1,837 matches
-
Unul din triburile care locuiau În Aquitania, vechea Aremorica, purtau numele de dati sau daci, cum Îi gasim nu numai la Pliniu ci și la Ptolemeu. În evul mediu regiunea sudică a Galiei/Franței apare sub numele de Languedoc. Cei mai mulți literați francezi consideră numele provenind de la particularitatea dialectală de a spune „oc” În loc de „oui” pentru „da”. N. Densușianu aduce dovezi că denumirea este mult mai veche, drept dovadă citează din hotărârile Conciliului de la Tours (sec. VII), Canonul XVII. Unul din triburile
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
romanului e anemic mai ales prin ideile livrate. De pildă, e comică ambiția lui Cazimir de a testa țăranii cu privire la literatura actuală, la fel limbajul colorat, păstrând o evidentă familiaritate de subsol, ce nu se potrivește nicidecum profilului celor doi literați trecuți de 40 de ani. În plus, după cunoscutele-i diatribe împotriva USR, Florin Lăzărescu ține să se războiască cu întreaga lume literară și în roman. Introduce personaje cu săgeți clare: doctorița-poetă pensionară, un junker ce-și „publică” volumul la
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
Nicolae Scurtu Unul dintre cei mai inteligenți, mai învățați și mai fideli discipoli ai profesorului Nicolae Iorga este, fără nici o ezitare, istoricul, literatul, comparatistul și cărturarul Alexandru Ciorănescu (1911-1999), de la a cărui naștere se vor împlini, în curând, o sută de ani. Biografia acestui spirit enciclopedic rămâne pentru mulți dintre noi o mare, foarte mare necunoscută, deoarece mai bine de șase decenii a
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
Gabriela Gheorghișor Gheorghe Crăciun, Femei albastre, Prefață de Carmen Mușat, Iași, Editura Polirom, 2013, 262 pag. Fie și neterminat, un roman inedit de Gheorghe Crăciun reprezintă, mai ales pentru literați, o ispită irezistibilă de lectură. Un fragment dintr-un interviu al autorului, reprodus de Carmen Mușat în prefață, avertizează însă că proiectul romanesc, numit inițial Blue(s), se voia „o carte mai ușoară”, o încercare de destindere creativă după vampirizanta
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
capăt la altul și care, prin umanitatea ei profund comprehensivă, valorează cât o definiție. Ocultarea tradiției (inclusiv, cum se poate constata, de către istoricii literari) și subiectivismul intens fixează două repere esențiale în orice discuție despre sfinții sau mai puțin sfinții literați care au populat, în timp, închisorile. Inși instruiți, uneori tobă de carte, aceștia își lasă la o intrare bagajul cultural, devenind, pentru o vreme, simple receptacule ale ororii. E cea mai importantă, mai amară și mai demnă de reținut concluzie
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
didactice. Soluția de a preda studenților străini și noi, care nu făceam parte din Catedra cu pricina, s-a dovedit salvatoare. Era vorba de un an preparator, cum fusese botezat, la care lingviștii predau elementele de bază ale limbii, iar literații, elementele de bază ale civilizației românești. Nivelul era de școală primară. În plus, nu eram pregătiți pentru o materie pe care n-o studiasem, la vremea noastră, în facultate. Mă refer, la literați. Dar nu aveam încotro. Așa că, o dată pe
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
predau elementele de bază ale limbii, iar literații, elementele de bază ale civilizației românești. Nivelul era de școală primară. În plus, nu eram pregătiți pentru o materie pe care n-o studiasem, la vremea noastră, în facultate. Mă refer, la literați. Dar nu aveam încotro. Așa că, o dată pe săptămână, urcam dealul de la Academia Militară, unde se afla Sorbonica, cum era denumit ironic fostul Institut Pedagogic de trei ani. De la opt la două ne luptam cu morile de vânt. La unsprezece, aveam
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
măcar o sugestie de coerență. Or, verbum (sau word sau parole sau cuvânt) nu reține nimic din această sugestie. Până aici, Andrei Cornea e doar riguros. Mai departe însă susținerea lui devine remarcabilă (cel puțin din punctul de vedere al literaților). Întrebându-se care este cauza acestei greșeli (este exclus ca Ieronim să nu fi știut greaca bine), el oferă imediat un răspuns surprinzător: din motive de poetică. Explică Andrei Cornea: „Cred deci că el șIeronim, n. meaț era influențat de
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
