6,058 matches
-
a Bălților Brăilei, Dunării de Jos și Drumului Brăilei (spre Grădiștea prunciei marelui prozator, pe malul Buzăului). Și, parcă, nici nu mai avea rost să-l întrebe, pe maturul doctorand: ,,Vezi ce bine ți-a prins trântitul sertarului meu, de la ,,Luceafărul’’, de pe str. Ana Ipătescu 15?’’... Fugoasă, amintirea dropiei din bătaia puștii Însumând 328 de pagini și girat de Editura Istros, studiul, fundamental, redactat de Viorel Coman - după decenii de ucenicie întru opera lui Fănuș Neagu, de minuțioase disecări, analize, conexări
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
nici noi nu-l văzuserăm vreodată, băiatul fiind crescut de un bunic -, murise în Israel. Atras de pământul natal, a continuat să ne viziteze, nimerind odată și peste scandalul lui Moses Rosen, ce determinase oprirea unui volum de Opere ale Luceafărului poeziei române. «Un rabin idiot. Nu ne-ajungeau nouă antisemiții din România, acum ni-l pune în cap și pe Eminescu!» Bietul Moses era un dulce copil, față de focul stârnit de noua lege, care, prin efectul ei diabolic, poate fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
curent, când am aflat despre decapitarea bustului lui Mihai Eminescu la Hliboca, instalat joia precedentă, la ora 17.00, și care urma să fie dezvelit sâmbătă, 15 iunie, când s-au împlinit 124 de ani de la trecerea în nemurire a Luceafărului poeziei românești. Deci, prin acest vandalism nu doar Eminescu a fost decapitat, ci și întreaga spiritualitate românească din nordul Bucovinei. Nu am iluzii că până în prezent făptașii încă n-au fost identificați. Ori, la 13 iunie curent, s-au împlinit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
drepturilor omului, au făcut tot posibilul ca ceremonia dezvelirii sculpturii respective să aibă loc, totuși, sâmbătă, cum a fost planificată. Astfel, timp de o zi, conform matrițelor aduse din România, a fost turnată în ghips o nouă copie a capului Luceafărului, ce va fi temporară, până când va fi refăcut în varianta inițială, din dalie de marmură. Vă amintim că amenajarea teritoriului, soclul sculpturii, au fost realizate din inițiativa prezidiului Societății „M. Eminescu”, cu sprijinul financiar al deputaților hliboceni, școlilor din raion
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
voi! aduse licuriciul o primă mărturie și pâlpâi în noapte cu alți confrați - o mie. ești mult prea mic amice ! grăi o stea din boltă privește ce puzderie de astre se revoltă la spusa ta de comic, noi ne numim luceferi resping obrăznicia pornită de neteferi pătrunde-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât, o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
permit să-l las în acel stadiu de degradare. Revenind la celelalte străzi începute, tot de acel constructor, nu le-am lăsat așa nici pe ele. Despre alt proiect, ce să vă mai spun? Ok! Pe strada Călugăreni, în spatele restaurantului” Luceafărul”, îmi doresc să fac o parcare la fel de frumoasă ca aceasta de lângă poliție.. Știți cum era înainte acolo...? Sau, în spatele primăriei.. de fapt, n-o să știți... Iar, în partea dinspre Casa Tineretului, proiect finalizat la sfârșitul anului trecut, doresc să întăresc
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
posibilă apariția acelui joc secund al energiilor spirituale pe care astăzi îl cuprindem în sintagma (evanescentă) despre conștiința poetică. Iată de ce Eminescu rămâne un inepuizabil subiect al celor care gândesc fenomenul nostru literar. Deci nu e de mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul său cuvânt înainte
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
ardeleancă din Brașov, s-a stabilit la Iași,organizând, începând cu anul 1868, o asociație feministă influentă. Astfel, ea a înființat prima ligă a femeilor din România și prima școală profesională pentru emanciparea fetelor fără avere. Însă, în contextul biografiei Luceafărului, românii o recunosc drept o Ana Ipătescu a literaturii române, luptând la baionetă împotriva indiferenței și nerecunoștinței contemporanilor lui Eminescu. Epistolarul Henriettei, de necontestat ca veridicitate istorică, poate fi însă acuzat de subiectivism, de parti-pris, ținând cont de împrejurările și
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
