509 matches
-
cu un sobor de preoți și diaconi. Pe peretele vestic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""PISANIE Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Sfîntului Duh ziditu-s-a acest sfînt lăcaș, de către un mare proprietar de confesiune luterană, numit Dieb. În urma celui de al doilea război mondial, prin repatrierea populației de origine germană, biserica a fost lăsată în părăsire. Astfel, în anul 1947, ea [a] fost trecută în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Datorită faptului că această biserică
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Treilea Reich în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Când ea s-a născut, tatăl lui Sophie, Robert, era primarul localității Forchtenberg am Kocher. Sophie a fost cea de-a patra din cei șase copii: Sophie a fost crescută ca luterană. A mers la școală la șapte ani, învățând repede și având o copilărie lipsită de griji. În 1930 familia ei s-a mutat în Ludwigsburg, iar mai apoi pentru doi ani la Ulm unde tatăl ei avea o firmă pentru
Sophie Scholl () [Corola-website/Science/323725_a_325054]
-
devotat, i-a acordat atenție, în timp ce mama ei a arătat puțină afecțiune față de ea. În cele din urmă, familia a avut șaăte copii, două fete și cinci băieți. Ei au trăit la moșia Friedrichsfelde din Berlin. A primit o guvernantă luterană, Frau von Bielfeld; fiica ei Lisette care era cu trei ani mai mare i-a servit drept companion Louisei. Lisette a inluențat-o să devină interesată de romane romantice cu mult înaintea altor fete de vârsta ei. Bielfeld i-a dat
Prințesa Louise a Prusiei (1770–1836) () [Corola-website/Science/323887_a_325216]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a fost devastată și jefuită. Ea a fost preluată în 1986 de către comunitatea ortodoxă din sat care a reparat-o, fiind sfințită ca biserică ortodoxă
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Ilișești (în ) în 1787 și erau țărani din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). În anul 1859 a fost înființat Protopopiatul Evanghelic din Ilișești, condus de pastorul Franz Samuel Traugott Gorgon, care a slujit și la Ițcanii Noi până la moartea sa din 1900. Fiica pastorului evanghelic din Ilișești, Berta Gorgon, a fost marea iubire
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de cult. După datele Recensământului general
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
germanii repatriați. Statul român a preluat aceste bunuri, achitând statului german contravaloarea lor în cereale și petrol, urmând ca statul german să-i despăgubească pe nemții repatriați. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică din Ilișești. Fosta biserică luterană a fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
german să-i despăgubească pe nemții repatriați. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică din Ilișești. Fosta biserică luterană a fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din Ilișești, ai cărei membri au emigrat în Germania în 1940). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este construită din cărămidă, în stil neogotic german. Ea are un plan suplu și rafinat, fiind înaltă și sobră. Edificiul are următoarele dimensiuni: 34,11 m - lungime, 15,50 m - lățime, 12 m - înălțimea până la acoperiș, 23 m
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Ilișești (în ) în 1787 și erau țărani din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul, au început să sosească și familii de etnici germani de religie romano-catolică. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat ca „Școală
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică din Ilișești. Fosta biserică luterană a fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. Biserica romano-catolică din Ilișești a fost construită în anul 1895, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Ilișești (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Mitocu Dragomirnei (în ) în 1782, venind din Banat, și erau de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul, au început să sosească și familii de etnici germani de religie romano-catolică. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat ca „Școală
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
evidențele austriece consemnau aici 38 familii de țipteri. Până la mijlocul secolului al XIX-lea au continuat să vină și alți coloniști germani, care au lucrat ca mineri sau muncitori la fabrica de cherestea. Aceștia erau în majoritate de confesiune evanghelică (luterană), dar exista și o minoritate romano-catolică. Coloniștii germani se ocupau cu exploatarea minereurilor. Aici a funcționat în trecut și o turnătorie (laminorul lui Manz) unde se produceau cuțite de plug, lopeți, târnăcoape, ceainice, variate tipuri de tablă și de oțel-balot
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
zonele estice ale Reichului german. După război, mulți emigranți din Eisenau s-au stabilit în comuna Taufkirchen (Vils), unii în orașul Dorfen, iar alții la Altötting. Prima biserică din Prisaca Dornei (în ) a fost ridicată în 1821 de comunitățile evanghelică luterană și romano-catolică (care reprezenta o minoritate de sub 10% din populația coloniei). Cele două comunități germane au hotărât să folosească biserica în comun, semnând un acord în acest sens la 1 aprilie 1825. Încă de la început, comunitatea romano-catolică din Eisenau (Prisaca
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
continuat să crească până în 1918. Satul avea învățători care predau copiilor în limba germană, dar abia în 1901 s-a deschis o școală germană cu 5 clase. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1902) și una evanghelică luterană (1912). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Arbore s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Arbore (care făcea parte din Plasa Arbore a județului Suceava) era de 5.941 locuitori, dintre care 5.214 români
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
Biserica "Sf. Ioan” din Sibiu, cunoscută și ca Biserica "Sf. Johannis" (în ), este o biserică evanghelică de confesiune augustană (luterană) construită în anul 1912 în orașul Sibiu. Ea a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, datând din perioada 1881-1883 și care fusese demolată ca urmare a faptului că prezenta pericol de prăbușire. Biserica se află situată pe Str.
