui Csaszar Constantin, scrisă în colaborare cu Alexandru Pecican, fratele lui P., se dorește un „roman care explorează dintr-un unghi science-fiction tema reîncarnării și mântuirii”. Interviurile incluse în volumul O utopie tangibilă. Convorbiri
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai ales din limbuția nostimă a personajelor. B.-A., care a scris și cronică teatrală, s-a făcut cunoscut și prin transpunerea în românește a libretelor unor opere și operete (Carmen de Georges Bizet, Gioconda de Amilcare Ponchielli, Andrea Chenier de Umberto Giordano, Clopotele din Corneville de R. Planquette) și a unor vodeviluri. În poezie, a tălmăcit din Berta Galeron de Calonne, Béranger, Schiller ș.a. Tălmăcirile
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
D’Ennery, Victorien Sardou, Henri Monnier, Edouard Pailleron, Philippe Dumanoir, Eugène Scribe și Mélesville, Théodor Barrière și Léon Beauvallet, dar în special vodeviluri de Eugène Labiche, Delacour, François-Antoine Jolly, Paul-Bernard Rosier, Paul Siraudin, Gustave Vaez, Varin ș.a. A mai transpus libretele unor opere și operete. Traduceri: [Autor neidentificat], Coaliția, Iași, 1860; A. Ghislanzoni, Celesta, București, 1891. Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., II, 352-358, 364-368; Dicț. lit. 1900, 61-62. F.F.
ASLAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285468_a_286797]
-
prefațează. Mai traduce, mai ales în colaborare, din Axionov, Ilya Ehrenburg, Casanova, Raymond Quéneau, R. M. Rilke, Maxime Delamare, Roland Dorgelès. Îngrijitor al unor ediții din scrierile lui Anton Pann, G. Sion ș.a., A. este și autor (în colaborare) al libretului pentru opereta Anton Pann sau Povestea vorbei (1963). Volumele de povestiri Desculțe (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi) (1987) și Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe (1994) au fost apreciate de critică
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
și organizatorică în secțiunea școlară a Astrei și se implică în efortul de modernizare a învățământului primar și secundar. Prieten cu St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Scurtu, Ilarie Chendi, Panait Cerna, Constantin Sandu Aldea (împreună cu care semnează, în 1908, libretul operei Șezătoarea, muzica aparținându-i lui Tiberiu Brediceanu), B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
în limba franceză, a douăzeci și cinci de poeme (Poésie roumaine du XX-ème siècle - Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu) pe un disc, apărut în 1974. Așa cum în 1947, pentru turneul Teatrului Alhambra în Liban și Egipt, tradusese libretul operetei Țara surâsului de Franz Lehár, în 1965, cu prilejul deplasării Teatrului de Comedie în Franța, face același lucru cu piesele Umbra de Evgheni Șvarț și Mușchetarii Măgăriei sale de Ion Lucian. Dramatizarea după Jules Verne, O iarnă printre ghețari
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
S. Gessner. Reprezentația, cu o semnificație moral-educativă, s-a transformat într-un eveniment teatral și patriotic de răsunet. Pentru crearea unui repertoriu, el apelează la traduceri din Racine, Voltaire (Alzira), Goldoni (Camarierul di doi stăpâni), V. Alfieri (Saul) sau din librete de operă (Norma, Attila). Prelucrările sale din Aug. von Kotzebue corespund gustului epocii pentru dramele larmoaiante, pentru comediile și vodevilurile acestuia, jucate, în 1837, la Conservatorul ieșean: Lapeirus (melodramă, în decor exotic, despre căpitanul La Péyrouse), Fiul pierdut, Văduva vicleană
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
