411,544 matches
-
de carton trăiește un stres direct proporțional cu succesul afacerilor sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de afaceri însă nu e un sfînt. Mai o datorie amînată pînă se mai devalorizează leul. Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
cu astfel de săbii cu năut, așa cum, dresați de Ceaușescu, ne mulțumeam cu orice bucățică meschină zvârlită de Pingelică. Adrian Năstase, intrat pentru eternitate în structura mentală a lui Ceaușescu, și-a continuat glorios teatrul dezgustător început în ziua alegerilor locale și continuat cu joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu atât de naiv încât să uite umilința. Pentru politicienii români, evenimentele istorice sunt cu atât
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
ale unor autori importanți - George Apostu, Silvia Radu, Ion Condiescu, Anton Eberwein, Adina }uculescu etc. - plasate pe malul mării, la tabăra studențească de la Costinești, prin anii '70. Astăzi un fel de ruine ale trecutului recent, stârnesc cel mult mirarea autorităților locale, care nu găsesc nici măcar cuvântul potrivit pentru a le desemna. Un minim respect al valorilor artistice impune restaurarea acestor lucrări și includerea lor într-un fel sau altul într-un circuit cultural. Fără componenta culturală, turismul pe care economia românească
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
drăgăstoasa, divina Uniune Europeană - dar dat dracului de deștept, poporul nostru a trecut prin căderi și urcușuri, prin băile de sânge ale unei istorii care nu-și răsfață copiii, a supraviețuit morții lui Decebal, asasinării voevodului Mihai Viteazul, pierderii alegerilor locale de către P.S.D., miraculos săltând peste mortale capcane, conturnând vaste conspirații. Cum anume a procedat s-a scris în poemele înaintașilor cincizeciști ai veacului al XIX-lea, pe care nu-i citește nimenea, fiindcă nu se pot lectura pe mai multe
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Rîul nu este un lac În NAȚIONAL, cotidian de știri și comentarii (redactor-șef Gheorghe Voicu) se publică în fiecare zi pe prima pagină, în chip de editorial, cîte un delir semnat anonim, cu numele ziarului. Fie că sînt alegeri locale, scandaluri naționale, evenimente internaționale, editorialistul, mereu același, își umple coloana cu un soi de predici, o gumă de mestecat alcătuită din platitudini, clișee, metaforizări stupide, cînd nu de-a dreptul tîmpenii, despre... suflet, așa, în general. Iată doar două exemple
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
și tonul gândirii în scumpa noastră patrie! Dacă ruptura schizoidă între ce scrii ca "jurnalist independent" și ce publici ca director de ziar a devenit o cutumă ce nu pare să mai supere pe nimeni, turul al doilea al alegerilor locale a arătat și o latură odioasă. Dacă în situația descrisă mai sus redactorii îți răspund țâfnos: "Domnul meu, atâta vreme cât e vorba de-un mesaj civilizat, de dreptul la imagine al unui cadidat, unde e problema? Convingerile mele intime nu contează
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Cristian Teodorescu Te așteaptă cea mai interesantă toamnă din zdruncinata istorie postdecembristă a țărișoarei noastre. Alianței PNL-PD îi suflă vîntul în pînze din ce în ce mai zdravăn, în timp ce partidul de guvernămînt nu pare să înțeleagă nici după al doilea tur de scrutin al localelor că are o problemă cu propriul său electorat. Și dacă e să ne luăm după ce se mai aude, PSD-ul n-o duce prea bine nici pe dinăuntru. Cîrteli și chiar amenințări împotriva Centrului, care răspunde cu apeluri la calm
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
