1,231 matches
-
a arătat a fi preocupat, în modul cel mai onest și pozitiv de mersul planetei. Urmat de Johann Kepler ce a stabilit celebrele sale legi ale mișcării planetelor și mai târziu de Galileo Galilei ce a întreprins primele investigații prin lunetă asupra planetei, el fiind interesat mai ales de acele detalii ce puteau fi interpretate drept un argument în favoarea ideilor promovate de revoluția heliocentrică copernicană. În 1659, savantul olandez Christian Huygens, folosind lunete mai mari, a reușit să distingă o pată
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Galileo Galilei ce a întreprins primele investigații prin lunetă asupra planetei, el fiind interesat mai ales de acele detalii ce puteau fi interpretate drept un argument în favoarea ideilor promovate de revoluția heliocentrică copernicană. În 1659, savantul olandez Christian Huygens, folosind lunete mai mari, a reușit să distingă o pată triunghiulară mai întunecată - “triunghiul marțian” având unul dintre vârfuri orientat spre polul nord al planetei. * Către o planetă Marte habitabilă - principalul parametru fizic care influențează îndeplinirea acestei condiții este temperatura. Dar, planetologii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
celor de la NASA premiul cel mare, de a întreprinde o vizită pe durata unei întregi luni, la sediul din SUA al celor care finanțează aceste tipuri de proiecte de habitabilitate pe alte planete. * Sateliții marțieni - Johann Kepler a inventat o lunetă ce-i poartă numele de atunci, care însă nu i-a permis să efectueze observați astronomice deoarece el era miop, însă a ghicit numărul sateliților planetei Marte. Continuând firul gândirii pitagoreicilor, el credea că în Cosmos trebuie să se respecte
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
că ele sunt guvernate de aceeași lege a gravitației care influențează celelalte corpuri cerești”. În realitate, vestea pe care o publica Jonathan Swift în 1726, era o farsă. * Asaph Hall observă sateliții - abia după un secol și jumătate, cu ajutorul unei lunete la care obiectivul era obținut prin lipirea a două lentile din sticlă de diferite sorturi, cu diametrul de 45 cm. Erau trei apariții într-o singură zi a unui satelit, cu o perioadă de rotație mai mică decât o treime
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acestui aparat sunt: sursă de radiație S; polarizor (dispozitiv pentru producerea radiației polarizate) P, P1 și P2; analizor (dispozitiv pentru stabilirea poziției planului de polarizare A), solidar cu un reper ce se deplasează în dreptul unei scale gradate; tub polarimetric T; lunetă de observare L. Modul de funcționare Radiația luminoasă emisă de sursa S (lampa de sodiu) trece printr-o fantă, o lentilă și o prismă, apoi străbate dispozitivul de polarizare compus din nicolul P și nicolii P1 și P2, paraleli între
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fantă, o lentilă și o prismă, apoi străbate dispozitivul de polarizare compus din nicolul P și nicolii P1 și P2, paraleli între ei și cu planul de polarizare al polarizorului P. Aceasta determină trei zone distincte în câmpul optic al lunetei L. În orice poziție a analizorului A față de polarizorul P, cele două zone laterale ale câmpului optic apar egal luminate (fig. 7a). Fig. 6 Schema unui polarimetru cu penumbră (polarimetru Lippich) Analizorul este mobil în jurul axului său și este în legătură cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui polarimetru cu penumbră (polarimetru Lippich) Analizorul este mobil în jurul axului său și este în legătură cu o scală gradată pe care se măsoară unghiul de rotire. După ce a străbătut analizorul, radiația trece printr-o lentilă și ajunge în câmpul optic al lunetei. Punctul ”0” de pe scala gradată corespunde și unei iluminări de intensitate minimă, uniformă, a câmpului optic. Soluția ce conține substanța optic activă se introduce în tubul aparatului, se mișcă analizorul până când cele două zone sunt egal luminate. Se face citirea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se mișcă analizorul până când cele două zone sunt egal luminate. Se face citirea unghiului pe scala vernierului aparatului. Datorită activității optice a