1,108 matches
-
vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor istorice reale, intervine mitul dragonului. Timuș
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
așa trebuie Înțeleasă „această concepție a fantasticului care intervine direct și vertical În realitate”1. Dar... „eroare, scumpul meu domn. Au mai Încercat și alții”, Îl va destabiliza Smaranda Zerlendi. „Bietul Hans trecuse chiar mai departe”, Îl avertizase. Hans e logodnicul ei, fostul ei logodnic, căci murise În Împrejurări ciudate, la vânătoare, Îndată după război. Ca și Radu C., dar În văgăuna unei păduri? Nu știm. Nu știm nici măcar dacă nu cumva a dispărut și el, atras În aceeași productivitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
concepție a fantasticului care intervine direct și vertical În realitate”1. Dar... „eroare, scumpul meu domn. Au mai Încercat și alții”, Îl va destabiliza Smaranda Zerlendi. „Bietul Hans trecuse chiar mai departe”, Îl avertizase. Hans e logodnicul ei, fostul ei logodnic, căci murise În Împrejurări ciudate, la vânătoare, Îndată după război. Ca și Radu C., dar În văgăuna unei păduri? Nu știm. Nu știm nici măcar dacă nu cumva a dispărut și el, atras În aceeași productivitate a invizibilității. Ceea ce recunoaștem Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
C., dar În văgăuna unei păduri? Nu știm. Nu știm nici măcar dacă nu cumva a dispărut și el, atras În aceeași productivitate a invizibilității. Ceea ce recunoaștem Însă e ciudata simetrie a destinului celor două femei, amândouă văduve, pentru că soțul și logodnicul nu mai sunt. Ele nu trăiesc Însă mai puțin În aura lor, căci „secretul” a reverberat deja triplu. Tot triplu este și eșecul celor care l-au urmat postum pe Zerlendi, Hans fiind numai ultimul, iar naratorul e deja puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decorul din casa lui Dasgupta. Soția și fiica maestrului au și În București poziții similare față de narator: soția Îi arată o limpede afecțiune, fiica știe mai mult despre tatăl ei și, oricum, Îi spune altceva (și a avut Înainte un logodnic care pentru narator e problematic!), În timp ce naratorul Însuși, Încă o dată, la Început e un simplu oaspete... Între Bakhulbagan Road din cartierul Bhowanipore și strada S. din centrul Bucureștiului există așadar o comuniune firească, un semn suficient de lizibil pentru continuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e mai dulce-n
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
Olgăi rămân zadarnice. Fata recurge la un șiretlic: abuzând de generozitatea peste fire a spițerului Amos Bujorescu, îl convinge să o ia de nevastă numai formal. Căsătoriți, se duc în Elveția, unde ea naște un băiat, conceput cu fostul ei logodnic. Impresionată de spiritul de sacrificiu al farmacistului, odată întorși în țară, Olga nu îl mai consideră soț doar cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
1912; Momente din lupta noastră, Turnu Severin, 1914; Atitudini politice și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909, Misterul poetului, Orăștie, 1912; Alessandro Manzoni, Logodnicii, I, București, 1911. Repere bibliografice: Radu S. Dragnea, Acțiunea naționalistă, „Unirea”, 1912, 21; Pamfil Șeicaru, Un luptător de caracter: D. Tomescu, „Răsăritul”, 1913, 36; Aderca, Contribuții, I, 309-310, II, 9-15; Pamfil Șeicaru, Independența criticii literare, „Steagul”, 1915, 64; Lovinescu, Ist.
