1,634 matches
-
vedere prilejuit în special de îndemnul preoților. Munca este la ea acasă chiar și-n sfintele Paști. Omul trebuie să se hrănească și la comemorarea nașterii Domnului Nostru Isus Cristos. Este adevărat că lingura nu este nici mătură și nici lopată. Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata în mână. De ce nu sunt inundații la apus de Carpați? Sau poate se tem reporterii că, până ajung la locul catastrofalei inundații de pe acolo, întregul sat, umăr la umăr, a prididit să se ajute singuri având și ajutorul lui Dumnezeu
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
Nu sa schimbat nimic prin împușcarea împușcatului. Dă-ne Doamne bani și să moara caprele celor de la apus de Carpați că nu merită să pască iarba ROMÂNEASCĂ. Noi „întindem mâna”! Cineva ne va milui ca să putem sărbători fără ac sau lopată toate sărbătorile din calendar. Doar așa vom intra în raiul mult visat. Referință Bibliografică: Raiul, iadul și banul / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1255, Anul IV, 08 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
galeș / năzdrăvan final» - p. 48 / iha ! în versuri / cu perdeaua norii scunzi / trei cartofi un leu» - p. 51), ori se trezește într-o ironică zariște folclorică, într-o gorjană hăulită la titlu - «helău mama, văleu tata, vă ia soarta cu lopata» (p. 60) - și sorcovită-n conținut (cules din „strigătura peste sat“): cu pețitu’om primi / dar pe urmă greeeu va fi / să alegem dintre doi... / ei ca ei, dar noi... ca noi / responsabili părinței / de fete și cretinei / hai să
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
Atunci o să trec pe numele meu tot - și cabana, și apartamentele date-n chirie, și casa și pământului părinților, că sigur la soră-mea nu-i trebe nimica de-aici, doar e nevastă de chirurg oncolog, ei întorc banii cu lopata! Și, după ce mă pensionez, cu pensioara mea și banii câștigați de Susana mea cea harnică, pot să-mi permit să mă mut la Blăjoaia și-acolo să stau cu burta la soare și să mă distrez după pofta inimii, că
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
-aș ! Acum a revenit din rudărie. - Întâi fă treaba și vedem la urmă ! - Scule ai? - Păi ai venit la muncă fără scule? - De unde să știu eu șefule,ce treabă ai mata? Eu la primărie,căram pământ cu roaba. - Am o lopată. E bună ? - E bună,dar n-ajunge. Îmi trebuie târnăcop.Aici e bolovani ! Cu tîrnăcopul nu eram dotat,așa c-alerg printre vecini. Și se mai scurg în negura trecutului alte minute bune, fiindcă îl găsesc abia pe la a patra
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
nu te mai supăra ! Mașină aveai,vilă aveai,piscina-ți mai lipsea. Acu o ai la poartă,să moară toți rumânii de necaz ! îmi spune-n zeflemea. - Ieși mai repede din groapă , până nu-mi aduc aminte că și coada lopeții e bună la ceva ! urlu ,umplut de furia-mi cumplită ce-a apărut din nou la suprafață. Iese în grabă și dispare cu mult mai repede decât a apărut. Încerc să cobor cu o cârpă să leg țeava, ca să opresc
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
a format în ambianța simbolismului francez. Simbolul la el înfățișază cauza relativei obscurități. Exemplu poate fi poezia „Între două nopți”, o dramă metafizică, unde caută divinul prin săparea mai adâncă în odaie lui, care este cămara sufletului: Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară era ploaie. Și mi-am săpat odaia departe, sub pământ. Afară bătea ploaia. Afară era vânt. Am aruncat pământul din groapă pe fereastră Pământul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
bătea ploaia. Afară era vânt. Am aruncat pământul din groapă pe fereastră Pământul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pământul până sus. Cât lumea-i era piscul și-n pisc plângea Isus. Săpând, s-a rupt lopata. Ce-l ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele de piatră, fusese Însuși Tatăl. Și m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
