497 matches
-
în tragedie, cît și în comedie și roman, toate înțelese în sensul vechi al termenului. Shakespeare, după cum spunea Johnson, "nu acorda atenție delimitării timpului și nici spațiului"; iar Arcadia din Sydney era la fel de puțin localizată pe scena teatrului elisabetan precum limburile boeme. Defoe pare a fi primul din scriitorii noștri care prezintă întreaga sa povestire ca și cum s-ar petrece într-un spațiu fizic real [...]. Richardson, ocupînd, o dată în plus, un loc central în dezvoltarea tehnicii narative realiste, a dus procedeul mult
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a minciunii, termitiera celor lași și slugarnici”, să scrie „ca și cum te-ai întoarce printre vii”. Îi rămâne numai „transfuzia cu ploi și ninsori”, „sarcasmul ca un limb lunar”, curajul de a desfide pendularea între „tirade eroice și tumbe scabroase”, condiția de „luptător în genunchi” și „demnitatea de a-ți lăsa creierul sfărâmat bucată cu bucată de ferocii canini ai slăviților regi”. Consecința „automistificării după legile ieftine ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
speciae aeternitatis (credința în eternitatea comunismului), sub perestroika homo sovieticus a început să se instaleze în precaritatea prezentului (sentimentul unei catastrofe iminente). După dispariția utopiei comuniste s-a creat impresia unui interimat, a unei paranteze, a unei traversări nedefinite a limburilor, tunelelor cărora nu li se vede capătul; or, oamenii ar trebui să reînvețe gustul viitorului, cum spunea Toqueville" (F. Thom, 1996:192). O. Manaev (apud K. Jakubowicz, 1996:39) estimează că principiul care subîntinde trecerea de la societatea comunistă la cea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mitul etnogenezei, LL, 1984; Marin Sorescu, Versurile „versuite” ale lui Gheorghe Asachi, RITL, 1986, 4; Mihai Zamfir, Gheorghe Asachi sau „Cerul înstelat deasupra noastră”, VR, 1988, 3; Al. Zub, Între două lumi, RL, 1988, 11; Nicolae Manolescu, Gh. Asachi în limburile noii poezii, RL, 1990, 27; Negoițescu, Ist. lit., I, 23-27; Gheorghe Asachi. Studii, București, 1992; Gheorghe Asachi. 1788-1869. Biobibliografie, Iași, 1993; Faifer, Semnele, 90-94; Manolescu, Poeți, 7-22; Dicț. esențial, 41-43; Vârgolici, Portrete, 5-9. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
-i deduce legea [principiile]". Procedeele folosite de poetul francez decurg (se deduc), "apodictic" am putea spune, din natură specială a referentei, în poezia să, pe care poetul român o circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi ("Limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forets"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare în neîmplinirea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
partide, chiar dacă oscila în privința lor între neîncredere și idolatrie. Existența, coeziunea și evoluția rapidă a acestei opoziții explică de ce, în pofida unor analogii inaugurale, România este azi membru al NATO și UE, alături de țările baltice, și nu a rămas blocată în limbul în care se zbat încă vecinii săi de la est. Acest rezumt mai suscită o întrebare: să fie oare continuitatea nomenclaturii românești un efect al intervenției (post)sovietice? Nu mă număr printre cei care atribuie KGB-ului meritul revoluției române istoria
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1967), sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată, pe baza lucrărilor publicate în a doua jumătate a secolului trecut, Vesque (1885) elaborează o sinteză privind caracterele familiilor gamopetale, luând drept criteriu cu valoare histo-anatomică mai cu seamă structura limbului foliar. În toate aceste lucrări cu caracter general sunt citate numeroase specii de labiate și compozee, multe din ele aparținând chiar genurilor Tanacetum, Salvia, mai puțin Lavandula, dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente de la fața superioară se observă peri lungi, pluricelulari, fini. Frunzele tinere sunt argintii, cele bătrâne sunt glabre și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Preparatele totale astfel obținute au fost fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
înalte; doar 2-3 straturi de la fața abaxială au celule izodiametrice, alcătuind un țesut lacunos (fig. 11 B). Pe alocuri și celulele din stratul hipodermic abaxial sunt ușor înalte sau au formă de pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei. IV.4.Perii de pe organele vegetative și de reproducere (fig. 11) Perii reprezintă formațiuni importante, cu rol protector și cu rol în secreția uleiurilor (care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația patriotică, în concepția lui Bărnuțiu, este imperativ să prăsească spiritul sacrificial în conștiința copiilor, devotamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
e poezia mai filosofică și mai aleasă decît istoria: pentru că poezia înfățișează mai mult universalul, cîtă vreme istoria mai degrabă particularul". Metodica rimbaldiană este a omului de știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau potir verres"), decît la extinderea realului pînă la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]