componentei analizate, planul de vibrație al radiației polarizate va fi deviat cu un anumit unghi. Câmpul optic al lunetei apare iluminat neuniform, împărțit în trei zone (fig.7b). Se rotește analizorul până când câmpul optic apare din nou uniform întunecat (spectrul înregistrat pentru punctul ”0”) (fig. 7c). Valoarea corespunzătoare rotației analizorului se citește pe scala gradată și reprezintă unghiul cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din nou uniform întunecat (spectrul înregistrat pentru punctul ”0”) (fig. 7c). Valoarea corespunzătoare rotației analizorului se citește pe scala gradată și reprezintă unghiul cu care a fost deviat planul luminii (radiației) polarizate de către soluția de analizat. Fig. 7 Iluminarea câmpului lunetei în funcție de prezența componentei optic active 201 Identificarea și dozarea nitraților și nitriților Nitrații devin toxici pentru om atunci când sunt reduși la nitriți. Această transformare are loc atât în cavitatea bucală sub acțiunea enzimelor din salivă, la un pH acid, cât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală; b) dreaptă; c) reală; d) micșorată. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici: a) sunt rectilinii și echidistante; b) sunt paralele cu cele două fante; c) sunt franje localizate; d) sunt franje
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 54 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a aparatului sunt fixate două prisme dreptunghiulare care sunt închise într-o cutie metalică. Prisma orizontală este fixă, iar cea superioară este mobilă și se poate deschide cu ajutorul unui mâner. Tot pe partea cilindrică a aparatului se mai află o lunetă cu ocular care se poate așeza în focar prin rotirea lui și în care apare o linie orizontală, punctată sau două linii încrucișate. În dreapta câmpului sunt marcate diviziunile care indică procentul de substanță uscată (de la 0 la 95 %) iar în stânga
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu vapori de sodiu pentru lumina monoromatică. Apoi se controlează punctul zero al aparatului. Pentru acesta se aduce analizorul într-o poziție astfel ca banda din mijloul câmpului să fie bine întunecată. Se clarifică câmpul apropiind sau îndepărtând de Chi luneta tubului analizor. Apoi se rotește analizorul până ce câmpul apare uniform luminat cu o lumină slabă de penumbră. În felul acesta se fixează punctul zero al aparatului care se citește pe cercul gradat. Se introduce în aparat tubul cu soluția de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
oglinzi convexe este. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negativ. 7. Convergența unei lentile plan convexe. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cum ar fi în Alaska sau Groenlanda? ... Turmalina (sau turmalinul) ce este un cristal semiprețios cu o structură chimică variabilă, un silicat complex de aluminiu și bor, prezintă frecvent fenomenul de pleocroism, adică schimbarea culorii în funcție de direcția de observare? ... Ideea lunetei i-a venit pentru prima dată unui om de știință napolitan din secolul al XVI-lea, Giambattista della Porta, care a îmbinat două lentile pentru a apropia obiectele îndepărtate? ... Cel care a realizat luneta ce mărea de 32 de ori
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
culorii în funcție de direcția de observare? ... Ideea lunetei i-a venit pentru prima dată unui om de știință napolitan din secolul al XVI-lea, Giambattista della Porta, care a îmbinat două lentile pentru a apropia obiectele îndepărtate? ... Cel care a realizat luneta ce mărea de 32 de ori a fost realizată de marele om de știință toscan Galileo Galilei, în 1610? ... Cu această lunetă Galilei el a reușit să demonstreze că Pământul se învârte în jurul Soarelui, lucru considerat o erezie de către Biserică
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
-lea, Giambattista della Porta, care a îmbinat două lentile pentru a apropia obiectele îndepărtate? ... Cel care a realizat luneta ce mărea de 32 de ori a fost realizată de marele om de știință toscan Galileo Galilei, în 1610? ... Cu această lunetă Galilei el a reușit să demonstreze că Pământul se învârte în jurul Soarelui, lucru considerat o erezie de către Biserică care era adepta teoriei lui Ptolemeu, conform căreia Pământul este central Universului, fiind condamnat și exilat la Florența în 1642? ... Primul instrument