nasturi, sau cu monezi). La Zătreni ne jucam De-a Pitulușul: unul se strângea la ochi iar ceilalți se pitulau prin jur. Cel care trebuia să-i caute pe ceilalți striga: Gata? Gata? / Cine nu e gata / Îl iau cu lopata. Un, doi, trei / Pleacă lupul după ei! Și venea să ne găsească. Pe care-l găsea primul, se făcea el „lup”. - Fantastic ! Simpla, dar frumoasa copilărie ați (am) trăit. Pe la Bulzeștii lui Sorescu ați fost ? FS: De fiecare dată treceam
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Toate Articolele Autorului ninge ca o mântuire ieri a fost pe-aici verdeață ca o sfântă glăsuire cerne-ntreaga noastră viață peste-o cioară seculară albul nu-i decât o pată neagră soartă și amară când dai țărna c-o lopată totuși iarna e crăiasă croncăne cioara sinistru dacă n-o să fiu mireasă am să cânt în alt... registru Referință Bibliografică: ninge ca o mântuire / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de
NINGE CA O MÂNTUIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361650_a_362979]
-
grabă pe gheață în fața cișmelei Omul uriaș de zăpadă azi dimineață făcut Ochii lui negrii și nasturii din cărbuni cu Nasul furat de la supa de pui de pe sobă Pălăria de paie pe cap și fularul la gât Copii cartierului, câinele, lopeți și găleți Veseliile de iarnă aerul liniștit au invadat Curtea tacită și liniștită au transformat ... Citește mai mult Cozonac cu nuci și mere în cuptorSarmale în viță și varză tăiată muratăVin roșu, fiert cu piper și scorțișoară Miros bine cunoscut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
vechi uleiați de searăAlunecă în grabă pe gheață în fața cișmeleiOmul uriaș de zăpadă azi dimineață făcutOchii lui negrii și nasturii din cărbuni cuNasul furat de la supa de pui de pe sobăPălăria de paie pe cap și fularul la gâtCopii cartierului, câinele, lopeți și gălețiVeseliile de iarnă aerul liniștit au invadatCurtea tacită și liniștită au transformat... XVI. O FLOARE, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012. Cuvinte dulci și neînțelese, promisiuni mici, Mari și infinite, închideam ochii și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
jumătatea drumului între Turda și Abrud pe malul Arieșului, vechiul râu roaman Auratus, căci într-adevăr încă mai era plin de aur. Țăranii puneau o scundură înclinată pe malul apei, pe scândură era o scoarță de lână. Aruncau cu o lopată nisip amestecat cu apa din râu care se scurgea peste scoarța de lână. Firișoarele de aur find mai grele ca nisipul rămânineau în scoarță și nisipul mai ușor era luat de curentul de apă. Seara se duceau acasă scuturau scoarța
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
ce, deoarece, distinsul soț era încă foarte, foarte secretos, reflex al îndelungaților ani de slujbă. - Văleiii, neni Aristicî, ni sî făcu, bre, o foami di la țuica asta a matali, di nu mai putem țâni niși țâgara-n gurî, da’-mi-te lopata, sau șfredelu’, spuse maestrul fântânar Lică, acela care de fapt, dar și de drept, conducea, conform tradiției, întreaga procesiune. Fu rândul lui Aristică să blesteme și să înjure în gând, dar cu voce tare spuse, ridicând chiar mâinile spre cer
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
să culeagă din gura populației aprecieri privind aportul guvernului, care se vrea reales,. Spre surprinderea generală reporterii nu au găsit, la cârciumă de unde-și culeg în general informațiile, pe nimeni. Chiar și cârciumarul era alături de primar și întregul sat cu lopata în mână, ca să înlătur marele dezastru mare făcut de potopul lumii asupra satului. Prefectul județului și comisiunile speciale pentru inundații nu au avut ocazia să ajungă, personal sau prin delegați, la locul dezastrului național decât după începerea efectivă a lucrărilor
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
