545 matches
-
cal - lancea mea lucea-n soare - eu alături cu calul traversam disculț prundul cel mărunt acum al căilor de munte. Pe-un creștet de stâncă văzui șezând în soare, cu lancea înfiptă-n pământ, cu picioarele-ntinse și c-o lulea printre dinți o avangardă de român care păzea munții. Mă apropiai de el. - Bun găsit, voinice, zisei eu, puind mâna pe gâtul neted al calului, n-aș putea găsi pe - aicea pe cutare și cutare (numii numele lui Ioan). - Ba
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dai de loghar. Cu asta scoase din chingă o sulă subțire și străpunsă tutunul, aprinzîndu-l c-un lemnuș alb la capăt. Când începu sa, tragă din pipă, mustățile cătau în jos a oală, și ochii se holbeau naiv la gura lulelei cu atențiunea cea mare de-a o vedea curând arzând ca un cărbune. Căciula creață de oaie i se lasase pe ochi. O apucai tot mereu mai la deal și acolo văzui, pe lângă focuri mari și aprinse-n lumina soarelui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fiecare din ei câte - o comoară de istorii, de povești, de noutăți, astfel încît podul moarei era mai mult o piață de târg decât streșina unei case. Adeseori, neștiut de nimeni, ședeam și eu pe-un sac de făină, cu luleaua aprinsă și cu pălăria lăsată pe ochi, în chicotele fetelor, în poveștile bătrânilor, în înjurăturile bărbaților, în scârțâitura amorțită, însă dulce a unei vioare vechi, pe care un țigan bătrân o făcea să răsune când vesel, când plâns. Fața neagră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
noapte în moara sasului, iar a doua zi des-de-dimineață să plecăm înainte. Rândul se cam sfârșise la toți, soarele se ducea după dealuri să doarmă și el, țiganul bătrân își lasase capul pe-o piatră de moară și adormise cu luleaua aprinsă-n gură, asemenea unui împărat în pat moale și cu ciucuri de fir... oamenii, ducîndu-și sacii pe cară, înjugîndu-și boii albi, grași și cu coarne mari, apucau pocnind și chiuind cari-nspre munte, cari-nspre câmpie. Înserase cu desăvârșire, roțile stătură
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
moara uriașă se legăna alene pe Mureș, făcând să tremure lungile și groasele funii de tei cu cari era legată, de țărmuri. Sasul se puse-n ușa cea mare a moarei pe-un pietroi neted ca o bancă și, aprinzîndu-și luleaua, se uita melancolic la răsărirea luceafărului de sară. Eu mă așezai lângă el, înnopta din ce în ce mai mult, când din deodată auzii un bucium vuind cu jale. - Sunt ei! zisei eu sărind în sus și apucând înspre câmp dar uitîndu-mă înapoi cam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1g de ardei iute și ardei roșu, pulbere uscată, în părți egale. Se înlocuiește astfel necesarul de vitamină P provenind din tutun și apare ca o contrabalansare a efectului (anti)oxidant al nicotinei [Matei, 2004], iar renunțarea la țigarete sau lulea devine mult mai ușoară (cunoscut fiind, că renunțarea definitivă la fumat presupune și o componentă moral-volitivă decisivă). Vitamina C Cantități apreciabile de acid ascorbic (Venette, 1671) se găsesc în fructele de măceș (150 360mg%), în citrice (în sucul de portocale
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
vezi caractere ori numai păpuși, căci vorba în comediele d-sale nu e mediu prin care se esprimă cugetări, ci un caos de fraze cari, pentru profunditatea înțelesului din ele, merită a fi puse alături cu vorbele țiganului pentr-o lulea de tutun. 4 În fine piesele cele sporadice, dar escelente ale d-lui Urechia, a căror păcat mare e acela că nu sunt mai multe, că nu sunt cât de multe. Afară de astea e "Răzvan-Vodă" a d-lui Hașdeu, dramă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De-i cald și-mi lepăd haina, pe ploaie s-a pornit; Câte furtuni pe mare, primejdii pe uscat, La mine se întîmplă, pe toate le-am cercat, De șed închis în casă și trag trist din ciubuc Îmi flacără luleaua și-mi face ursuzluc; Iubesc mult poezia și nu pot face-un vers Să-mi placă, încai mie, căci toate șchioape ies. În ast secol de aur ce om nu-i literat? Dar mie nimeni asta, poreclă nu mi-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie el plătit de noi pentru că ne-a acordat din timpul său preț ios. Am aflat că și unul Chariton (așa parcă) s-a purtat tot la fel ! Un oarecare Tudorache se crede mare om de afaceri pentru cele 3 lulele ale sale și nu acceptă nici dialogul civilizat, n-are răbdare să priceapă că propunerea e în favoarea lui. Mai cunosc pe unul, parcă Dăriescu, care se crede al dracului de deștept: când apucă să răspundă la telefon și-și dă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
noastre este ușor, nu ca de exemplu la Gigi Becali, care odată, când a avut de făcut o plată consistentă, s-a prezentat la locul plății cu un camion plin de saci cu bani. Ea, dacă face plata pentru trei lulele, trei surcele, gata s¬au dus toți banii și iar umblă după oferte de banking. Eu sunt cel cu cifrele de prin zona aceasta, mai precis, cu cifrele care reprezintă prezența mea în cadrul acestei instituții familiale. Pentru a putea fi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au dreptate, când fata respectivă trecea pe lângă mine, mă prefăceam că nu o observ, însă obrajii mă dădeau de gol. Roșeau ca proștii, iar ei, hoțomanii, nu pierdeau ocazia de a mă face să recunosc până la urmă că sunt îndrăgostit lulea, deci o ființă slabă, pierdută. Totuși, în sinea mea, păstram un sâmbure de speranță, adică visam că odată, când voi fi mare, mă va iubi și ea mai ceva ca Julieta pe Romeo... Interesant! Nu eram eu aia? Nu! În