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
calificării lui Perpessicius, omoloaga „naiadei” Nadia din Un port la Răsărit. Spre deosebire de romanele anterioare, în care pictura de medii și ambianțe deține ponderea, Întoarcerea fiului risipitor este aproape exclusiv erotic. Narația e focalizată de personajul feminin, Eva. Dăruindu-și fecioria logodnicului surorii sale, Eva își face din acesta un zeu. „Fiul risipitor”, care vine parcă din altă lume, pentru scurt timp și numai pentru asemenea aventuri, spre a se lăsa apoi îndelung așteptat, întruchipează pentru ea masculinitatea ideală, virilitatea absolută. Rareori
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
și țara sub romani, Cu greu își păstra cinstea, o fecioară-n acei ani! Deci toți au hotărât, să o încredințeze, Unui bărbat bătrân, care s-o protejeze, Și să nu-i fie soț, ci doar ocrotitor, Dar să pară logodnic, în fața tuturor. Și s-au gândit să fie un om cucernic, blând, Cinstit, smerit, de neam și nume bun având; S-au prezentat la Templu, doisprezece bărbați, Fiind din fiecare seminție, adunați. Inspirat de Domnul, arhiereul le-a luat Toiegele
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București, 1914; Unchiul Christea, București, [1914]; Pentru patrie, București, 1915; Glasul apelor, București, 1915; Rătăciții, București, 1915; Ciormăreanu & Faerman, București, 1916; Veniți, copile scumpe, Piatra Neamț, 1918; Logodnicul durerii, București, 1919; Intrigă amoroasă, București, 1920; Romanul unei iubiri, București, 1920; Seducătorul, București, 1920; Dascălul, București, 1920; Măriuca, București, 1920; A fost un vis!.... „Suharea” la Dom’ Tănase în Delea-Nouă, București, 1920; Bietul Tudorel!, București, 1921; Două dureri, București
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
București, 1923; Romanul Adrianei, București, 1924; Romanță provincială, București, 1925; Fecioarele despletite, București, 1926; Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, București, 1926; Concert din muzică de Bach, București, 1927; Desenuri tragice, București, 1927; Drumul ascuns, București, 1932; Logodnicul, București, 1935; Rădăcini, I-II, București, 1938; Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, postfață Silvian Iosifescu, București, 1957; Teatru, îngr. și pref. Eugenia Tudor, București, 1965; Romane, I-II, îngr. Gheorghe Radu, pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1967; Opere, I-
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
-o subit înlăuntrul meu, o teamă veche de câteva zile. „Ar fi diplomatic delicat“, mi-a tăiat-o ea zâmbind, dar cu un aer de fermitate care o plasa deja într-un viitor în care eu nu existam, „Delicat față de logodnicul tău?“ am întrebat-o, copiindu-i, însă prost, ironia. „ E ceva mai complicat...“ Mi-a evitat replica („Ce poate fi mai complicat decât un logodnic?“), cerându-mi s-o ajut să-și coboare valizele. În fața autocarului, am văzut-o așa cum
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fermitate care o plasa deja într-un viitor în care eu nu existam, „Delicat față de logodnicul tău?“ am întrebat-o, copiindu-i, însă prost, ironia. „ E ceva mai complicat...“ Mi-a evitat replica („Ce poate fi mai complicat decât un logodnic?“), cerându-mi s-o ajut să-și coboare valizele. În fața autocarului, am văzut-o așa cum avea să fie la sosire: în taior (zilele erau încă răcoroase la Moscova), balerini ce înlocuiseră sandalele, un aer de tânără femeie care a lucrat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să o vizitezi la spital, constați că nu te mai recunoaște. Insiști, o mângâi pe cap, îi amintești cele mai plăcute momente petrecute împreună, dar fără nici un efect. Exasperat, strigi la ea și o scuturi zdravăn: „Privește-mă, sunt eu, logodnicul tău. Nu-ți mai aduci aminte?”. În acest moment, ea deschide ochii, zâmbește drăgăstos și fericită: „Ce bine că te văd, Mihai. Doar pe tine te iubesc. Numai la tine mă gândesc”. Pleci fericit spre casă. Amnezia a luat sfârșit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1981; Tiepolo, București, 1982; Torquato Tasso, București, 1982; Sinteze umaniste, București, 1984; Luigi Pirandello, București, 1986; În fluxul spiritualității, București, 1987; Vittorio Alfieri, București, 1989. Traduceri: Silvio Micheli, Adevărul, București, 1955; Vasco Pratolini, Metello, pref. trad., București, 1957; Alessandro Manzoni, Logodnicii, București, 1961; Giuseppe Ungaretti, Poezii, ed. bilingvă, București, 1963 (în colaborare cu M. R. Paraschivescu), Carnetul bătrânului, București, 1981; Luigi Pirandello, Șalul negru, București, 1966; Goffredo Parise, Crematoriul din Viena, București, 1973; Alain, Studii și eseuri, I-II, pref. Ion