nr, 38 ger tăios pe străzi - deasupra capetelor secera lunii Mențiune - Ana Urma - 16 puncte, cu poemul nr. 39 târgul de toamnă - bătrână răscumpără vechiul samovar Mențiune- Ion Rășinaru - 16 puncte, cu poemul nr. 4 troian cât gardul - mama cu lopata eu mă fac că ploua Referință Bibliografica: Concurs săptămânal, 211 / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 338, Anul I, 04 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CONCURS SĂPTĂMÂNAL, 211 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351475_a_352804]
-
da’ tăcea chitic...O mai descoseam eu, da’ nu scoteai de la ea un cuvințel...Se mai deconecta în grădină...Când îi ducea Gigi în lumea lor, că doar știi că le-a amenajat un loc de joacă cu căsuță, nisip, lopeți, găletușe din plastic și alte jucării, mai plivea un răzor, mai săpa, de-astea, că-n bucătărie n-o lăsa Gigi decât la o sarma, un ardei umplut...De sărbători pregăteam amândouă, aventuri, ce mai... - Oricum, am admirat grădina...Cinste
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
grabă pe gheață în fața cișmelei Omul uriaș de zăpadă azi dimineață făcut Ochii lui negrii și nasturii din cărbuni cu Nasul furat de la supa de pui de pe sobă Pălăria de paie pe cap și fularul la gât Copii cartierului, câinele, lopeți și găleți Veseliile de iarnă aerul liniștit au invadat Curtea tacită și liniștită au transformat Într-o pictură frumoasă, veche, renumită Sunete vesele și hazlii de copilărie trecută Sunt vii și prezente aici cu mine în vise și În dorințe
MIROS DE CRĂCIUN FERICIT de STELLA REEVES în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351568_a_352897]
-
Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Cum Dumnezeu, ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe turle l-arunci și pe cazanii... Cum Dumnezeu, poți fi un Dumnezeu de friguri Și ne îngropi de vii cu păsări
BLESTEM DE SIBERII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346636_a_347965]
-
-mă și la vecinii mei, care-și dezăpezesc mașinile. Mă și mir că n-am fost convocată la zăpadă (ieri, pe când mă întorceam spre casă, de la job, și la BRD și la Raiffeisen erau niște domnișoare, pe tocuri cui, mânuind lopeți de 3-4 ori mai late decât dimensiunea bazinului lor...și mă dezgustă gândul că toți bărbații din firmele astea tari, cu renume, sunt niște...”protejați”...de-au ajuns fetișcanele la dat zăpada de pe trotuar). E așa de cald la mine
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
MOTTO: „Pisica blândă zgârie rău!” (Proverb românesc) ... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu s-a supărat pe cei care dau din mâini, istovind la lopată, spărgând zăpada înghețată ce depășește incredibila înălțime de circa șase metri. S-a supărat, chipurile, pe cele aproximativ șaptezeci de victime ale unei ierni cum de mult n-a mai fost. Ei stau „cu mâinile încrucișate” pe piept, unii de peste
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului O cioară plimbându-se agale prin mijlocul drumului care nu mai seamănă absolut deloc a drum. Un câine strivit de ger nemaiavând puterea să dea nici măcar din coadă. Cărări cât un lat de lopată săpate prin ravene albe nu din zahăr ca în povești, ci din omăt. Linii de comunicație impracticabile. Oameni de toate vârstele îngropați de vii în foame și în frig în propriile locuințe. Case, multe dintre ele din paiantă, care stau
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
din omăt. Linii de comunicație impracticabile. Oameni de toate vârstele îngropați de vii în foame și în frig în propriile locuințe. Case, multe dintre ele din paiantă, care stau gata să se prăbușească sub greutatea nămeților ucigași. Morți dând la lopată - aproximativ 74 de victime până acum - pe catafalcul cărora s-a așezat, ca o cucuvea rătăcind în aiurare pe suprafața imensă a infernului alb, un nou guvern de „oxfordiști” tineri, cu averi suspect de considerabile, dar care își șuieră printre
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]