732 matches
-
front, în tranșeele ostașilor, devenind o hrană spirituală reconfortantă și un puternic imbold spre victoria finală”. Calendarul cuprindea „bucăți literare” din Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Ion Creangă, P. Cerna, P. Liciu, Barbu Delavrancea. G. Coșbuc, N. Iorga, I. Simionescu, A. Mândru, M. Lungeanu, P. Partenie, Nichifor Crai nic, D. Iov, V. Alexandru Vlahuță 1858 - 1919 295 Voiculescu, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Bogdan, E. Boureanu, D. Karnabat, E. Ciuchi, M. Codreanu, L. Corodeanu, L. Cosmovici, A. Cuza, N. Davidescu, C. Demetrescu, C. Doboș, A. Doinaru, I. Dongra si, I. Dragoslav, D. Hasnaș, Ștefan O. Iosif, D. Iov, Beredetto de Luca, A. Mândru, I. Minulescu, C. Manolache, Andrei Naum , C. Notara, I. Petrovici, V. Poeană, N. Popa, I. Rașcu, C. Săndulescu, 336 Alexandru T. Stamatiad, E. Speranța, Pamfil Șeicaru, Zoe G. Frasin, A. Xenopol. „George Bacovia și Bârladul” de Constantin Parfene în Vremea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scrie în paginile ei ‐ I. Stoica: Prin ungherele durerii, Voi adesea rătăciți... Căutați poarta tăcerii? Veți găsi‐ o!... Dar munciți!” Proză și versuri, dar și recenzii de cărți, reviste și ziare, cronică teatrală, studii critice literare semnează colaboratori precum: C. Mândru, Gh. Preda, Petru T. Gâdei, Gr. Veja, I. Manta‐Roșie, George Ponetti, Virgil N. Duiculescu, Const Crișan, C.D. Mitrescu, Kostel Dimitriu, G. Tuto veanu, Cornelia Buzdugan, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte ș.a.‐ profesori și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G.D. Rânzescu, N.N. Vasiliu. Colaboratori:Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, G.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 1989, se spunea că luptele au fost "mai ales cu tătarii și turcii"36, dar în aceea din 1991 se adăuga un paragraf despre confruntarea cu "ambițiosul rege Matei Corvin", înfrânt fără drept de apel ("cât era el de mândru") și nevoit să își salveze viața printr-o retragere umilitoare: purtat pe targă, căci era "rănit în spate de o săgeată cu trei vârfuri"37. Autorii credeau că rușinoasa experiență îi fusese de ajuns ca să înțeleagă de ce nu se cuvenea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să știți de la mine, c-o moarte suntem datori. Dar nu-i tot una dacă mori râzând ori mori jelind, dacă mori ca un viteaz ori mori ca un laș. La trecerea Dunării, Șonțu mergea în fruntea batalionului de dorobanți, mândru în șa pe-un cal roib, sprinten și focos. Ostașii îl priveau cu mândrie, cu încredere, cu dragoste. În ziua de 30 august 1877, românii au pornit atacul împotriva redutei Grivița. Întâi a tras artileria, împroșcând cu o ploaie de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
tipuri de linii s au folosit, cum au fost aranjate formele pentru a obține o lucrare echilibrată). Captarea atenției Activitate independența Se dă textul: O prea frumoasă zână Învesmântata Într-o rochie lungă, pictată În culorile curcubeului, a sosit cu mândrul sau alai pe meleagurile noastre. Trena ei țesuta cu ghiocei, brebenei, zambile, toporași transforma câmpiile, livezile și pădurile În ținuturi de vis. 56 5. Pregătirea lecției noi Activitate independența Calculați după model: Activitate directă Se verifică muncă independența. 3.Captarea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cultură, Ștefan Neagoe îi scria încă de la înființarea gazetei: „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda - rog a-i urmări ideile”, la care, pe parcurs, avea să se afirme condeie mai tinere: George Tutoveanu, Corneliu Moldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche, Maria de la Banca, pseudonimul literar al fiului de răzeș din Pogonești Tutova, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție, important creator și de literatură de specialitate, cetățean de onoare al Bârladului, care, în Paloda, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tot pentru Academie, la Bârlad: Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, C.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const. Goran, Lizi Hârsu, N. Iosif, D.Iov, Ion Lascarov-Moldovanu, A. Mândru, N.N. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr.Oprișanu, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A.Petre, Const.R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sân Giorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Gr. Grigoriu-Riga, consemnându-se cele spuse până aici, se adauga: „Bârladul numără și câțiva scriitori de seamă, cunoscuți pe tărâmul literaturii române, cum sunt domnii: George Tutoveanu, părintele Antonovici, premiat de Academia Română pentru scrierile Dsale, Th. Șt. Pamfile, A.Gheorghiu - Mândru”, dar menționa și colaboratorii ziarelor locale și corespondenții ziarelor cotidiene din Capitală care popular izau înfăptuirile de la Bârlad: M. Dorin, dr. Friedmann, V.Georgescu-Bârlad, D. Zamfirescu, Jaques Sirkus, Isidor Ornstein... „Țara de Jos” ,revistă culturală, lunară, care apărea în București
