1,388 matches
-
dizabilități. Sursa informațiilor: Întâlniri de planificare centrată pe persoană cu participarea managerului de caz, grupului de sprijin, mediate de facilitator. Responsabil de completare: Instrumentul este completat de persoana cu dizabilități, cu sprijinul facilitatorului, și poate include interpretări grafice, fotografii, imagini lipite, decupaje etc. CINE SUNT EU? Numele meu: .................................... Prenumele meu: .................................... Adresa mea: .................................... Numărul meu de telefon: Ziua mea de naștere: ............... Câteva fotografii cu mine: CINE ESTE IMPORTANT PENTRU MINE? Familia mea, prietenii mei, persoanele pe care eu le iubesc și care
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
atracție față de el, ci doar repulsie și scârbă. Orice atingere nu făcea decât să o dezguste și mai tare. Se zbătea să scape din brațele sale, dar nu reușea. Luptându-se cu el, mergând cu spatele și cu el strâns lipit, încercând să ajungă la ușă, să ceară ajutor, s-a împiedicat de o denivelare a pardoselii, a căzut pe spate, cu Viorel peste ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cangurul” ( sărind din partid în partid) (Votați-l !) În „cercul” nostru te-am primit, te-am ajutat și te-am școlit, tu, neica-nimeni în nevoi sărac lipit, bogat apoi te-ai dus, ne-ai părăsit ! În alt „cerc” iar te-ai instalat, pe noi aspru ne-ai criticat... Știm cât erai tu de corect, nu admiteai un gest abject dar azi, ne-ai înșelat ! Un timp ai
„CANGURUL”... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377477_a_378806]
-
din cerul gurii și pe-ndelete le mestec stăpânindu-mi un rictus drept bonus iau o înghețată roz mica speranță expirată amică bună într-o după-amiază așa de șifonată purtată și răspurtată de la facerea lumii și cu nasul de geamul lucarnei lipit privesc peste oceanul de apatie al străzii tot așteptând să văd plutind peste spuma-i murdară rămurica de măslin fie și pârjolită de atâta soare pe cozorocul unei șepci marca - toujours en vogue - Godot. Referință Bibliografică: TOUJOURS GODOT / Tania Nicolescu
TOUJOURS GODOT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377592_a_378921]
-
-ne trupurile, zvâcnind spre albul imaculat? Să ascultăm muzica stelelor la început de noiembrie! Cântecul nou al ierbii îngălbenite și-al vântului rece plin de semințele ciulinilor, cuvântul nașterii din veșnicie în veșnicie, o respirație a cerului din inimile noastre lipite! Sub ochii limpezi ai infinitului o briză ușoară îndepărtează trecutul. Un vis de toamnă, un spațiu și-un sigiliu de fum în culori de anemone! Inima ta e tot ce ai, dac-o împarți cu tine ai sensul vieții, iubește
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
tânără, însă extrem de palidă că părea de ceară, o față ca de mort cu o expresie de tristețe de gheață, zugrăvită pe ea. Coborî lin, plutind și se opri dincolo de ușa unde eu încremenisem ca sub forța hipnozei, cu nasul lipit și mâinile amândouă sprijinite de geam, cu palmele deschise. Își lipi de geam palmele-i descărnate, cu gheare ca de acvilă , femeia coborâtă dintre stele suprapunându-le peste ale mele ca într-un joc de copii. Ochii ei de foc
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
Articolele Autorului Într-un colț de lume părăsită, lampa nimeni n-o aprinde, vântul bate la o poartă amorțită, ce scârțâie-n gânduri suferinde. Parcă timpul, însuși s-a oprit, căutând pe uliță vechile cărări, lutul a rămas de amintiri lipit, pe drumul bătătorit de remușcări. Prin copaci foșnetul suspină, tulburând păsărilor somnul, în țintirim se aprinde o lumină, rătăcită, se închină la Domnul. Într-un sat uitat de vremuri, pășesc în conștiința-mi pătată, prin suspine ce se pierd în
IERTAȚI-MĂ ULTIMA DATĂ! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379937_a_381266]
-
satul se înfățișează privirilor în strai de sărbătoare. Bradul din fața casei își pleacă crengile verzi sub povara promoroacei, streșinile sunt dantelate cu salbe de cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite, printre flori argintii de gheață, ce au început să lăcrimeze intimidate de lumina cernută, a zilei de duminică. Cerul cerne neostenit și iar cerne. Fulgii pufoși se depun degrabă continuând să acopere pârtia făcută până-n ziuă de Gheorghe și nevasta