nu pune sub semnul întrebării buna credință și obiectivitatea presei, am selectat o revistă ce nu poate fi acuzată de antipatii la adresa lui Eminescu. Evident, amintim pe Iosif Vulcan, redactorul Revistei ”Familia”, cel ce a fost un bun cunoscător al biografiei Luceafărului, încă de la debutul acestuia. Ne-am oprit asupra anului 1887, moment de răscruce în viața Poetului. Este perioada premergătorare colapsului eminescian și mărturiile cuprinse în paginile acestei reviste sunt edificatoare. Deși sunt știri de presă, concise și foarte sărace în
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
UNICE Pasiunea domniei sale de o viață: Teatrul, în care a investit, permanent, devoțiunea definitorie numai pentru un sacerdot adevărat. Într-o permanentă, inepuizabilă luptă cu Timpul, învestită, pare-se, cu valențe fizice de Titan, dar și cu virtuți metafizice de Luceafăr, mistuită mereu, neîncetat, zi de zi, clipă de clipă pe rugul Iubirii - rug căruia nu i-a îngăduit să o metamorfozeze într-o searbădă, palidă cenușă, ci, dimpotrivă, ea a fost cea care a ars rugul, printr-o flacără cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
într-o perioadă relativ scurtă, dar deosebit de densă din punct de vedere cultural. Remarcăm de asemenea reportajele scrise de Otilia Montano despre activitatea cenaclului literar ,,Mihai Eminescu’’ de la New York și lansările cărților intitulate ,,Les Révues Littéraires de L’Exile Roumain, “Luceafărul”, Paris (1948-1949)’’, autori Mihaela Albu și Dan Anghelescu, precum și un nou număr al revistei periodice ,,Carmina Balcanica, Review of South-Est European Spirituality and Culture’’, nr. 9,director Dan Anghelescu, redactor șef Mihaela Albu, sau reportajul scris tot de Otilia Montano
LUMINĂ LINĂ / NEW YORK, NR. 2 / 2013 [Corola-blog/BlogPost/93682_a_94974]
-
Spini își pregătește de Revelație Neamul, deocamdată Neam aflat sub influența mahmurelii și sub aparentă idioțeniei de nevindecat... DE LA 28 IUNIE 1883, VEGHETORUL VEGHEAZĂ LA PLINIREA MISIUNII MIHAELICE, DE ÎNVIERE INTRU DUH, A NEAMULUI SAU ROMÂNESC...!!!... VEGHEAZĂ SUB CHIP DE LUCEAFĂR DE DIMINEAȚĂ/SOARE MISTIC/ „SOARE NEGRU”...!!! prof. dr. Adrian Botez
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate. Noi, chipuri de lut, am privit în dimineața de 15 ianuarie mai visători la Luceafăr, pășind pe urmele marelui noroc de a avea la Cernăuți două statui ale Poetului, plasate în locuri ce i-au marcat adolescența. La poarta Casei lui Aron Pumnul primii întâlniți au fost tinerii de la Catedra de Filologie Română și Clasică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Scriitorilor Români din Cernăuți, anunțând tradiționala ceremonie de depunere a florilor din partea societăților naționale românești, oaspeților din județul Suceava, Consulatului General al României la Cernăuți, prezent in corpore. Un moment de vârf l-a trăit pe muntele de lumină al Luceafărului poetul, traducătorul, istoricul literar, distinsul om de cultură, Mircea Lutic, învrednicit de cea mai înaltă apreciere a creației sale - Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru poezie pe anul 2011. Un preambul edificator la acest eveniment de excepție pentru comunitatea noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
acest oraș, pentru că-l consideră orașul copilărie sale și pentru că pe străzile acestuia și-a purtat pașii copilul Eminescu. Noi cernăuțenii ne mândrim cu faptul că pentru poetul, care s-a apropiat poate cel mai mult de tainele poeziei marelui Luceafăr, Cernăuții au fost la fel primul oraș, cu care a făcut cunoștință în copilărie. Aici, imediat după război, venea cu mamă-sa după pânză, boieli și pâine... Venea să vadă orașul lui Eminescu, unde i s-a înfiripat prima dragoste
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Alexandra Pevida Recitări din creația eminesciana (ÎI): Prof. Irina Anitului și copiii și tinerii Școlii de Duminică Cântece din repertoriul interpreților Doina și Aldea Teodorovici Grigore Vieru despre Eminescu: dialog sentimental - Th. Damian și Cristian Păscu Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia eminesciana în interpretarea unor actori celebri Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York, dedicații lirice: Valentina Ciparazi, Ion Burcin, Elenă Mitru, Theodor Damian „Recunoașteți versurile?” (Premii oferite de Societatea „Dorul”; Premiul I - gift card $75; Premiul
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
cerul cade la pământ, Mă tot descoperi și m-apropii Cu-al tău nume-n tot și-n gând. FIRMAMENT Firmamentul meu ești tu, chiar dacă pământul te ține ades Într-un colos al Celui, ce ne făcu, să ne iubim- Luceafăr pe Cer tu esti, si nu vei cădea, din el va crește un sens- Un alt început, un conținut- și vei venera, pe pamant zămislind- O altă poveste, de nu mă-uita...O floare cu ghețuri de dor la ferestre