o Întrebare foarte importantă. — Care? — Asta vreau să descopăr. Sora dumneavoastră a moștenit pe cineva, domnișoară Lange... — Pe cine? — Vă Întreb. Pe mama noastră, amândouă. Nu era bogată. O mică mercerie la Marsilly și câteva mii de franci pe un libret de economii. Amantul ei era bogat? — Care amant? — Cel care, la Paris, venea la ea o dată sau de două ori pe săptămână, În apartamentul din strada Notre-Dame-de-Lorette... — Nu știu asta... — Nu l-ați Întâlnit niciodată? — Nu. — Nu Întrerupeți, domnișoară. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
tomnatic. Unele inflexiuni au culoarea razelor, sunt fire sonore de aur, care zboară prin văzduh ca fosfenele 1. Carmen geme de pasiune mortală, pe care în zadar ai căutat-o în același grad în nuvela din care a fost extras libretul. Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, toată, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin țipete, și muzica e țipătul perfecționat. Pictura și sculptura sunt arte inferioare: ele pot reprezenta iubirea, dar nu o pot exprima. Poezia ține mijlocul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Măsurând de sus mulțimea cu priviri imaculate! Voi sunteți titani maeștri care spânzură afonii, Dau răspunsuri concentrate și vorbesc în alegòrii; Pentru voi cultura este doar așa cum o vedeți, Vindeți autenticitate cu talent de târgoveți! Voi compuneți pentru dive un libret, o epopee Și-orice galeșă duduie voi o faceți semizee! Tot ce puneți pe hârtie vă citiți, ca-ntre colegi, Și așterneți în prefață bibliografii întregi, Rumegând cuvinte care ocolesc sinonimia, Propunând eseuri, teze care vă spoiesc mândria! Voi gustați
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cunoscători adevărați sau doar admiratori entuziaști. — Aș zice că majoritatea erau falși cunoscători, răspunde el, cu excepția împăratului Kang Hsi, stră-străbunicul lui Hsien Feng. Potrivit registrului, Kang Hsi supraveghea scenariile și partiturile, iar Chien Lung a supervizat scrierea a destul de multe librete. Majoritatea oamenilor, însă, vin pentru mâncare și privilegiul de a sta cu Majestatea Sa. Desigur că este întotdeauna important să demonstrezi o sensibilitate cultivată. E la modă să-ți etalezi gusturile pentru o cultură a delicateții. — Ar îndrăzni cineva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
genul de operă popular în Orașul Interzis. — Opera din Peking. Ochii lui An-te-hai se luminează. Principalele sale melodii provin din operele Kun și Yiyang. Fiecare împărat sau împărăteasă și-a avut preferata sa. Stilurile de operă evoluează în timp, însă libretele rămân în cea mai mare parte cele din opera Kun. Îl întreb care sunt operele favorite ale familiei imperiale sperând să fie ceva ce știu. An-te-hai numără pe degete: Povestea de dragoste a Primăverii și Toamnei, Frumoasa din dinastia Shang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
înțepeniseră cu tăvile în mână. Nimeni nu îndrăznea să mai spună ceva. De fapt, nimănui nu-i venea încă să creadă că scena la care tocmai asistaserăm fusese totuși una cât se poate de reală. Prea avea toate ingredientele unui libret pentru o farsă. Atunci s-a ridicat marele senior, prietenul meu, și, cu o voce calmă, l-a asigurat pe general că porunca țarului va fi executată întocmai și în timpul prescris. După care, pe un ton bărbătesc și cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
toată arta e simfonică, (cascadă de armonii), atunci putem explica mai bine această înfrățire încă din geneză între literatură, sculptură, pictură, muzică și natură. Multe capodopere muzicale, cum sunt Tosca, Traviata, Rigoleto, Paiate, Oedip de Enescu au fost realizate după librete de slabă valoare literară, dar transformate prin forța creatorului. Faust sau Manon Lescaut au fost realizate după opere celebre, cazuri fericite în care opere literare s-au transformat perfect în opere muzicale. Ne dăm seama că mijlocul de expresie este
Literatura si arta. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Marcuta Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2368]