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
să facă o nouă încercare, în apropiere se auzi sunetul prelung al unui melc de mare. Tânăra văzu câțiva bărbați trăgând după ei resturile unei corăbii scufundate și îndreptându-se spre palat. - Vă rog, se repezi spre ei cu palmele lipite una de alta în dreptul inimii, mă puteți ajuta să intru și eu la regele peștilor? Oamenii mării se priviră între ei, iar cel mai înalt, care ăîrea conducătorul lor, îi făcu semn să se apropie de grup. - Cine ești și
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
ocol în fiecare noapte camerelor să mă conving dacă e cineva sau nu...” “De data aceasta n-are să-ți mai fie urât, sunt eu lângă tine!” “Da, așa este, se apropie ea cu fața de pieptul meu și rămase așa lipită ca un copil mic care nu vrea să se dezlipească de la sânul mamei, cu tine nu-mi e frică niciodată.” Mă rugam la Dumnezeu să oprească clipa în loc, așa de fericit eram cu ea lângă sufletul meu. Dar ea m-
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu... Nu aleg. Las să fie ceea ce este să fie cu bucurie și lumină deplină în suflet, inimă, gând, după vrerea Lui. Flacără vie, imensă ești și
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
Acasa > Poeme > Emotie > EMOȚIE Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului mă doare lacrima ta uitată în mine la randevuul de adio când neatent în intervalul de abandon pierdeam privirea mea albastră lipită furișat pe inima ta ne-om regăsi cumva preț de-o secundă o secundă cât o lume continuând să ne devorăm iubirea cu foamea fructului oprit ne-om odihni veșnic nesătui așteptând următoarea înfruntare doar sufletele se mai războiau pentru
EMOŢIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379625_a_380954]
-
să-și fie străin, să se uite pe sine, să nu știe nimeni dacă-i mort sau e viu să nu vadă zâmbete strâmbe și reci, săruturi silite pe fața iubită, priviri strecurate, piezișe și seci, vorbire obtuză de buze lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lăcate, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hău tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
singurătatea se izbește adânc de trup ca de o piatră de munte puternică neninsă neplânsă fericirea ta avea zâmbetul meu pe buze ieri mâine va avea ochii triști 3 ar vrea să își vorbească dar cuvintele nu iubesc buzele lor lipite nu le stă în putere să își citească în inimi ca într-o carte veche lacrima din ochiul somnului alungă visul de luni pentru că doar în pernă suspinele se întâlnesc să se îmbrățișeze 4 în sărutul rece al dimineții corul
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
nevasta. - Da` ce-i baiu`? întrebă Ilona mirată. - Nici n-or pus bine mâna pă putere, că vor să confiște averile oamenilor, să-i lase în turu` gol! o lămuri el cătrănit. - Poi și ce treabă avem noi? Suntem săraci lipiți, abia ne ducem traiu` de azi pe mâine, ce să ne ieie, zâlele? întrebă Ilona, nedumerită. - Mă femeie, da` ușoară mai ești de minte! își pierdu Niculaie iar cumpătul. De hectarele de pădure primite de la tată-tu uitași? Dacă ni
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
aici, în noi, în voința și sentimentelor noastre Dovadă sunt copiii care se nasc și cresc, florile care înfloresc, omul care cu mintea și forța brațelor ... Citește mai mult CREDINȚA Credința în Cel de Susne-a îndepărtat credința în Omcu ochii lipiți de cer,nu ne vedem semenul de lângă noirugându-ne Domnului,disprețuim pe cel de alături.Frăția de altădatăa pălit în fața Creatorului învelit în ceață și fumLumea s-a convertit la credință,nu din convingere,ci de teama pedepselor divineTrebuie să coborâm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
să-și fie străin, să se uite pe șine, să nu știe nimeni dacă-i mort sau e viu să nu vadă zâmbete strâmbe și reci, săruturi silite pe fata iubita, priviri strecurate, piezișe și seci, vorbire obtuza de buze lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lacăte, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hau tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura