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de rășină neagră; Dealul Șurăneștilor. La 500 m. nord de sat și la 150m. spre est de drumul Dănești Șurănești, a fost găsit un brăzdar de plug din fier din epoca migrațiilor (sec. IV e.n.); La
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De exemplu, lîngă un măr: Cînd luna aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
droguri; dureros; dușman; eu; excitant; familial; fascinație; fericire; ferocitate; fi; fidelitate; ființă; flori; îi este foame; foc; frumusețe; fură; furie; gașcă; găină; gălăgie; groază; hapsîn; harță; hoț; indiferență; inimă; instinct; ispită; istorie; înfometat; înfricoșător; înșelător; jivină; lacrimi; leș; lobo; loialitate; lulea; lup; luptător; mascul; măreț; mister; mîrîit; moarte; de munte; munte, stînă, oi; murdar; mușcă; Naski; natură; nădejde; nărav; ochi; pact; în pădure; păduri; pervers; producător; rănit; răutăcios; recul; rege; restanță; Roită; Roma; rupt; schimbare; sfîrșit; sfîșie; spaimă; spirit; superb; șacal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi. Cînd cerul e plin de nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca atunci când sunt evocați țiganii cărora li se lungiseră urechile de foame și li se împăienjeniseră ochii așteptând demâncarea: "Ș-apoi, vorba ceea: țiganul când i-e foame, cântă; boierul se plimbă cu mâinile dinapoi, iar țăranul nostru își arde luleaua și mocnește într-însul". Opera Amintiri din copilărie este structurată în patru părți. Partea I se deschide cu evocarea universului humuleștean, descrierea școlii care adunase băieți și fete, printre care și pe Nică "un băiat prizărit, rușinos și fricos și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui boier lulele mari din lemn de iasomie sau cireș îi așteaptă să se desfete. Un mic boier de la 1800 cheltuiește o grămadă de bani numai pe mirodenii (33 tl.), zahăr (2 tl.), scorțișoară (6 tl.), și alte „confeturi“ (3 tl.), pe horlincă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De dragoste ce lumea o-nflorește. " Oprește clipa!" am strigat ades, Când tu, cu duhuri rele împrejururi Răstălmăcirăți orice înțeles. Doar tinerețea poate fi de-a pururi Al vieții noastre prim și ultim prag!... Mefisto (doar pentru el): E-ndrăgostit lulea acest moșneag! Faust (așteptând): Ai zis ceva? Nu vrei să îmi răspunzi? Mefisto (tot pentru sine): Doarme cu capul între sâni rotunzi... Faust: Tăcerea ta îmi spune iar că dracul Ascuns printre iubiții mei adepți Ne poate da pe toți
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
vatră, înghețat de frigul ce intra pe unde apuca. Își aruncă privirea spre masa unde era bărbatul mic de statură, scăldat puternic în soarele de vară și slab ca Vinerea Mare. Omul era chircit lângă sobă, la o masă mică, cu luleaua în mână, tutunul și rachiul alăturea, iar în față cu Biblia, din care citea sau, mai bine zis, îl citea ea pe el. - De ăsta îmi ești tu? Satană!...Pângărești Cartea Sfântă. Furios, Lică intră în casă. Nenorocitule. Uite la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
acesta povestește. Amândoi se trag mai aproape de masă și Îl privesc direct În ochi. Câțiva consumatori trag la rîndul lor cu urechea. Ce fețe aveți... De milogi. Apar niște femei. Da’ femei, Gicule, da’ femei, Gore, nu așa, de trei lulele, cum să vă explic eu vouă?, femei zdravene, cu poftă de iubit pe nisipuri. Goale pușcă. Forme, Gicule, pleiboi e știft. Forme. Acu’, sincer să fiu, or fi vrut ele pe alții, da’ v-am spus că eram singur pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă iube... mă iubește! Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și - proastă, Când aștepți pe amant, scriitor la subprefectură, Tânăr plin de speranțe venind cu luleaua în gură... Soarele-a apus, iar luna, o cloșcă rotundă și grasă, 80Merge pe-a cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca stele. Iar de a doua zi se scoală bătrânul și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu un taler și doi groși... Și de gât cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cumcă lumea asta nu e De cât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățue. {EminescuOpIV 489} Am aprins și eu luleaua Și jertfesc lui tata Brahma, Lângă mine-un șip cu Kummel Ș-o bucată de păstramă. Zice Darwin, tata Darwin, Cumcă omul e-o maimuță - Am umăr de maimuțoi, Milly-nsă de pisicuță. Și mă urc în tren cu grabă Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am aruncat, în disperare de cauză (ce-o să scriu în "Dilema?"). Loseri par a fi și "BUG Mafia" ("Ce-mi vii, tați, cu cadavre ambulante? Ăștia sânt duși de mult...), și Ștefan Bănică junior (deși pe la patru ani fusese amorezată lulea de el. "Cum îl cheamă pe iubitul tău, Ionuța?", o întrebam în glumă, iar ea, cu cea mai mare seriozitate, răspundea dintr-o suflare: "Ștefanbănicăjunior!"), și o mulțime de fotbaliști, actori, comici, prezentatori, toți gratulați de vocile îngroșate, din off
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]