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
separație dintre zona luminoasă și cea întunecată nu este netă, ci divers colorată și neclară). Cu ajutorul șurubului d se manevrează sistemul de prisme până când se obține o limită netă. * O scală circulară (D), gradată în indici de refracție, solidară cu luneta ocularului pe care se mișcă o alidadă E solidară cu prismele; sistemul prezintă un reper și o lentilă ce ajută la citirea indicelui de refracție. În figura 15 este prezentat mersul razelor: o rază de lumină ce vine de la oglinda
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fața prismei A fară a atinge cu pipeta fața prismei, care fiind din flint se zgârie ușor; * se strâng prismele la loc, se fixează cu șurubul și se așează oglinda în poziție de maximă luminozitate a câmpului vizual; * prin manevrarea lunetei ocularului se fixează imaginea firelor reticulare cât mai clară; * privind prin ocular se observă împărțirea câmpului vizual în două zone: una luminoasă, cealaltă întunecată; * cu ajutorul compensatorului se fixează limita de separație dintre cele două zone, limită ce trebuie să fie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, BCU, Iași, 1989, p. 142. footnote>) Construirea acestui edificiu a fost mult mediatizată în presa vremii. Inițial, a fost gândit ca un Institut geografic (de aici construirea cupolei unde s-ar fi instalat lunete și o stație de radio sau un Institut de științe), cunoscându-se pasiunea regelui Ferdinand. În această clădire își desfășoară și astăzi activitatea unitatea centrală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi, str. Păcurari nr. 4. Creșterea colecțiilor bibliotecii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
sunt: sursă de radiație S; polarizor (dispozitiv pentru producerea radiației polarizate) P, P 1 și P 2 ; analizor (dispozitiv pentru stabilirea poziției planului de polarizare A), solidar cu un reper ce se deplasează în dreptul unei scale gradate; tub polarimetric T; lunetă de observare L. Schema unui polarimetru cu penumbră (polarimetru Lippich) Modul de funcționare Radiația luminoasă emisă de sursa S (lampa de sodiu) trece printr-o fantă, o lentilă și o prismă, apoi străbate dispozitivul de polarizare compus din nicolul P
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
lentilă și o prismă, apoi străbate dispozitivul de polarizare compus din nicolul P și nicolii P 1 și P 2 , paraleli între ei și cu planul de polarizare al polarizorului P. Aceasta determină trei zone distincte în câmpul optic al lunetei L. În orice poziție a analizorului A față de polarizorul P, cele două zone laterale ale câmpului optic apar egal luminate. Analizorul este mobil în jurul axului său și este în legătură cu o scală gradată pe care se măsoară unghiul de rotire. După ce
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ale câmpului optic apar egal luminate. Analizorul este mobil în jurul axului său și este în legătură cu o scală gradată pe care se măsoară unghiul de rotire. După ce a străbătut analizorul, radiația trece printr-o lentilă și ajunge în câmpul optic al lunetei. Punctul ”0” de pe scala gradată corespunde și unei iluminări de intensitate minimă, uniformă, a câmpului optic. Soluția ce conține substanța optic activă se introduce în tubul aparatului, se mișcă analizorul până când cele două zone sunt egal luminate. Se face citirea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
aparatului, se mișcă analizorul până când cele două zone sunt egal luminate. Se face citirea unghiului pe scala vernierului. Datorită activității optice a componentei analizate, planul de vibrație al radiației polarizate va fi deviat cu un anumit unghi. Câmpul optic al lunetei apare iluminat neuniform, împărțit în trei zone. Se rotește analizorul până când câmpul optic apare din nou uniform întunecat (spectrul înregistrat pentru punctul ”0”). Valoarea corespunzătoare rotației analizorului se citește pe scala gradată și reprezintă unghiul cu care a fost deviat
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]