prin Parlament. Cum o nouă cartelare a Opoziției era exclusă, fiindcă partidul lui CVTudor avea faimă rea, partidul lui Adrian Năstase a crezut că va rămîne pe poziții pînă se va plictisi. Așa că mai un mesaj arogant, mai cocoloșirea baronilor locali cînd aceștia au fost prinși cu piciorul pe bec de presă. Pe principiul picăturii chinezești, PSD a reușit în acești patru ani să-și îndepărteze o parte a propriului electorat " nu merge să ceri sacrificii social democrate de la alegători, în timp ce
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
unde își ascunde mașinile, iar de cînd cu declarațiile de avere, conturile în bancă? Cînd Ion Iliescu a bătut șaua să priceapă PSD-ul, ba cu capitalismul de cumetrie, formulă care a făcut carieră, ba cu reproșuri la adresa unor puternici locali ca Dumitru Sechelariu, cel care și-a închipuit că un mic și-o bere sunt egal cu un vot, puțin a lipsit să nu i se spună că e depășit de evenimente. Că între timp s-a dovedit că Sechelariu
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
nețărmurită pe care tînărul Fundoianu o arăta talentului lui Arghezi e de nezdruncinat. Dar nu e singurul scriitor român apreciat de fugacele critic. Din numeroasele articole publicate în presă se pot desprinde și alte figuri de autori prețuiți pentru culoarea locală a scrisului lor. Creangă, de pildă. De altfel, după Imagini și cărți din Franța Fundoianu proiecta publicarea unui volum de Imagini și cărți românești. Putem așadar proba fără dificultate că atitudinea drastică a lui Fundoianu față de literatura română își află
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
dure, avea un alt tempo, lipsit de agresivitate sau mîrlănie". (p.11) Chiar și în perioada următoare (anii "60) au continuat să activeze în restaurantele bucureștene mulți dintre cei care învățaseră meseria de ospătar în perioada interbelică. Aceștia lucrau în localele de lux, știau franțuzește, iar clienții lor trebuiau să stăpînească, la rîndul lor, codul bunelor maniere. Bucureștiul lui Dan Ciachir este un oraș decrepit în care clădirile și grădinile dispar sub buldozerele comuniste, laolaltă cu civilizația străzii. Atmosfera întregii evocări
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
adâncă și fără sfârșit!" ȘTEFAN CAZIMIR "Lui Al. Piru Harnic ițele îți legi/ Și-mpletești speranței firu",/ Dar mă tem c-ai să te-alegi/ C-o izbândă ŕ la Piru." N. CREVEDIA "Cafeneaua La "Capșa" unde vin toți seniorii,/ Local cu două mari despărțituri,/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ Și-n altă se mănâncă scriitorii." NICOLAE IORGA Când academicienii vorbesc prea mult De ce vorbesc așa de lung,/ Când academicieni ajung?/ Fiind un corp nemuritor,/ Ei au eternu-n fața lor." AL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
se consideră specialist într-ale dreptului, a studiat într-un domeniu " cel juridic " la baza căruia se află în teritoriul valah o lucrare cu titlu premonitoriu: "Condica șireților". Scriu aceste rânduri cu câteva zile înainte de turul al doilea al alegerilor locale. Nu știu, prin urmare, ce se va fi întâmplat la urne în 20 iunie 2004. Însă chiar dacă, prin cine știe ce catastrofă planetară, pesedeii vor câștiga niscaiva primării importante, soarta lor e pecetluită. Un concept verificat al sociologiei spune că "tendința lucrează
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
să stea câtvaș, și-i dă undă puțintel". Oricum, pe cît de expediată e complicata preparare a mîncărurilor, pe atît de precisă apare, în finalul rețetelor din cartea de "preparate tradiționale", indicația de asortare gastronomică. Nevoia de a accentua specificul local se manifestă în mod decisiv în alegerea potrivită: "Se servesc cu țuică".
