2,130 matches
-
nervoase importante. Pot fi superficiale când sunt secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau rupturi ale vaselor, nervilor, traheei, esofagului, faringelui, domului pleural, marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de orice fel, fracturi, luxații, etc. În toate aceste eventualități, dat fiind importanța majoră a tulburărilor pe care le antrenează, leziunile traumatice vasculare vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee, puls mic, hipotensiune, midriază, uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În rupturile traumatice ale vaselor limfatice mici și mijlocii se produc colecții seroase întinse, mai ales în zonele unde există aponevroze puternice. 12.4.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR VASCULARE ACUTE 12.3.5.1. Tratamentul traumatismelor arteriale Tratamentul leziunilor vasculare acute constituie o urgență medicochirurgicală. Intervenția de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a opri sângerarea. Ligaturile venoase sunt permise la toate trunchiurile, cu excepția VCI deasupra venelor renale și venei porte. Suturile venoase sunt obligatorii pe trunchiurile mari. Refacerea fluxului venos este necesară pentru a preveni complicațiile. 12.3.5.3. Tratamentul leziunilor limfatice Va fi diferențiat în funcție de aspectul anatomo-patologic; în leziunile vaselor mici pansamentul compresiv este suficient pentru a opri o limforagie minimă. În cazul revărsatelor se vor practica puncții evacuatorii care de obicei dau rezultate favorabile. În caz de persistență se va
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la poarta de intrare sau la distanță. Toxicitatea este proprietatea de a produce exosau endotoxine. Dintre bacteriile aerobe cei mai frecvenți patogeni sunt cocii Gram pozitivi: streptococii (pot invada breșe mici ale pielii și se extind în spațiile conjunctive și limfatice) și stafilococii (Staphilococcus aureus este cel mai comun patogen în infecțiile plăgilor). Dintre cocii Gram negativi, gonococul este responsabil de infecțiile urogenitale. Dintre bacilii Gram pozitivi bacilul Koch produce infecții specifice. Cele mai numeroase specii sunt dintre bacilii Gram negativi
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
planurilor anatomice (mionecroza clostridiană și fasceita necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor în sânge
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
4 mari etape: în primele 24-48 de ore se produce cheagul de fibrină și invazia fibroblastelor cu formarea mugurilor conjunctivi de granulație, în ziua a cincea se declanșează secreția de colagen, în ziua 11 debutează refacerea vascularizației definitive și a limfaticelor, iar între zilele 14 și 21 începe refacerea fibrelor nervoase. 5.4. DIAGNOSTIC Semnele clasice locale ale inflamației sunt: tumor, rubor, calor, dolor și functio laesa. Roșeața pielii este dată de hiperemia intensă. Tumefacția însoțește infecțiile țesuturilor moi și este
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în epiteliul tubului digestiv sau organele asociate, devin aparente aspecte interesante și paralele ale evoluției naturale și comportamentului metastatic. * Histologic tumorile prezintă unele caracteristici de bază, cum ar fi tendința la diferențiere glandulară, producere de mucină și tendință la invazie limfatică. * Există o asemănare evidentă în aspectele creșterii adenocarcinomului esofagului, stomacului și colonului, evoluând de la proliferare la ulcerare și extindere în grosimea peretelui până la suprafața seroasei. * În funcție de localizarea anatomică, tumorile tractului digestiv au tendință variabilă de a metastaza hepatic pe calea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ulcerare și extindere în grosimea peretelui până la suprafața seroasei. * În funcție de localizarea anatomică, tumorile tractului digestiv au tendință variabilă de a metastaza hepatic pe calea venei porte. Tumorile au în general un prognostic prost datorită posibilităților de metastazare transcelomică și extindere limfatică la ganglionii locali și regionali. * Tendința de recidivă după tratamentul inițial, în timp, este relativ constantă la aceste tumori, cel mai adesea aceasta producânduse în primii 2 ani, contrastând cu alte cancere în special renal, de sân și melanomul, care
