589 matches
-
diferiți cultural, chiar dacă identitatea noastră va suferi și ea mari transformări. Fără îndoială că este nevoie de o limbă standard (engleza sau franceza, nu se știe care eu, personal, aș opta pentru franceză, căci engleza aparține deja Statelor Unite ale Americii și este limba standard internațională), dar vor continua să fie vorbite și limbile naționale tocmai din rațiuni culturale. Europa va fi Noul Babilon, unde amestecul limbilor va însemna și uitarea celor mai puțin performante cultural. Procesul de europenizare se aseamănă cu romanizarea. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zis: Au sau n-au valoare, nu asta e important pentru mine. Yeri a spus: Azoy. Și apoi s-a prăbușit totul peste mine. Odată, sâmbătă dimineața, cu o lună și jumătate În urmă, mai bine mi-aș fi mușcat limba și aș fi tăcut, i-am zis: Yeri, dacă așa arată bătrânețea, de ce să ne facem atâtea griji? Ce e rău În ea? Atunci el s-a ridicat dintr-odată, uitându-se la tabloul „Mâncătorii de fluturi“ al lui Yossel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
scrisă. Constantin Mitră preia în mod exterior acest instrumentar lingvistic, folosindu-l parcă pentru sonoritatea lui și pentru autoritatea de care se bucură în rândul cititorilor, și nu pentru că i-ar fi strict necesar. Îl transformă, practic, într-o (nouă) limbă de lemn a filozofiei: „- ceva s-a întâmplat deci: omul ori a părăsit ființa, îndreptându-se spre altceva, spre ființare, cum s-a spus, ori a izgonit-o din raza privirii, din vocabularele sau din structura practicilor sale, ori a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur. Iou îs zumatse om zumatse bou. Brivitzi: un ochi dze bou un ochi dze om, zumatse limbe cu azberidătsi zumatse normale dze om, zumatse naz zumatse bot, o urechie dze bou o urechie dze om, zumatse cab făre corn zumatse cu corn... Era gângav și sărac cu duhul. Îl găsise patronul cerșind în fața unei biserici și-l
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
luptă sau poate că dumneata încalci situația de fapt! Cred că trebuie să discut cu altcineva, cu superiorul dumitale. Cel puțin în grad sau în gradul de înțelegere. Domnule ofițer, fie. Poftim spravca. Mi-a plă cut că deși ai limba iute, ești tenace. Dar dacă te refuzam sau...chiar mai rău? Imposibil. Și i-am întins un teanc de cărți poștale, de chitanțe cu plata radio-ului în 1940 la Nicorești, un act de vânzare al casei tatei și chitanțele
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nemțești: Die Totten reiten schnell 1... Adică: morții sunt repede uitați! îl auzi Nicanor pe Iuga, cumnatul lui, cel semeț la boi, cu înfocate sprâncene și mustăți și invalid din bătăliile pentru eliberarea faimosului oraș bucovinean, Cernăuți. Rupe-ți-ai limba, afurisit de Friț! îl ocărî, în gând, Nicanor pe Iuga, cumnatu-său, mânios că, neauzindu-l venind prin iarba dimineții, se speriase de sunetul glasului său aspru, tresărind ca sub plesnet de șrapnel. Iuga, din neamul lui Panțâru, fusese prizonier în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răpăit metalic de mitralieră îi zăngăniră lui Nicanor Galan vorbele fără înțeles ale lui cumnatu-său. De aceea, înainte de a îngăima penibilul și idiotul hăhăit, al celui pornit pe obișnuita supușenie, îl mai afurisi, încă o dată, în gând: Rupe-ți-ai limba, blestematule! Că sperii, ca arătările din morminte, pe trecătorii de pe drum. Ca și ceilalți oameni din Goldana, Nicanor era cât se poate de nedumerit: nu cumva, Iuga, cumnatul său, are o firavă idee asupra trăncănelilor sale, potrivind vorbele străine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cimeriana, aparținând limbilor de origine botno-ugrică. Articolul „Cimeria“ din enciclopedie se încheie cu fraze prea puțin încurajatoare: „În succesivele împărțiri teritoriale între puternicii săi vecini, tânăra națiune nu a întârziat să fie ștearsă de pe hartă; populația autohtonă a fost dispersată; limba și cultura cimeriană nu au mai evoluat.“ Ești nerăbdător să dai de urma Cititoarei, s-o întrebi dacă și exemplarul ei e la fel cu al tău, să-i comunici rezultatele ipotezelor tale, informațiile pe care le-ai cules... Cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să tot asculte același vals, deschide televizorul. Începe să baleieze posturile. Ajunge pe RAI UNO. Se transmite slujba de la Vatican. În Piața San Pietro, credincioșii se pregătesc să asculte finalul discursului papal, pe care pontiful îl rostește în mai multe limbe străine. El spune, întâi, în italiană: — Doamne, apără-l pe robul tău, Lionel Frunza, și fă-l să treacă peste această zi de cumpănă. Inițial, lui Lionel nu-i vine să creadă. Pe urmă, sare ca un apucat de pe scaun