ne întoarcem un pic cu toții asupra unor chestiuni totuși ferme. Lucruri de bază: analiză de text, close reading, spuneți-le cum vreți. Spuneam că etimologia (sau, mai larg, semantica în genere) e unul dintre teritoriile cu adevărat reconfortante pentru un literat. Există, din acest punct de vedere, în Cuvintelnic fără frontiere, veritabile oaze. Despre, de pildă, cuvintele problematice. De nefolosit, azi, în discursul public (și totuși frecvent folosite), unele poartă cu sine circumstanțe atenuante, de nu chiar pledoarii pro domo sua
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
aproape două secole (în 1482) de către Papă Sixtus IV și declarat, ca „doctor seraphicus”, unul dintre marii învăța tori ai bisericii, este citit și astăzi că un inspirator. Scrierile sale au fraze îngrijit echilibrate, ritmate, cu imagini pe care un literat ar putea fi invidios. În strădania să (care a fost a întregii sale epoci) de a împăca elanurile credinței cu filozofia și-a legat numele de anticii redescoperiți (în principal de Aristotel, Platon și neoplatonici) prin filozofii arabi elenizanți (Ibn
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
că aerul ușor utopic al ultimelor afirmații e de pus nu pe seama teoreticianului profesionist, capabil de a așeza cap la cap/la rece argumente, ci și a profesorului de științe umaniste (cu viziune de strateg), care, convins de scăderea rolului literatului în societate, încearcă să-i confecționeze subtil o nouă meserie, de relevanță mai largă: aceea de interpret. Mai în glumă, mai în serios și fără a trivializa mesajul acestei remarcabile cărți teoretice, eu unul mi-aș dori ca tot mai
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
nu prea mult. La 22 de ani e debutant cu o carte de succes: „experimentează”. Recitindu-l azi, descopăr numeroase „întoarceri acasă” - la Belobreșca, satul natal, spațiu al unei ferilități creatoare sârbe neobișnuite: aici s-au născut mulți artiști, cărturari, literați citabili. În (Între Belobreșca și Zlatița) - titlul e pus în paranteze - asistăm la topografii sentimentale: „în vârful Locvei se află un tei/cu flori/cu alai de albine/cu păstori nepricepuți/cu un pârâu alb/între două umbre de pasăre
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
în finalul cărții). Formația sa solidă om de știință (cu un doctorat, dacă nu mă înșel, în fizică cuantică) îi conferă o rigoare intelectuală care n-are nimic în comun, regret s-o spun tocmai eu, cu jargonul conceptual al literaților. Ca și noțiunile de care uzează, formulările lui emană claritate. Fără să fie trivial, abordează logica de jos, de la temelie. Nu arde etape, nu bate câmpii. Posedă simțul literaturii înalte și, în egală măsură, pe acela al culturii pop: se
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
fantoșa, ci omul”, reușind în cazul unora, continuă el, să lămurească „taina actului creației”. Fără doar și poate, e dreptul lui Danilov să exalte ridicolul ca pe-o calitate, să creadă sincer că momentele proaste (sau jenante) din viața unui literat sunt, de fapt, admirabile. Dar să fie el chiar atât de naiv încât să nu-și dea seama că, odată publicate, aceste informații sunt de fapt denigratoare? Mă îndoiesc. Nu contest în sine opțiunile lui Danilov. Faptul că îi antipatizează
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
Răzvan Andrei Problema unei distincții între filozofie și literatură nu e nouă. Dimpotrivă, ea funcționează implicit ori de câte ori avem înainte un autor. Dar, dacă tradiția ne-a băgat în cap că, de exemplu, Aristotel e filozof și Proust romancier (literat), în cazul altor autori ca Nietzsche, Derrida sau Cioran distincția își pierde puterea, încurcându-ne. Cărțile celor din urmă pot fi găsite pe rafturile librăriilor sau în biblioteci la secțiunea „Filozofie” mai mult din inerție. Pe scurt, distincția de care
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
încurcându-ne. Cărțile celor din urmă pot fi găsite pe rafturile librăriilor sau în biblioteci la secțiunea „Filozofie” mai mult din inerție. Pe scurt, distincția de care am amintit are la bază o anumită presupoziție metafizică: filozofii caută adevărul, în vreme ce literații (romancierii și poeții, mai exact) tind să-l ascundă sau, mai degrabă, să creeze altele noi. Altfel spus, demersul primilor ține de descoperire, al celorlalți de creație sau invenție. Această împărțire are o istorie îndelungată, care coboară până la Platon, iar
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