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
vorba de o halucinație, apoi, când faptele se precipită, pune la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și drepte, soția impostorului Chițimia I și logodnica neprihănitului Chițimia II. Femeia întinerește și pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
mult decât favorabile. Pe urzeala unei povești de dragoste (Irène și Jacques visează o iubire care să poarte „accentul veșniciei”), B., ambițios în intențiile lui, urmărește să dezvolte tema destinului, eternul „al treilea”, care sfărâmă iluziile și proiectele a doi logodnici aflați în pragul vieții. Jacques, student în sculptură și arhitectură la Paris, este victima unei eredități încărcate, care nu va întârzia să răbufnească. Ciclotimic, trecând ușor de la veselie la tristețe, el suferă de „excitație maniacă”; iar „deraierea” lui e prevestită
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
global. Acest lucru nu fusese Însă deloc complicat, având În vedere că ea fusese În Detroit, În timp ce Milton era la Annapolis, la Academia de Marină Militară a Statelor Unite. Mai bine de un an, Tessie aprinsese lumânări la biserica ortodoxă pentru logodnicul ei, iar Milton privise la fotografiile ei, prinse cu pioneze de salteaua patului de deasupra. Îi plăcea s-o surprindă pe Tessie În ipostaze asemănătoare celor din revistele de cinema: din profil, pe tocuri, cu un picior ridicat pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Veneau pe punte la orele de masă convenite și stăteau la cozi separate. După ce mâncau, Lefty se alătura bărbaților care fumau la balustradă, iar Desdemona stătea pe punte cu femeile și copiii, ferindu-se de vânt. ― Te așteaptă cineva? Un logodnic? ― Nu, doar verișoara mea din Detroit. ― Călătorești de unul singur? Îl Întrebau bărbații pe Lefty. ― Exact. Singur și fără griji. Noaptea coborau fiecare În compartimentul lui. În paturi diferite, pe saltele din alge Învelite În pânză de sac, având sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sparse. Apa năvălea Înăuntru și locotenentul țipa. Milton, laolaltă cu toți ceilalți, sări afară În aiureala generală - stâncile negre, curentul de pe fund, sticlele de bere mexicană, crabii speriați. În Detroit, tot pe Întuneric, mama mea era la cinema. Michael Antoniou, logodnicul ei, se Întorsese la Sfânta Cruce și acum avea sâmbetele libere. Pe ecranul cinematografului Esquire pâlpâiau numere ...5 ...4 ...3 ...și Începu un buletin de știri. Trompetele sunară În surdină. Un crainic Începu să dea știrile din război. Era același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
acum, după plecarea naziștilor.“ La biroul ei de sub marginile rafturilor cu chipul lui Shakespeare, Tessie Îi răspundea cu fidelitate, deși nu Întru totul sincer. Majoritatea activităților ei zilnice nu păreau a fi suficient de virtuoase pentru a fi relatate unui logodnic seminarist. Așa că Începu să-și inventeze o viață mai adecvată. „În dimineața aceasta Zo și cu mine ne-am dus să ne oferim voluntare pentru Crucea Roșie,“ scria mama mea, care-și petrecuse toată ziulica la cinematograful Fox, ronțăind bombonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Zizmo simte reculul. Cinematograful e plin doar pe jumătate, În cea mai mare parte cu femei tinere, ca ea. Și ele se Înfruptă cu dulciuri din motive sentimentale; și ele caută În pelicula granulată a buletinului de știri chipuri de logodnici. Aerul miroase a acadele și a parfum și a țigara pe care o fumează plasatorul În hol. În cea mai mare parte a timpului războiul e un eveniment abstract, care se Întâmplă În altă parte. Numai aici, preț de patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dacă Para s-ar da peste cap de trei ori, dintr-o dată s-ar preface neapărat într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe o tavă. Cum ți se spune dumitale? îl întrebă Puteți să-mi spuneți Filip, domnișoară. Poftim, Filip! Gustă și dumneata ceva, spuse domnișoara S, încercând să închidă cu piciorul ușa salonului. Filip luă păhărelul de pe tavă "Să vă trăiască logodnicul, să fiți fericiți, casă de piatră" și-l dădu pe gât "întru Domnul". Apoi urmă o scenă jenantă, cu gesturi neîndemânatice, când Filip, cu melonul într-o mână și farfurioara în cealaltă, nu știa cum ar putea gusta din cozonac
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]