1,327 matches
-
acestea le reprezintă există o relație de identitate formală a atunci cand înțelegem specia înțelegem, în același timp, și forma obiectului, deoarece ambele au același conținut infor mational. Mă voi opri puțin asupra resurselor primei pers pective a interpretării centrate pe locuțiunea adverbiala. Strategia de interpretare a lui Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care s-ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iar în alte cazuri în română se păstrează sensul latin vechi, dispărut din celelalte limbi romanice. Cel mai tulburător exemplu este lat. casa > rom. casă. Cuvântul s-a transmis tuturor limbilor romanice, dar în franceză s-a moștenit numai prin locuțiunea latinească in casa „în casă“ (deci într-o construcție prepozițională, ceea ce explică și tratamentul anormal al finalei); de aceea, substantivul lat. casa a deve nit fr. chez „la (cineva)“, adică o prepoziție cu un regim special: se întrebuințează numai cu privire la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a ajuns la sp. primo cu sensul de „văr“. Apropo de celelalte limbi romanice, menționez cuvântul spaniol hermano „frate“, care a rezultat din expresia frater germanus „frate de tată și mamă“, adică frate bun, cum se spune în Ardeal. În locuțiunea respectivă, lat. germanus are sensul propriu și obișnuit de „adevărat, autentic“ (cf. și fr. frères germains, cousins germains). Și, tot legat de fenomenul numit elipsă, nu pot să nu le fac o surpriză amatorilor de brânzeturi franțuzești. Cuvântul fr. fromage
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să producă cea ce nu mai e în stare înseamnă a abuza de dânsa și a o strica. Pe de altă parte, veche fiind, ea e și bogată pentru cel ce o cunoaște, nu [doar] în cuvinte, dar [și] în locuțiuni... , destul numai că de fiecare cuvânt vechi se ține un șir întreg de zicale” (1 aug. 1877, IX, 407). Ca o consecință a vechimii, Eminescu scoate în evidență polisemia cuvintelor, bogăția locuțiunilor pe care ele le formează. În această ordine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cunoaște, nu [doar] în cuvinte, dar [și] în locuțiuni... , destul numai că de fiecare cuvânt vechi se ține un șir întreg de zicale” (1 aug. 1877, IX, 407). Ca o consecință a vechimii, Eminescu scoate în evidență polisemia cuvintelor, bogăția locuțiunilor pe care ele le formează. În această ordine de idei el ia în discuție cuvântul seamă (samă) (Ib.), pe care lingviștii și astăzi îl tratează ca fiind recent, de origine maghiară. Concluzia simbiozei traco-române este trasă de E. în felul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
jos”, fönt „sus” etc. 5. Formanți cazuali morți: -lan, -len: holtomiglan (holt-om-ig-lan) „până la moarte”; -nta, nte: havonta „lunar”, évente „anual”; -int, în postpoziția szerint „după, așadar, conform”. B. Postpozițiile (Determinanți neaglutinați) Echivalente ca valoare cu desinențele cazuale, cu prepozițiile și locuțiunile prepoziționale, postpozițiile sunt mijloace gramaticale analitice de exprimare a raporturilor: A cipö az ágy alatt van - „Ghetele sunt sub pat” (psotpoziția alatt stă după subst. ágy „pat”); A lámpa az asztal felett van - „Lampa este deasupra mesei”; A székek az
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
http://divulgamat.ehu.es/weborriak/Cultura/Literatura/Solitarios 1.asp" divulgamat.ehu.es/weborriak/ Cultura/ Literatura/Solitarios 1.asp și HYPERLINK "http://divulgamat.ehu.es/weborriak/Cultura/Literatura/Solitarios 1.asp" divulgamat.ehu.es/ weborriak/Cultura/Literatura/Solitarios 1.asp. Locuțiune latină („Nicio zi fără o linie/un rând“) atribuită de Plinius cel Bătrân (Istoria naturală, 35) pictorului grec Apelles, care nu lăsa să treacă nicio zi fără a trasa măcar o linie; ulterior a fost aplicată preponderent scriitorilor. De la lat.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