flexibilitate” estetică, capacitatea de a alterna cu prea mare ușurință stiluri. Camil Baltazar trece de la un „abuz de brutalitate” la un „abuz de gingășie izmenită” (226). Același tipar al caracterizării critice prinde și portretul lui Aderca: „nota esențială a acestui literat complect, cu toate posibilitățile de expresie, de la aciditatea de odinioară, purificată totuși de bădărănia pamfletară, și până la floricelele de acum, ale unui stil efeminat, grațios, suplu și de suprasaturație poetică” (222). În cazul lui Voronca, e vorba de o „inconsistență
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
Mihai Zamfir Sunt frapante asemănările dintre Gherea și Hasdeu în ceea ce privește circumstanțele biografice ale venirii lor în România și ale afirmării lor ca literați. Precum aristocratul său precursor, Gherea ajunge în țară la vîrsta de 20 de ani, auto-exilat din Rusia, unde se născuse, urmase liceul și apoi, la Harkov, vagi studii universitare. Despre această perioadă formatoare a vieții sale, viitorul critic a păstrat
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Rugul Aprins se cristalizase în anii 1946-1947 ca o formă pașnică de conservare a libertății de opinie /creație prin refugiul într-un spațiu sacru protector, care predispune la asceză și meditație. Sandu Tudor, conducătorul recunoscut al asociației de teologi și literați, reușește s-o reactiveze în anii 1955-58, pe temeiul afinităților elective și al credinței în Dumnezeu. Acuzația principală este astfel consemnată în dosarul cu probe materiale din 5 septembrie 1958: „în perioada 1955-1958 s-au organizat în grup și au
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
Cînd literații sînt în pană de inspirație, matematicienii le iau locul, cum se întîmplă cu belgianul Cédric Villani, a cărui carte publicată la Editura S. Fischer a provocat rumoare în rîndul cititorilor culți din Germania. Teorema vie (Das lebendige Theorem), cum se
Nobel pentru matematică () [Corola-journal/Journalistic/3637_a_4962]
-
l-ar purta, zice-se, cu sine. O atare concepție derivă, după părerea mea, din două realități: existența unor impulsuri mistice imprecise, latente, nereglementate religios în vreun fel (cum erau, de pildă, acelea ale lui T.S. Eliot), care, în cazul literaților români, defulează în criteriu estetic; și slabul succes al „utopiei cărții”: fideli încă principiilor medievale (conform cărora lectura smintește), puțini dintre noi chiar facem din lectură un act cotidian și natural. Îndeobște, cititul înseamnă informație, înseamnă relaxare (dar numai în
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
Doina Condrea Derer Romanul vieții lui, Mondadori, Milano, 2012, 467 pag., scris de Marco Santagata, cel mai prestigios dantolog actual și scriitor, este o carte captivantă nu doar pentru literați și istorici, ci și pentru oricare cititor; referințele erudite de primă mînă, topite în magma epică, reînvie prin sporul de consistență o epocă, fără a impieta asupra ritmului lecturii. Un tânăr traducător și un editor rafinat ar putea lua inițiativa
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
doua oară. Și această naștere a mea, dacă s-a făcut și în chiotele de veselie ale grupului din Cercul literar, s-a făcut, în același timp, și sub auspiciile unor profesori care ne-au învățat cum să fim ca literați, cum să fim ca prieteni. Nu numai în sălile de curs de la Universitate, ci pentru că ne-au însoțit chiar în cenaclul nostru, al Cercului literar, într-o casă particulară. Și Blaga, și Liviu Rusu, și Cianciolo, și Henri Jacquier. Au
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Popescu scrie, de fapt, o întreagă șaradă având ca pretext (dar numai ca pretext) culisele jocurilor de putere. O simplă paralelă cu Gorila (dau un exemplu standard) ne poate lămuri. Și într-o parte și în cealaltă avem un personaj, literat, atras în maelstromul gazetăriei politice. Numai că dacă la Rebreanu subiectul are evoluție epică (Pahonțu urcând toate treptele ierarhice și prăbușindu- se, reparator, la final), aici, în Artemis..., tentația arivismului social lasă locul unei melancolii mai degrabă lirice. Protagonistul (care
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
nu doar pentru că s-a sinucis. În aceeași Germanie. Dialogul este piatra de temelie a ceea ce, în opinia lui Wichner, și-a propus să fie „o comunitate de lectură, discuții și producții de texte a unor tineri și oarecum rebeli literați de limbă germană.” Din vara anului 1972, așadar, la un an după Tezele de la Mangalia, până în toamna lui 1975 (în august se semna Actul Final al Conferinței de la Helsinki) nouă tineri preocupați de literatură au aderat la un proiect comun
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]