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
interminabil de invective, deslănțuit oricând și fără nici un fel de motiv precis. Interesant e că și unul și celălalt, și Rabelais ca și Celine au fost medici practicând printre săraci. Rabelais a folosit limba vulgară a epocii sale, îndeosebi dialectul local poitdevin. Amintirea lui Villon nu era departe. Trăinicia literaturii autorului lui Gargantua, Pantagruel, Panurge, se bazează întîi pe cultura epocii făurită de practicarea, pe lîngă medicină, a dreptului confruntat cu practica zilnică, suculentă, concretă, naturală, de unde delirul, de unde amestecul dintre
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
anunț al lui Gitanas și în plus, în funcție de nivelul de angajare, l vacanțe, pe principiul time-sharing-ului, în vilele ministeriale de pe plaja Palanga! l dreptul de exploatare mineralieră și forestieră pro rata în toate parcurile naționale! l numirea magistraților și judecătorilor locali! l dreptul de a parca, 24 ore pe zi, în perpetuitate, în centrul vechi al orașului Vilnius! l reduceri de cincizeci la sută la închirierea selectivă a trupelor și dotării armatei lituaniene pe bază de înscrieri, cu excepția perioadelor în care
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
poeziile "lumești" inspirate de viața obișnuită, scrise în afara codurilor, dintr-o pornire lirică sinceră, fără artificii și fără retorică: "Senzația acută a unei senzualități viguroase este accentuată de lipsa de rafinament artistic a textelor, de limba încă nesigură, cu lexic local și cu formulări spontane, stângace, impudice, suculente." Ca și în cazul vocației euristice, un singur text ilustrează vocația ludicului și a divertismentului, misteriosul și anonimul Occisio Gregorii..., un text goliardic în tradiție latină apărut însă foarte târziu la noi. Cauza
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcții preferențiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai !), de temporizare în Transilvania (no urmat de pauză). Cu toată dificultatea de a delimita specificul local de trăsăturile general populare (subiectivitate, participare, forme analitice, frecvență a reflexivelor, redundanță, variații de topică), se conturează imagini convingătoare ale tipurilor pragmatice românești, de pildă în ceea ce privește strategiile politeții: tipul nordic (politețe negativă, preferință pentru implicit, structuri interogative), deosebindu-se de
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
domnului, există și un teren epic care atestă un peisagist și un povestitor. Cartea e scrisă la Bulzeștii de Sus, în }ara Moților, în 1992, când geologul-narator își face meseria de bază prin Munții Apuseni, și în paralel schițează reportaje locale, imortalizează siluete și dramele lor neștiute în acel peisaj uman și montan, atemporal parcă, în ciuda vremurilor maștere, oferă comentarii asupra propriilor prospecțiuni, dar și binevenite îndoieli asupra propriului demers literar, tip "Și ce-aș obține, în afară de efecte literare dubioase (...)". Care
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
de influențe puternice, ajungînd destul de repede să fie un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
fapt despre distrugerea unei familii, până la desființare, a unei familii care are de îndurat, în cumplita epocă, represiuni politice, dar și parcă urmărită, dincolo de acestea, de o soartă rea. Capul familiei, profesor de matematică în Serenite, este trecut de securiștii locali pe lista deportaților, nu pentru vreo vină anume, ci pentru că trebuia completat cu încă unul numărul hotărât de sus. Ba o vină i se găsește totuși: purta un nume "dușmănos", Vodă. Săltat noaptea de acasă, în absența restului familiei plecate
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de tăria țuicilor din seara precedentă, se întruneau și, cu mare importanță, acordau premii cu indiferență sau la sugestia vreunui organ local; iar după ce îl umpleau pe semiratat cu promisiuni imposibil de realizat în următorii zeci de ani, plecau spre alte zări de neîmpliniri artistice ale țării, spre alte agape, unde semiratați, la fel de obscuri, plus semiratatele pe plan familial, social și profesional
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
cu ce era el în stare să facă, și astfel toată lumea afla că, iată, semiratatul nu mai era un cvasi necunoscut, ci începea să aibă identitate literară - ura! Și, azi un concurs câștigat, mâine altul, semiratatul creaștea în ochii organelor locale devenind o tot mai cunoscută autoritate în materie de creație literară, adică un soi de celebritate locală. Cu atât mai mult că, în majoritatera cazurilor, angajații din domeniul culturii erau selecționați pe criterii politice, drept care, sărmanii oameni, profesioniști în habarnism
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
era un cvasi necunoscut, ci începea să aibă identitate literară - ura! Și, azi un concurs câștigat, mâine altul, semiratatul creaștea în ochii organelor locale devenind o tot mai cunoscută autoritate în materie de creație literară, adică un soi de celebritate locală. Cu atât mai mult că, în majoritatera cazurilor, angajații din domeniul culturii erau selecționați pe criterii politice, drept care, sărmanii oameni, profesioniști în habarnism literar, apelau cu încredere și fericire la Semiratat atunci când situația se strecura de sub controlul lor prin meandre
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
MTV Europe a început astfel să emită la 1 august 1987 din Amsterdam, iar mai târziu din Londra. Cei care au avut norocul să urmărească MTV-ul în perioada 1987-1996, an în care s-a luat decizia înființării de posturi locale (Irlanda, UK, Germania, Italia, apoi Spania, Franța, Olanda, Polonia și România) datorită fenomenului muzical zonal de mare amploare, își amintesc, cu siguranță de calitatea emisiunilor și a muzicii promovate în acei ani. Adevărații ani de glorie ai MTV-ului. MTV
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]