2,048 matches
-
Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră și cu cuhne” pe Ulița Mare a Iașilor (tranzacție întărită de Miron Vodă Barnovschi la 7 februarie 1627); Nastasia, jupâneasa fostului logofăt Arsenie, și fiul ei Gheorghe vând lui Gheorghe Boțul un sat. Demne de atenție sunt aceste femei active (ele nu-și declară niciodată - sau o fac foarte rar - calitatea de văduve, spun foarte rar că soțul lor a răposat, că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape pârându-l pe logofătul Stanciul Cepariul că i-a sustras niște valori Doamnei Marghita Movilă) - puteau să compară în fața marelui vornic (în Moldova, acesta avea și o temniță) - de competența căruia erau, între altele, abaterile de la morala sexuală, putând încasa și nenumăratele „șugubine de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a frate-său și a diiaconesi Ioana...”. Destule necazuri le pricinuiau văduvelor de boieri (drept este că și printre ele se aflau destule care practicau abuzul și își îndemnau urmașii să continue conflictele; cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele. Așa se întâmplă că ei cad „la mare nevoie și grea datorie” (precum Matei Radeanu, mare sluger, însurat cu Ariana, fiica logofătului Velisarie și mort în 1676) nu izbutesc câteodată să-și plătească nici dările (Pârvu din Cioroiași, însurat cu Benetta sau Benedetta -, nepoată a Doamnei Ecaterina Salvoressi, căci era fiică a Lucreției, sora Doamnei -, pribeag împreună cu Mihnea Turcitul, n-a putut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe alții -, pe care obediența arătată imperialilor nu l-a scăpat de paupertate ori ca alt alogen, grecul Cârstea Drăgescu [Scordocul], înrudit prin nevastă - Marica - cu Bălenii, care a fost închis și ucis din porunca lui Constantin Brâncoveanu). Văduva marelui logofăt Grigore Grădișteanu, Stanca, fiica marelui postelnic Condilo, se plângea - într-un act publicat de Nicolae Iorga în Studii și documente..., vol. IV, p. 64-65 - că i-a fost dat să trăiască, după moartea soțului ei, în „mare păs și greu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la mâna noastră, cum să nu mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și tot ce va avea, cu bună pace. Așijderea și slugile ei căte au avut, le-au făcut cărți de milă ca să slujească acei case pănă vor fi”), văduvele boierilor care mureau datori (cum s-a întâmplat și cu marele logofăt Antiohie Jora, nepot al marelui vornic Gavril Costachi și însurat cu Ecaterina, fiica soției lui Grigore Ghica) își zălogeau averile pentru a achita acele sume de bani, dar nu scăpau de presiunea unor Domni hrăpăreți. Ignorând porunca biblică (protejarea văduvelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a mâncat de n-a avut de unde să-i dea, să-i plătească...”), contra unor garanții însemnate, să-și zălogească bunurile (Teodosia lui Nicoriță armașul îi scrie de la Uście, din Polonia, lui Iordache Cantacuzino - cu care se înrudea prin logofătul Gavrilaș Mateiaș - și îl roagă să plătească el cei 120 de galbeni pe care îi împrumutase de la marele logofăt Toderașco Ianovici și să ia el satul zălogit) și să-și vândă pământurile (de multe ori le cumpărau Domnii), văduvele suportau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-și zălogească bunurile (Teodosia lui Nicoriță armașul îi scrie de la Uście, din Polonia, lui Iordache Cantacuzino - cu care se înrudea prin logofătul Gavrilaș Mateiaș - și îl roagă să plătească el cei 120 de galbeni pe care îi împrumutase de la marele logofăt Toderașco Ianovici și să ia el satul zălogit) și să-și vândă pământurile (de multe ori le cumpărau Domnii), văduvele suportau agresiuni (chiar dacă aparțineau elitelor: „[...] numai munca ce au făcut femeilor lor și înmei lui Șeptilici pentru avuțiile [îl critică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viitorului Voievod), a rămas fără avere din porunca lui Leon Vodă. Chiar și fără a fi deposedate, prin poruncă domnească, (care putea fi, câteodată anulată; când un rebel ca marele ban Dobromir din Runcu - însurat cu Vilaia, fiica lui Giura logofăt ori a banului Toma - se întoarce și își „pleacă capul”, Petru Cercel putea să-l ierte și să îi înapoieze satele confiscate; concilierea nu va dura, însă, mult și Voievodul îl va omorî pe Dobromir), de averea bărbatului, (ar fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li se restituiau bunuri confiscate; Mihnea Turcitul a făcut asemenea acte de dreptate; la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru hitlenie de la Gaftona, cneaghina lui Nebojatco logofăt și l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru hitlenie de la Gaftona, cneaghina lui Nebojatco logofăt și l-a dat boierului nostru, Enachi postelnic. întru aceea, domnia mea și cu toți boierii noștri am cercetat pentru acel sat și am aflat judecată că nu se cuvine să piară satul pentru hiclenie, pentru că n-a fost Nebojatco
