1,342 matches
-
cu alt interes. Îi studia trăsăturile rigide. Îi plăcea gropița din barbă și îi venea să i-o sărute. “Pfui, Doamne iartă-mă! Ce-i cu mine de îmi trec asemenea gânduri necurate prin cap? Să fie de vină oare licoarea aceasta delicioasă? Este cumva vrăjită?” Condurache nu uita să fie mereu plin păhăruțul Georgetei iar ea nu ezita să-l golească, așa că astfel încât gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
porumbiță-n brațe (ca s-o săruți cu dulceață...) la ce mă duce imaginația imaginația!... dar să nu-ți lipsească teancul de „cărți noi" și Doamne, fii bun! adu-i Judecata de Apoi cât mai târziu, ca să mai guști din licoarea aromată a unei Târnave Regale, și să asculți MUZICA sferelor. La sfârșit de misivă îți trimit dragostea și admirația mea, și mulțumirile frățești fiindcă am citit și articolul „Dublă lansare de carte”. Dumnezeu să te țină sănătos! Cu stimă, Marin
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
Melancolia munților ce tac Hrănind gorunii tăi cei sfinți... Și visul unei nopți de vară L-a șters sudoarea din Grădină Cum umblă Versul pe afară! Cătându-mi prin scaieți o vină... Și Gându-ai îngropat în toamne De a gusta licoarea dulce Sădește în Grădină, Doamne! Durerea mea , cea fără cruce. Referință Bibliografică: Ai alungat / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AI ALUNGAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355385_a_356714]
-
în portul primitor al iubirii absolute, el se risipește în formele egoiste ale sinelui, care se vrea buricul lumii. Mancuse scăpase boii în arătură, barul era plin de bărbații cei mai importanți ai momentului, se dădeau pe gît paharele cu licoarea ce le sfîșia lăuntrurile, lumea era mai frumoasă, femeile lipseau, bombăneau poate în jurul sobelor, cu copiii atîrnați de poale, greu și pentru ele, ce e drept e drept, da' cine doboară stejarii și se luptă pînă îi vine sîngele în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
apucat să parcurgi decât o bucățică de pe drumul fără întoarcere al dependenței și pierzaniei, aflat nu departe de aceste locuri și însoțindu-se cu ele de “minune” și s-o mai ai și p-aia a “sorbitului” și “savurării” de licori ... Alo? Și știi ce se mai aude!? Cică dacă ești beat prin oraș, este chiar mai periculos decât am arătat mai sus. Dacă, Doamne ferește, ești accidentat - niciodată nu știi de unde vine necazul, întâi vine poliția care-ți “trântește” o amendă
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LACRIMI STELARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Un bob albastru a căzut pe foi Ca o licoare(dintr-un spart pahar) Pe care-o beam cu anii înapoi Iluminând un ceas lumânărar. Despleticite note de pian Pe clapa lipsă inutile cad Cât te visezi dormind în Galaad, Dar unde sunt zăpezile de an? Referință Bibliografică: Lacrimi stelare
LACRIMI STELARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356541_a_357870]
-
Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să nu lăsăm Iubirile să moară, De lângă noi Ca timpul Să le fure, Căci moartea lor Începe Să ne doară. Iubirea-i ca un vis Venit din vreme, Ca o licoare Strânsă-n amintiri. De măreția ei Avem A nu ne teme, Căci nu există Viață, Când nu mai Sunt iubiri. Prin amintiri, Ce încă Ne țin minte, Ne facem drum, Cu pași Mărunți și goi, Simțind arsura Nisipului Fierbinte. Puterea
SĂ NU LĂSĂM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355678_a_357007]
-
Theiss Publicat în: Ediția nr. 874 din 23 mai 2013 Toate Articolele Autorului In noaptea efemeră, minunată Sub cerul licărind de stele, Cu sufletul vrăjit de bolta înstelată Sunt călător pe drumul Vieții mele... Vraja momentului care mă-mbată Precum licoarea din cupa de cristal, Mă poartă pe-o aripă fermecată In zbor ceresc, interstelar... Ce vraj-ascunsă imi trimiți, iubire? Ce adiere sclipitoare dă inimii fiori? Simt pala vântului și-a cerului menire Purtându-mă în fantezia plină de culori. Ascult
GÂND DE VISĂTOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346158_a_347487]