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
continuu, adesea provocând decesul datorită efectelor lor locale. Este greu de interpretat aceste contraste, dar este clar că sunt două aspecte: biologia diferită a tumorilor, cu proprietăți particulare în funcție de potențialul metastatic pe căi diferite; al doilea aspect, legat de anatomia limfaticelor regionale afectate, care duc la invadarea ganglionilor proximali și care este mai puțin periculoasă decât creșterea similara în ganglionii adiacenți vaselor mari, structurilor vitale profunde din abdomen. * Carcinoamele intra abdominale gastrointestinale au un potențial crescut de metastazare pe suprafața peritoneală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
creșterea similara în ganglionii adiacenți vaselor mari, structurilor vitale profunde din abdomen. * Carcinoamele intra abdominale gastrointestinale au un potențial crescut de metastazare pe suprafața peritoneală, fără a fi lămurita cauza: fie datorită proprietăților biologice speciale, fie oportunității anatomice. Frecvența metastazelor limfatice, transcelomice și extinderea hematogenă diferă în parte la diferite tumori gastrointestinale. Cancerul colo-rectal pare sa aibă cea mai mare predispoziție pentru metastazare sangvina în ficat. După intervenții aparent curative, se descoperă metastaze hepatice în absența altor însămânțări evidente. Din contra
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
posibil de a identifica nici un marker oncologic sau factor prognostic care să fie de ajutor în estimarea leziunilor epiteliale care vor evolua sau nu spre modificări maligne. Este necesar un abord agresiv în excizia loco-regională datorită posibilităților extinderii tumorii pe cale limfatică și peritoneală, loco regională fără metastaze la distanță. Rămâne de determinat dacă chimioterapia sau modificări de tehnică chirurgicală pot reduce riscul extinderii locale sau distale a tumorii în momentul operației. Capitolul I. Biologia tumorilor tubului digestiv superior 1. Epidemiologie Cancerul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Este mai puțin agresiv decât cel cu margini neregulate, raportul ganglioni pozitivi fiind de 3,4% / 33,3%. Extinderea intramurală este rară. Supraviețuiri la 5 ani după rezecție 87%. *Tumora ulcerativă cu margini neregulate este cel mai frecvent aspect. Extinderea limfatică, vasculară și intraparietală este frecventă. Supraviețuirea este decepționantă (15%). Leziunile multiple și ganglionii sateliți pozitivi sunt de prognostic grav. *Tipul superficial. Cea mai mare parte a tumorii este limitată la straturile superficiale ale peretelui esofagian. Este localizată la o arie
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
endofitic protuberant este extrem de malign. Microscopic este un carcinom prost diferențiat pavimentos sau nediferențiat. Macroscopic poate fi dură sau fragilă și cea mai mare parte a tumorii este acoperită de epiteliu normal. Invazia este extensivă, cu multiple leziuni produse pe cale limfatică submucoasă. Marea malignitate duce la metastaze pe cale sanguină și ganglionară. Rezecția cu scopul prelungirii vieții oferă puține speranțe chiar când este posibilă. Metastazele produse pe cale vasculară se întâlnesc chiar înaintea penetrării în totalitate a peretelui. Bolnavii se pierd ca urmare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
nu sunt corelate cu lungimea tumorii dar sunt mult influențate de afectarea ganglionilor limfatici și în special, de localizarea specifică a acestora. Nu este surprinzător că majoritatea bolnavilor care au murit în primul an au avut o extindere vasculară sau limfatică extensivă. Unii pacienți totuși, cu ganglioni dovediți negativ histopatologic au evoluat cu metastaze diseminate pe cale limfatică sau vasculară cu prognostic prost, în ciuda rezecției radicale practicate. Aceste tumori au fost clar de tip „foarte malign”. Alte tumori, în ciuda unor dimensiuni mari
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]