VINE ... de DORA PASCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380928_a_382257]
-
șoptită, Plutește peste frunza răvășită, Se-apropie și pleacă aiurită... Dar, iată-n parc, pe-o bancă părăsită, O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită, Îi răcorește fața rumenită Și vâlvătaia-n piept sălășluită... Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită, Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită, I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită, I-atinge buzele-i fierbinți, topită... Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită, Pe nesimțite-i
SUBSTITUIRE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374617_a_375946]
-
aștepți este legat de viitorul meu și de restul vieții mele, așa că o voi face cu responsabilitate când îți voi răspunde. - Sper să fie cât mai curând. - Desigur, voi privi cu mult discernământ acest răspuns. Cei doi tineri dansau strâns lipiți unul de celălalt. Ana se lipise de partener de parcă ar fi făcut-o pentru ultima dată. Dorea să-i simtă toată căldură. Se simțea bine în brațele lui, era ocrotită parcă de brațele lui puternice. Surprizele pentru cele două fete
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
ce-mă-nconjoară. - Nu,acela e la nord. 101 trece peste el,dar noi ieșim din oraș,spre insula unde am locuit. Aceea este,Treasure Island,îmi arată cu degetul minunăția ce pare foarte aproape.De fapt sunt două insule lipite.Părăsim podul și ținem drumul în continuare pe-un bulevard mirific,vecin cu golful,Avenue of the Palms,ce se ferea de apă printr-un șir fantastic de palmieri. Și după alte cinci minute ,am ajuns. O casă imensă,cu
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
generalități. El examina încăperea. S-a uitat peste tot și a fost încântat de felul în care era organizat apartamentul... S-a oprit apoi în mijlocul sufrageriei, lângă mine. Fără să-mi impun, m-am apropiat mult de el. Eram aproape lipiți unul de altul. Îi simțeam privirea jucăușă plimbându-se periculos de alunecos pe ceafa mea, după ce mi-a săltat buclele imaginând în palma sa o coamă bogată. Răsuflarea lui caldă îmi gâdila urechea dreaptă, în timp ce-mi admira curbura
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
Da, de sirenă, pentru că îți amintești ce ironic zâmbeam când auzeam acest cuvânt...Dar crede-mă! În acel moment mi se părea că plutesc și că-mi aud sufletul cum cântă un cântec pe care nu-l mai auzisem vreodată... Lipită strâns de el, am închis ochii și am simțit cum amețesc de plăcere, dar nicio clipă nu mi-a fost teamă de cădere, pentru că brațele lui mă susțineau strâns, dar atât de delicat... Dacă ai ști..., dacă ai ști cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
Cuvinte > GLASUL GREU Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Glasul greu Și Doamne Dumnezeul meu, Să fie auzit acolo sus Petale de iubire de la un biet supus Că tare sunt sărac lipit Dar bogat în mult iubit, Ajută plebea și săracul Nu îmbuibatul sau bogatul Ce a ucis și ultima mioară Pentru a lui poftă, îndoială. Eu cosesc doar iarba verde Dar nu rănesc codrul cel verde, Și nu ucid nici căprioară
GLASUL GREU de PETRU JIPA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375412_a_376741]
-
apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria casă, pe lângă munca depusă pentru boierul stăpânitor al pământurilor. Similar asocierii țăranilor în mici ferme mai des, dar nu exclusiv, găsite la Sași, meseriașii orășeni se
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
dorinței lor. A fost o seară minunată, la care nu se aștepta. Încă o dată Bebe arătase vădit că este în stare și de atașament sufletesc, nu numai de sex. Spre miezul nopții, pe întuneric, coborâră în curtea casei și, strâns lipiți, merseseră spre poartă. Leu nu mai ripostă. Prietenul stăpânei devenise și prietenul lui și, în locul lătratului, se gudura însoțindu-i. De la răsărit, peste Dealul Brebului, luna plină și gălbuie ca o portocală se ridicase de un stat de om, aruncâd
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]