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
I - a pătruns o toamnă în steja și de‐ atunci, oricât i‐a apărat, Toți stejarii i s‐ au scuturat. D Rămânând departe, ca o stea Eram mici și timpul furtunos. N‐am putut s‐ o ridicăm de jos. MAICA LIMBĂ ROMÂNEASCĂ Tot ca mama, dulce, sfântă, , a, în orice vremi amare, Țara ajutând să crească, Este și‐ a fost, din vechime Limba noastră românească. E Ne‐a‐nvățat și ne‐a fost stea. l e la ea știm ce‐i
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ridice slavă‐ n ceruri, Să ne spue‐ n hram și‐acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastră‐i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care‐o plâng și care‐ o cântă Pe la vatra lor țăranii. Nu veți plânge‐atunci amarnic Că vi‐ i limba prea săracă. și‐ ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări‐ va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Înviați‐vă dar graiul Ruginit de multă vreme, ștergeți slinul, mucegaiul Al
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
al iubirii pline și carnale, Zile și nopți muma‐l ținu închis Sub pieptul ei, ca sub un scut de zale. Văzuși minunea? Ți se pare simplă Când doarme‐n fața ta întins în perne; El a‐ nvățat fluida vremii limbă Numai pe ceasul inimii materne. Acum ochii lui, ca într‐o carte, Citesc mirați, iar fruntea lui învață Obrazul tău, pământuri, pomi; desparte Ziua de nopți și soarele de ceață. 264 Cincinat Pavelescu Cincinat Pavelescu (n. 2 noiembrie 1872, București
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. Atunci lumea-n căpățână se-nvîrtea ca o morișcă De simțeam, ca Galilei, că comedia se mișcă. Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un craiu mâncat de molii Și privind păinjenișul din tavan, de pe pilaștri, Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri Și pe margini de caiete scriam versuri dulci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ei cel mai mult e justiția română. Unii au avut soții și-au luat fete-n jupoane cu agresive silicoane, pline de vrăjitorii. Alții sunt doar concubini, au haremuri dispersate și mai au desagii plini de blesteme și păcate. Au limba ca lamele taie brici, îi fac prezenți; dacă și-ar găsi clienți și-ar vinde și mamele. N-au bun simț și n-au emoții, nu știu ce-i biserica, ar fura și-America dacă ar putea, ca hoții. Sunt cu jderu-n
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
țeasta rasă ca-n palmă, ochelari cu rame aurite, iar buzele lui subțiri, printre care strecoară cafeaua îndoindu-le înăuntru, denotă un ins greu abordabil. În realitate nu vorbește ca să nu se vadă cât e de beat, cum i se limbă plimba-n... apucă să-mi șoptească Tanger. A fost unul dintre cei mai mari arhitecți ai României din urmă cu vreo două generații - arhitecți, bagă bine de seamă, crema artiștilor!! țipă de data asta amicul meu. Ia zi, domnu’ Jean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar și desagii plini de blesteme și păcate; au pentru furat un cult, de hiene, lupi în stână; ce urăsc ei cel mai mult e justiția română; au limba ca lamele, taie brici, că-s delincvenți, și-ar vinde și mamele dacă ar găsi clienți; unii chiar își leagă ștreangul singurei la gât și-atât, când se prăbușește rangul se sufocă de urât. Lumea deapănă pe gheme reci blesteme
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
al tuturor acțiunilor omenești - egoismul, care vivifică aceste forme, asta nu va interesa pe nime, acest sîmbure-l vor avea și strănepoții noștri cine știe sub ce formă, dar bogăția de forme esterioare ale vieței noastre, mulțimea de colori prismatice, de limbe varii și multe, de poezie și arte, care de care mai originală în felul ei, de apărare cu animozitate asupra unor teorii și puncte, necrezute în fond de cei ce le susțin (d. es. drept, istorie, religiune ș. a. ), această minciună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