rele sugrum cele bune...” ( M. Eminescu- Mortua est) Frecventă în folclor, forma populară de viitor dobândește valoare expresivă în opera scriitorilor culți prin faptul că dă stilului pitoresc și caracter de oralitate. Același efect stilistic se obține și prin prezența locuțiunilor verbale sau a interjecților cu valoare predicativă. Sunt frecvente episoade de acest gen în opera lui I. Creangă: "Taci, leliță, că te-am căptușit eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească pasărea...” Formele de viitor popular ("îi pupa”, "a ieși”, "m-oi întoarce”), locuțiunile verbale( "mă dau jos”, "își ie drumul în zbor”) și interjecțiile predicative ("zbrr!”, "haț!”) dau oralitate, vivacitate și mișcare textului. Prezența inversiunii verbale în operele literare dă frazei o nuanță arhaică și un ton ceremonios: "Deci timpul sosit-a... Semne
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Dar pe la capătul domniei fanariote românii de peste Carpați încep să învețe latinește și, mișcați de o ură neînțeleasă contra bietelor semne cari nu le păcătuise nimic și a bietelor cuvinte cu care poporul în curs de atâtea veacuri își făcuse locuțiuni, proverbe, cântece și povești, învățații au năvălit să stingă de pe fața pământului acea minunată operă la care contribuise milioane de capete, în mare parte foarte bine formate, și zeci de cărturari cu bun-simț și cu auz credincios. Ce-a putut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
roșu, atâtea falsificări, atâtea calomnii aruncate asupră-ne, atâtea acte nesocotite, atâta lipsă de simț de dreptate încît adeseori ne lipseau cuvintele și proprii, și figurate, pentru a însemna putrejunea bizantină ce-au răspîndit-o oamenii aceștia asupra țării, ne lipseau locuțiunile pentru a reduce la adevărata lor espresie zădărnica logomahie cu care amețesc publicul român și falsifică bunul lui simț, atât de vestit odată, pentru a arăta, în fine, și a face lumea să se convingă că neadevărul, fraza umflată, lipsa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am civilizat. În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffe-chantant, unde ne-ntîlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
brânzei nouă", acesta e epitetul ironic pe care într-un rând ieșenii îl scoseseră grupului liberalilor moderați, pe când d. Conta făcea încă parte dintre ei. Opt săptămâni ține postul cel mare și cu săptămâna brânzei nouă. Partea a doua a locuțiunii nu era decât o nevinovată aluzie la un membru al acelui grup, care are îndealtmintrelea un nume destul de românesc, de care n-ar avea nevoie să se jeneze. Porecla e mai veche decât statele române de dincoace de Dunăre, dacă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asemeni grosierități. Amicii d-lui Gambetta îl insultă comparîndu-l cu un animal. Eu nu voi să se ucidă porcii și de aceea n-aș lăsa să se îngrașe. [20 ianuarie 1881] [""PRESA" RECTIFICĂ ÎNȚELESUL... "] "Presa" rectifică înțelesul ce-l dădusem locuțiunii "opt și cu-a brânzei nouă" și ne spune că cele opt săptămâni cari preced pe-a noua, a brânzei, sunt în adevăr nu din post, ci din dulcele Crăciunului. Plini de gratitudine oricând ni se relevează o adevărată greșală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt în adevăr nu din post, ci din dulcele Crăciunului. Plini de gratitudine oricând ni se relevează o adevărată greșală, mulțumim confraților de la "Presa" pentru binevoitoarea rectificare și-i asigurăm că, daca am avea cândva a scrie un lexicon de locuțiuni române, vom ține seamă de prețioasele ei indicațiuni. Dar, daca pe de-o parte mărturisim franc eroarea noastră lexicală, nu putem pe de alta să admitem rectificările materiale pe cari ni le face "Presa". {EminescuOpXII 39} Mai alaltăieri, zice "Presa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici n-ar mai fi existând. Dar să nu uităm ca trăim sub un guvern al progresului și al luminelor. "Luminează-te și vei fi" zice "Romînul". "Luminează-te cu focul dosarelor și vei fi patriot cinstit" ar fi aplicarea locuțiunii gazetei liberale la cazul concret de azi. {EminescuOpXII 49} Relata refero. Ar fi bine dacă foile oficioase sau cea oficială și-ar da silința