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
protopop Valerian Ghenghea și este considerată excepțională. Pictează peste 100 de peisaje în tempera, acuarela și ceară. este rugat să refacă pictură catapetesmei de la Dragoiasa Păltiniș. Pictează gratuit în ceară la biserică Nașterea Maicii Dmnului din vatra Dornei, fostă biserică luterana, este prima lucrare în ceară. În 1967 primește să continuie pictură începută de Titel Benea (decedat) la biserică Sf. Cuvioasa Paraschieva din Buzău, începe pictură bisericii Sf Voievozi din Babă, Tg Lapus, este pentru prima dată când pictează integral în
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Tübingen și Halle. Analiza demografică este asemănătoare tuturor așezărilor săsești din Transilvania și anume: în 1786 erau 824 de locuitori, în 1910 erau 1463 de locuitori, în anul 1940 au scăzut la 745 de locuitori, pentru ca în anul 1995 comunitatea luterană din Brateiu să fie compusă doar din 24 de membri. În 1995 slujba la biserica satului era făcută de către preotul din Mediaș. Satul face parte din capitulul Mediaș. Cetatea bisericească este amplasată în partea de nord a străzii lărgite din
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
chiar dacă ea nu mai era în mod oficial regentă. Cu siguranță ea și-a sfătuit fiul: de exemplu, el i-a cerut sfatul sfatul în ceea ce privește căsătoria fiicei ei în 1612, care s-a dovedit a provoca un conflict cu biserica luterană. Ca regină-mamă este cunoscut că ea a împiedicat căsătoria fiului ei cu Ebba Brahe, o aventură care a durat între 1613-1615. Ea a preferat un beneficiu politic dintr-o căsătorie dinastică și i-a fost teamă față de complicațiile unei căsătorii
Christina de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/326409_a_327738]
-
ale Bisericii Ortodoxe Române, care au vizitat Bisericile Ortodoxe surori (din URSS, Iugoslavia, Bulgaria, Siria, Locurile Sfinte). Pe plan intern a participat la numeroase întruniri ecumenice, iar la Cluj a întreținut relatii frățești cu reprezentanții Bisericilor izvorâte din Reforma calvină, luterană și unitariană, întinzându-le o "mână caldă" și "lucrând în colaborare, în adevăratul spirit ecumenic". Ca semn de înaltă apreciere și prețuire a acestei activități ecumenice, Institutul Teologic Protestant din Cluj i-a conferit Arhiepiscopului Teofil înaltul titlu academic de
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
atentatul din 20 iulie împotriva lui Hitler în 1944, dar a fost interogat de Gestapo imediat după atentat. S-a căsătorit cu Marea Ducesă Kira Kirillovna a Rusiei în 1938 în cadrul unei ceremonii ortodoxe la Potsdam apoi, în cadrul unei ceremonii luterane la Huis ten Doorn, Olanda. Kira a fost a doua fiică a Marelui Duce Kiril Vladimirovici și a Prințesei Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha. Cuplul a avut patru fii și trei fiice. Primii doi fii au renunțat la drepturile
Louis Ferdinand, Prinț al Prusiei () [Corola-website/Science/322109_a_323438]
-
și Joachim erau logodiți oficial din 14 octombrie al anului trecut. Nunta a fost celebrată la Castelul Bellevue; au participat tatăl lui Joachim și mama, împărăteasa Augusta Viktoria, Ducele și Ducesa de Anhalt, și alte rude. Au avut o ceremonie luterană simplă. Cuplul a avut un singur copil, Prințul Karl Franz al Prusiei (15 decembrie 1916 - 22 ianuarie 1975). Nepotul lor, Prințul Franz Wilhelm, s-a căsătorit cu Maria Vladimirovna a Rusiei, pretendentă la tronul Rusiei. După ce socrul ei, împăratul Wilhelm
Prințesa Marie-Auguste de Anhalt () [Corola-website/Science/322267_a_323596]
-
confesiunea (Biserica veche din Hesa). Măsurile prusace au fost drastice la 43 de preoți li s-a interzis să exercite funcția de preot. În anul 1950 o mare parte din adepții Bisericii vechi din Hesa au aderat la confesiunea evanghelică luterană.
Althessische Kirche () [Corola-website/Science/329670_a_330999]
-
499), include termenul "Aeiparthenos" și în ceea ce privește dogma (Hristos este), (punctul 57), declară: "Nașterea lui Hristos nu a afectat fecioria desăvârșită a mamei sale, ci dimpotrivă, a sanctificat-o." Doctrina eternei feciorii este deasemenea susținută de către o parte a bisericilor și luterane. Rugăciunile din liturghia ortodoxiei răsăritene se termină de obicei cu următoarea formulă: "Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și ." Fecioria Mariei în timpul conceperii lui Iisus este un subiect fundamental în , de obicei reprezentată prin Buna-Vestire a Mariei
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]