își înving și-și dominează limba, deși încă cu oarecare cheltuială de putere, atuncea ei scriu mai bine. Momentul ce precedă acestui stadiu se luptă cu o limbă încă barbară, momentul ce urmează se lasă cu totul în largul unei limbe învinse deja și stilul devine de toate zilele, lat. Aceasta nu oprește cele două momente dintâi să se întîlnească în timp, încît discrețiunea lor să nu se afle decât în natura obiectivă a operelor scrise; cu toate astea e lesne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
afle decât în natura obiectivă a operelor scrise; cu toate astea e lesne a proroci ca fenomenele celui întîi se vor retrage și că ale acelui d-a doilea vor îmbulzi din ce în ce mai cu pregnanță viața publică. Va să zică momentul emancipațiunei unei limbe de sub dominarea atât etimologică, cât și sintactică a unei alteia sau a unora altora străine e cel mai fericit și cel mai fertil în privința limbei însăși. Prin asta nu voi a fi zis că dezvolt[area] limbei aduce neapărat cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
germană. La romîni: flecțiune traco-ilirică, dicționar latin al limbii în circulațiune. ["CONSISTENȚA UNEI LIMBE"] 2285 Limba română de-aceea s-a depărtat și s-a înmuiat * așa de latină *, pentru că așa de lungă vreme nu a fost scrisă. Consistența unei limbe începe cu scrierea ei. Elementele primite în această scriere, nouă fiind chiar, devin consistente și rămân în limbă, dacă nu contrazic cu direcțiunea spirituală a poporului. Ele nu trebuie să coincidă cu natura limbei, ci numai să nu-i contrazică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că pasul făcut îndărăt - negativ - e mai mare, cu mult mai mare decât cel pozitiv. [PRODUCȚIA NOASTRĂ LITERARĂ] 2258 Ceea ce producem noi nu place pentru că e prea slab față cu esperiențele de artă și literatură ce le avem în alte limbe - va să zică noi înșii suntem prea slabi și prea neculți pentru de-a produce în calitate ceea ce produc străinii atât în calitate cât și-n cantitate. [ZGÎRCENIE PENTRU HÎRTIE"] 2258 Ce-nsemnează factul că mulți au un fel de zgârcenie pentru hîrtie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și care folosise, culmea rafinamentului, un toc cu cerneală violetă. - Citește! - "Dragă amice..." Bineînțeles, in English. Cam așa. Alesese strategia de a parcurge întîi în gând cîte-o frază saxonă, reproducînd-o apoi, cu voce scăzută, în spiritul armonioasei și savuroasei noastre limbe materne. - Cum i-ai zis? întrebă calmă aviatoarea. - "Neprețuite amic..." își continuă cu inocență traducerea Pinky. "Intuiesc... că n-o să-ți fie prea greu să mă... "de-a mă..." Ce înseamnă "to graduate"? - Motiva, absolvi. - Aha... De asemenea, licențiat. "De
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bine, maică-ta a văzut, asta-i sigur. Negre și brune și galbene și albastre, ca ale arăbeilor ăia care se vopsesc. — Nu te lega de mama. Dacă-i bună pentru ea, e bună și pentru tine. — Reggie Smith, ai limba cea mai spurcată din toată școala. — Iar tu ai chiloții cei mai curați. ...omul cel mare și soios cu sula de-un cot și artist pe deasupra, trăia cu tipe boeme pe-un țărm de mare deci era foarte priceput la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vânt. {EminescuOpIV 136} Joe-ncruntă-a lui sprinceană și ca un copil tresare Vechiul glob - munții se clatin, ceruri tremur, marea moare. E semnalul cel de luptă între-armiile de zei; Și Zamolx frânele lasă cailor lui de jeratic, Coama lor se îmflă-n limbe de-aur - tremur nebunatec, Bouri daci răstindu-și fruntea surpă norii toți cu ei. Lupta-i crudă, lungă, aspră. Lumin-pavezele dave, Sori și lune repezite printr-a norilor dumbrave Ard albastrele armure ale zeilor romani; Pașii lor amestec cerul - caii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De care nime-n lume, ah! nimeni nu întreabă. Și am visat odată să fiu poet... Un vis Deșert și fără noimă ce merit-un surâs De crudă ironie... Și ce-am mai vrut să fiu? Voit-am a mea limbă să fie ca un râu D-eternă mângâiere... și blând să fie cîntu-i. Acum... acuma visul văd bine că mi-l mântui. Căci toată poezia și tot ce știu, ce pot, Nu poate să descrie nici zîmbetu-ți în tot. Te-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]