-
alte valori. “O clipă de liniște” și orice rendez-vous e pus sub vraja parfumului de ceai ... Arome benefice, amestecate după formule magice străvechi , unele uitate la noi, flori și frunze ce înlătură, “mâhnirile vieții”! Am văzut cum, uneori, o miraculoasă licoare chihlimbarie unește destine. Vin tineri cu trandafiri în brațe, întâmpinând astfel partenera de ceai “fermecat”. Dar să nu uităm: ceaiul, acest remediu împărătesc împotriva somnolenței este după un poet din China, un mod de a ne regăsi spiritul: “ Un bol
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea. Parcă nu mai era Panait Zbirul, profesorul de fizică din liceu. Era o statuie grecească din cea mai fină marmură, însuflețită special de bagheta magică a cine știe cărei zeițe antice, pentru a
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
studia trăsăturile sale rigide, dar totuși armonios îmbinate. Îi plăcea gropița din barbă. Îi venea să i-o sărute. “Ptui Doamne iartă-mă! Ce-i cu mine de îmi trec asemenea gânduri necurate prin cap? Să fie de vină oare licoarea aceasta delicioasă?” Cum Panait nu uita să fie mereu plin păhăruțul Aglaei și ea nu uita să-l golească, gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
-ți pot simți mai bine palmă fierbinte mult prea-ndrazneata,mult prea cuminte, ...domnule. ești mai discret decât luna care se strecoară tăcută și blondă scanteindu-mi ochii și părul. doar un chelner zâmbește ștrengar în vreme ce-ți toarnă licoarea-n pahar, ...domnule. și doar dorința din ochii tăi Îmi traduce poemul discret pe care, cu infinită tandrețe pe pielea mea îl compui , tăcut și cuminte într-un tatuaj sublim de nerostite cuvinte, ...domnule. Referință Bibliografica: Discreție / Nuța Istrate Gangan
DISCRETIE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356147_a_357476]
-
bine, vrăjitoarea se hotărî să își părăsească casa, pădurea și lacul, pentru a merge să locuiască alături de nepoatele ei, trei vrăjitoare iscusite aflate în slujba Regelui Pădurilor. Își strânse într-o legătură mică globul de cristal, bagheta și sticluțele cu licori, după care încălecă pe mătura ei credincioasă, gata de drum. Cum trăise în acele locuri o grămadă de vreme, se gândi să mai arunce o privire pădurii și lacului înainte de a le părăsi pentru totdeauna. Tocmai când zbura în cercuri
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
acele locuri o grămadă de vreme, se gândi să mai arunce o privire pădurii și lacului înainte de a le părăsi pentru totdeauna. Tocmai când zbura în cercuri pe deasupra lacului, legătura pe care o agățase de mătură se desfăcu și toate licorile se vărsară, amestecându-se una cu alta chiar înainte de a atinge suprafața apei. O flacără uriașă cuprinse lacul și un fum verde se împrăștie peste el până departe în pădure. Fără să simtă fumul sau să vadă focul, bătrâna vrăjitoare
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
buimac, privind a lumii taină. Își ascundea fragila inocență, Sub frunza ce fusese Evei haină. O rază de lumină îl dezmiardă, Căldură aducându-i de la soare, Printre povești ce vrea să nu se piardă Și-apoi să le preschimbe în licoare. - În bob să prinzi, când se revarsă zorii, Prin seve și prin picurii de rouă, Din lume adunatele istorii Ce le aduc, să le înveți când plouă ! Când te-mplinești și-ți va veni sorocul Să te ascunzi sub doage
MIRACOLUL DIN VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368983_a_370312]
-
eleusiene și a culturilor orgiastice ale lui Dionysos”. Versurile de o conciziune și o eleganță clasică au mai întâi un remarcabil simț plastic: „Întocmai ca acele soluții care cristalizează în întregime când le amestecăm cu o singură picătură dintr-o licoare străină, tot astfel în poeziile de care ne ocupăm nimic nu rămâne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. Totul este apoi văzut: desfacerea bolții albastre peste întinderea lavei în fuziune a pământului primitiv, spasmul încremenit al munților, crengile
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