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
la fără frecvență, din cauza faptului că am fost prins la școală cu romanul «Rusoaica». Exmatricularea s-a făcut la insistențele profesoarei de matematică. Anul acela am fost coleg cu Bebe și Viorel, acesta din urmă mi-a împrumutat colecția revistei «Luceafărul», pe care am citit-o cu mare curiozitate. La îndemnul lui Viorel am trimis câteva poezii la această revistă bucureșteană. Nu după mult timp, la rubrica «Poșta redacției», mi-am văzut publicate trei poezii, alături de un comentariu încurajator semnat de
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > VISUL UNEI NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului visul unei nopți de primăvară parcă te plimbai pe cer printre stele și luceferi, c-un contur de lună plină, rătăcită prin grădină. stam lungit pe iarba deasă și priveam la tine-ntruna, erai tu sau era luna? tot călătorind cu mintea printre norii afumați, iarba a crescut prin mine, parcă săvârșeam un rit
VISUL UNEI NOPŢI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377255_a_378584]
-
din copite. voiam ca să îți desprinzi trupul de pe cer, femeie, te vedeam printre oglinzi când convexe, când concave, niște deformații grave ce nu doream să le vezi. din părul tău curgeau stele iar din glezne lapte dulce, ochii îți erau luceferi, corpul ți se destrăma, o frumoasă fără fire ce-mi zdrobise inima. cerul s-a-nclinat de-o parte și te-a aruncat departe, noaptea te-a făcut nălucă, izbește-mă, fericire, uite așa în nesfârșire ca să pun mâna pe
VISUL UNEI NOPŢI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377255_a_378584]
-
o carte amărâtă de proză. Poezia este cu totul altceva. Se poate cânta pe o coardă de vioară. 23 ianuarie 2015 Acasă,viața. Doamna mea brună din sonete, pe care nu eu le-am scris, tace ca un al treilea luceafăr, care nu a apărut încă. Am s-o văd într-o zi, undeva, prin centrul Bucureștilor, poate îmbătrânită, poate nu, privind absentă, de ce singură? Acum ea este Cresus, este bogată în succese, viață familială, ș.a., dar singurătatea nu ne ocolește
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
trilogii cunoscute, mai mult ori mai puțin, pe toate continentele. Nu intenționez să fac un inventar de lucrări și nume, dar consider că este firesc să-l amintesc pe Barbu Ștefănescu Delavrancea, Trilogia Moldovei cu „Apus de soare", „Viforul” și „Luceafărul”, precum și pe Lucian Blaga, autorul a trei trilogii filosofice: - Trilogia Cunoașterii cu „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”; - Trilogia culturii, cu: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii”; - Trilogia Valorilor, cu „Știință și creație”, „Gândire magică
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Introspectie > NOI, ARC DE TIMP Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din străfundul pământului și-adâncurile marii, scot soarele că să răsară pentru tine. Pe cerul nopții îți voi pune doar luceferi, să strălucești alături, tu, mândră plăsmuire a dorinței mele. Soare topit să-ți aurească trăsăturile, iar luna îmbrace a ta umbră... umbră care-ți miroase-a flori de tei ! Gândul meu îți va masă tâmplă și va mângâia pielea-ți
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
până la noi, sunt doar relatările din presa timpului, câteva fotografii - și poemul lui Ștefan Octavian Iosif, pe care merită, ori să ni-l reamintim, ori abia acum, după 111 ani, să-l cunoaștem/lecturăm: Ștefan Octavian Iosif - Lui Mihai Eminescu „Luceafăr falnic între genii Ce neamul nostru n-a avut, Mai recunoști tu Dumbrăvenii, Pământul sfânt ce te-a născut? În colțu-acesta de lumină, Pe valea mândrului Siret, Copilăria ta senină Urzit-a visuri de poet. Dar soarta te-a gonit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
sărmanul, S’ a mistuit pân’ ce s-a stins, Dar ca Iisus Nazariteanul Prin moarte moartea ai învins! Și iată astăzi Dumbrăvenii Te-au regăsit, cum te-au pierdut. O! geniu falnic între genii De-a pururi falnic renăscut!” (Revista „Luceafărul”, Anul I, nr. 4/ Budapesta, 15 august 1902) Și-avem a reține că iubitorii de cultură din Dumbrăveni au vrut, și au reușit (chiar dacă au mai trecut printr-o altă experiență nefericită, cu înălțarea altui bust, în 1986), să se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]