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și l-a dat boierului nostru, Enachi postelnic. întru aceea, domnia mea și cu toți boierii noștri am cercetat pentru acel sat și am aflat judecată că nu se cuvine să piară satul pentru hiclenie, pentru că n-a fost Nebojatco logofăt vinovat cu nimic lui Alexandru voievod, pentru că a pierit el însuși cu domnul său, Gașpar voievod. De aceea, boierul nostru mai sus-scris, Enachi postelnic, el singur a întors acel sat mai sus-spus [...] în mâna cneaghinii Gaftona a lui Nebojatco”). Urmașii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Stănești, mare postelnic, și-a luat cu el nevasta, pe Vilaia, fiica spătarului Mogoș, atunci când s-a refugiat peste Dunăre în urma eșecului uneltirii puse la cale de banul Șerban (potrivit unui raport al lui Aloisio Gritti, în 1534 Giura logofătul a pribegit) nu peste Dunăre, ci în Ardeal, la Hațeg, cu toată familia sa, așteptând să-i treacă mânia lui Vlad Vintilă), unde a și murit. Radu Greceanu ne spune că Munții Carpați erau trecuți, în căutarea protecției și spre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au dăruit prin 1675 ocini lui Manea și fiilor lui pentru „slujba ce a slujit prin țări streine și a hrănit-o cu cheltuiala lui prin cele țări”). Ca să-și salveze viața, Vlădaia, fiica lui Pârvu Craiovescu măritată cu marele logofăt Vâslan Furcovici (omorât din porunca lui Vlad Vintilă pentru hiclenie, înainte de 11 ianuarie 1525), s-a refugiat la Nicopol, iar Maria, nevasta marelui vistier Trufanda, grec de felul lui, a trecut Milcovul în Moldova - după ce i-a murit - în 1632
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în urma morții marelui postelnic, familie pe care o înțelegea în duh sever și legitimist: Constantin Șerban, fratele ei vitreg, rod al unei aventuri a lui Radu Șerban cu o anume Elena, fiică a preotului Constantin din București și soție a logofătului Neagoe din Târgoviște, o irita teribil pe jupâneasa Elina; îl înconjura cu tot disprețul ei, spunând că a fost „făcut cu o posadnică”, adică țiitoare) și a „casei” coagulate în jurul ei, nu putea lăsa nereabilitată memoria soțului ei (era îndatorirea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multe familii boierești valahe, fidel socrului său (împreună cu care a stârnit mânia lui Mihnea al III-lea) și combatant contra slujitorilor răsculați în 1655310. Rămasă văduvă în 1666 (Pană Filipescu murea înainte de 10 mai 1666), Marica se căsătorește cu marele logofăt Radu Crețulescu (el ocupă această dregătorie în vremea lui Șerban Cantacuzino), și el reprezentant al marii aristocrații muntene, amestecat în uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
coagulează în jurul unui nucleu tare: patrimoniul material și simbolic moștenit de la întemeietorul lui, a cărui jertfă hrănește o identitate socială puternic marcată”313. Porunci pentru viitor întâiul testament al jupânesei Elina Cantacuzino a fost redactat în 1667. L-a scris logofătul Stoica Ludescu, „bătrânul, plecat slugă al dumnealor”, slujitor credincios al Cantacuzinilor. „Am pus și eu puțină osteneală, până am scris această împărțeală asupra coconilor dumneaei, cu voie și cu știrea tuturor, ca să le fie dumnealor neclintită, amin” - spune cel care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Hrizea (viitorul cronicar Radu Popescu) și pe Gheorghe (care se va însura cu Stanca, fata lui Preda Tatomirescu) și o fiică, soție mai târziu a lui Pârvu Fărcășanu. Radu Popescu, fiul cel mare, ajunsese, până să fie omorât tatăl său, logofăt de vistierie, prin 1675, după ce își începuse „cariera” ca postelnic - ca toți fiii de mari boieri - în 1671. Era, prin urmare, deprins cu cartea și nu este de mirare, fiindcă bunicul, Gheorghe Karydi, era posesorul unei biblioteci cuprinzând multă literatură
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă (a fost tipărită târziu, prin 1816, la Râmnicu Vâlcea) - curvia este a treia „vamă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și în starea posconjugală. „N-avu deloc grija” - murmură Nicolae Iorga - „numelui ei bun, nici față de soț în tinereță, nici, la bătrâneță, față de copii. La București, când Duca se pribeji a domni acolo, se zicea că Doamna iubește pe frumosul logofăt Șerban Cantacuzino cu lunga barbă neagră și adâncii ochi mari [legătură abia ascunsă de Doamnă 407, care-l transforma pe Cantacuzin în dublu rival al soțului ei, n.m., D.H.M.]. Iar după ce se duse la Constantinopol cu copiii, foarte puțin scârbită
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Făgăraș, acuzate de vrăjitorie prin 1508426 - până la slujnice sau persoane cu o situație materială precară, precum acea ciobăniță în vârstă din Aiud, acuzată de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Calafendeștii Sucevei, despre care Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că a fost pârcălab de Orhei și apoi de Hotin (prin 1619). Un fiu al său, rămas prin 1627 fără titlu, iscălește un act arătând că era „feciorul” marelui logofăt Ciogolea 616. O familie „de gios, lipsită” - crede Miron Costin că ar fi fost Ciogoleștii, împinși „în fruntea lăcuitorilor țării” de Moise Vodă Movilă, cu care se înrudeau. în toată „strâmtorarea” (presupusă) a lui, Pătrașcu Ciogolea și-a adus, pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]