astfel în poeziile de care ne ocupăm nimic nu rămâne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. Totul este apoi văzut: desfacerea bolții albastre peste întinderea lavei în fuziune a pământului primitiv, spasmul încremenit al munților, crengile crispate către licoarea opalină a cerului, imensitățile verzi și stătătoare ale oceanului nordic, fabulosul ofiral banchizelor etc. Iată atâtea viziuni, desigur, fantastice. Dar care implică o funcție intensivă a ochiului”.(T.Vianu-Ion Barbu) Este interesant că singurele descrieri de natură, de sine stătătoare
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > BALADE-N ACOLADE 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Epitalamuri se încaieră domol la focul prânzului festin cu ochii umezi sorb licori ce jinduie-n balade arginturi din ninsori și-un vis buimac de zori -Ce prăvălatec e riscantul pas cum să te las refugiul meu d-o viață? ai mers cu pas de blănuri ai tot mas eu călător autopastel din nuferi
BALADE-N ACOLADE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369064_a_370393]
-
camaradului drag, luptătorul nostru își reface țesătura spirituală a sufletului său cu evocarea splendorii și vitregiei acelor locuri de pământ și de cer binecuvântate de Dumnezeu, de Fecioara Maria și de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina brazilor, iar cetina lor ne-a
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > OARBE RĂTĂCIRI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ce-nșiruire tristă de amiezi! își scurg licoarea-n negura-ți pustie, cântând a noapte prin safire verzi gemând a frigu-ți peste ceața-ți vie. Hlamide-și fac din zorii tăi cocorii strângând la piept buchet de depărtări, și toamnele, prundiș, își fac din norii vânzând catrene lacrimei
OARBE RĂTĂCIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370870_a_372199]
-
smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea din grădinița cu flori din fața conacului. Admira cu nesaț trandafirii. Într-o după-amiază
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
din cam două mii de butași aduși din mladele de altădată, din sudul Franței, regiunea Frontignan. Astăzi, pe Domeniul Segarcea, singurul posesor al strugurelui Muscat, alb, roșu, negru, sunt plantate paisprezece hectare cu acest soi. Românii au o solemnitate a băutului licorii din soare topit, ori din grăsimea pământului, supte pe rugul viei, în comori de viață care, revărsându-se în pahar îl preschimbă în potir, turnându-se pe gură luminează omului drumul la Rai! În vin este incantația care desface tot
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
și viața-i pasăre zburând. Dintre toate vinurile noastre, cele ce-s topite din metale nobile și-s curse din struguri aromitori, culeși din podgorii regale, sunt vinurile Principesei. „Când savurăm vinurile de la DomeniulCoroaneiSegarcea, trebuie să ne gândim la minunatele licori care au adunat în picături bogăția acestui pământ vechi, soarele verii arzătoare, îmbogățite de cântecele oltenești, freamătul toamnelor românești și nobilitatea de catifea regală”, descrie în cuvinte mirajul fluviului de viață izvorât din podgorii, domnul Mihai Anghel, proprietarul de azi
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
delicată, Ca diminețile, Zăpăcite de emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de răsărit și apus, Si, brusc, Am închis palmă. Zbang!!! lntemnitate sunteți, Pe vecie, Dimineți magice și grăbite, Roabe pătimașe și nemuritoare Ale sufletului meu Însetat de
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
preamărite, fie ei de aici sau de aiurea. Mi-ajunge că mă procopsisem cu unul de care nu mai scăpam. Irod nu-i răspunse imediat. Apucă un vas din aur în care se afla suc de rodii și își turnă licoarea într-o cupă tot din aur bătută cu pietre prețioase. Savură lichidul plimbându-l prin gură apoi spuse pe un ton cam acid: -A fost o greșeală că l-am tăiat pe Botezător femeie! Imaginea noastră în popor a avut
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]