de-a risipi îmgrijirile publicului, devenit atât [de] sperios în materie de avere a statului sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și au contribuit a rezolva cestiunea secularizării moșiilor mănăstirești. Atât "Buciumul" cât și "Trompeta Carpaților" au fost în vremea lor ziare foarte mult citite, scrise fiind în graiul viu al poporului, cu acel bun simț și cu acea bogăție de locuțiuni și figuri cari ele abia dau un caracter curat național și propriu limbii noastre. A fost pururea un inamic neîmpăcat al emancipării precum și a imigrațiunii evreilor, o cestiune în care nicicând nu se putea transige cu el. De mortuis nil
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face miniștri, pulsul inimei care e ceasornicul vieții patrioților. Ce s-ar alege în adevăr din roșii daca cele două ceasoarnice într-un gând și într-o bătaie, Rosetti brătianu, ar înceta de-a merge? Ar fi avizați a asculta locuțiuni latine, grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar alege în adevăr din roșii daca cele două ceasoarnice într-un gând și într-o bătaie, Rosetti brătianu, ar înceta de-a merge? Ar fi avizați a asculta locuțiuni latine, grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști. Hotărârea, în aparență neclintită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în clasele de jos și espresiile vor fi mai energice, dar scena va fi în salon și patimile se vor ascunde în nuanțele cele mai elegante de conversație, fondul rămâne același. Se va observa că, daca dicționarul de espresii și locuțiuni e altul, e potrivit cu gradul de cultură al stratului social în care conflictul se petrece, logica patimii și a caracterului, maniera fiecăruia de-a raționa conform temperamentului său rămâne aceeași. Autorii dramatici sunt adesea mediocri, natura nicicând. Oricât de parfumat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
recomandat la toată pătura din care faceți parte; poate ați ajunge în adevăr a cunoaște și prețui poporul nostru. Limba românească ați fost șters-o din licee, voiți s-o ștergeți și din școala rurală, cu toată comoara ei de locuțiuni, de proverbe, cu bogăția ei de forme și gingășia de simțiri? Voiți ca și țăranul să capete o inimă de morocîine cum e a lui C. A. Rosetti, capete viclene și tâmpite, gusturi de animal ca ale bulgăroilor din partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discutat și în cazu în care2 sunt ... e o gamă mai ... îs mai multe produse, la mine durează mai mult să le fabric. Pentru că tot timpu trebuie să schimb î: fluxu tehnologic (IV: 315) Adverbul indiferent intră în componența unor locuțiuni prepoziționale (indiferent de) sau conjuncționale (indiferent dacă) cu sens concesiv: Curativ se prescrie în ulcerul gastro duodenal, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, după unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc. (C. Borundel, Manual
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
4.III.2008), în maxim o oră (Realitatea TV, 1.III.2008), minim un an (Radio Antena Satelor, 4.III.2008; Radio Guerrilla 4.III.2008), minim 18 procente (Radio Antena Satelor, 12.III.2008; 21.III.2008). La fel, locuțiunea adverbială la maximum apare în forma la maxim (explicabilă și prin faptul că, alături de maximum, există și forma substantivală maxim): au ascultat la maxim Costi Ioniță (Acasă TV, 13.XI.2007), cu sonorul la maxim (Pro TV, 17.III.2008
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Radio Antena Satelor, 5.III.2008), hai să mai ne uităm (Radio Guerrilla, 6.III.2008), mai vă mențineți argumentația? (Realitatea TV, 14.III.2008), să nu mai se importe (Realitatea TV, 21.III.2008). 10. FOLOSIREA PREPOZIȚIILOR ȘI A LOCUȚIUNILOR PREPOZIȚIONALE 10.1. Unul dintre fenomenele cele mai evidente din ultimii ani, extinderea construcției ca și în locul lui ca, în ipostaza de prepoziție a calității, a fost înregistrat foarte frecvent în cursul monitorizărilor. În unele cazuri, este foarte probabilă intenția
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]