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
C.D. Rânzescu, G.V.Botez, Nicolae Manolescu, N.N. Vasiliu, Iacov Antonovici, Al. Bădăuță, Ion Băilă, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Georgiade, Const. Goran, Lizi Hârsu, N.Iosif, D.Iov, Al. Lascarov - Moldovanu, A. Mândru, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Mațievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al. R.Ni țulescu, Ion G. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const C. Rarincescu, dr. Barbu Solacolu, Ion SânGiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
p.69 70), ca și în 2008 la reeditare (Editura PIM, Iași, p.113) scriam u rmăt oarele: „La această redacție de ziar (Paloda 1881-1908) s-au ridicat și s-au afirmat în literatura română George Tutoveanu, Corneliu Moldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche, Maria de la Banca - pseudonimul literar al fiului de răzeș din Pogonești - Tutova, C.Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare al Bârladului, care, în Paloda, a impresionat bârlădenii prin poeziile sale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille, Constantin (Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că reședința orașe precum Iași (16), București (nouă), Focșani (cinci), Bacău (trei), Botoșani (doi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mantea, Ștefan / 119 Marinescu, Traian / 62 Mavrodi, Eugen / 12, 116-118, 120, 121, 138, 140-146, 148, 150, 152-161, 166, 168, 171, 172, 175-178, 180, 190, 212 Mavroiani, Leonida / 62 Mavromati, Gheorghe / 61 Mavromati, Nicolae / 63 Mazlem, Efrem / 56 Mărgăritescu, Ștefan / 69 Mândru, Theodor / 57, 69, 70 Mihail, Nicolae / 57 Mihăescu-Nigrim, Nicolae / 80, 81 Michels, R. / 45 Mille, Constantin / 57, 58, 95, 189, 211 Millo, Andrei / 57 Mironesco, Constantin / 99-100 Mitilineu, Carol / 75 Moloianu, Eugen / 127 Mogardici, Cristofor / 84 Morocanu Leon / 62 N
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o arăt destul de slab, atât cât prin lucrurile mici pot fi arătate lucruri mari. Să ne uităm la cei care în viața de aici se bucură de bunurile acestei lumi, de bogăție, de putere și de slavă. Atâta sunt de mândri de buna lor stare, încât socotesc că nici nu calcă pe pământ, cu toate că bunurile de care se bucură nu sunt bunuri recunoscute de toți drept bunuri, nici nu rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vede pe Cătălin și pe fata de Împărat în grădina palatului: "Căci este sara-n asfințit Și noaptea o să-nceapă Răsare luna liniștit Și tremură din apă Și umple cu-ale ei scîntei Cărările din crînguri, Sub șirul lung de mîndri tei, Ședeau doi tineri singuri... Miroase florile-argintii Și cad o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, Cu plete lungi bălaie..."234 Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ai de-a face cu egocentriști, încearcă să previi acestă posibilitatea chiar de la începutul prezentării: „Crezi că dacă ai duce această prezentare șefului tău, ar aproba-o?” De obicei, o persoană foarte egocentrică ar face greșeala de a-ți spune mândru că nu are nevoie de aprobarea nimănui. Pasul doi - Încearcă să îi determini să îți promită că vor duce propunerea consiliului, însoțită de o recomandare pozitivă. Poți spune: „O să le-o recomanzi, nu-i așa?” și să speri că îți
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
a altor evenimente din viața de zi cu zi menționate în carte. Mai exact, contest prima parte a fiecăreia dintre afirmațiile doi și trei. Valul 1999-2001 al European Values Survey/World Values Survey oferă oportunitatea de a vedea cât de mândri se simt locuitorii celor 81 de societăți incluse în analiză de faptul că au naționalitatea țării de proveniență. Românii se plasează pe un loc mediu în Europa. Jumătate dintre ei sunt „foarte mândri” că sunt români, similar scorurilor înregistrate, spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fericit din lume”: șef de bandă în timpul vacanțelor, elev strălucit în timpul școlii. Mereu primul la toate materiile, el a atras, chiar de la începutul clasei a 6-a, atenția Doamnei Prefect, care îl primea în mod regulat în saloanele Prefecturii: ce mândru era când urca scările trecând printre santinele. Doamna Prefect îi promitea un viitor strălucit, convinsă fiind de reușita sa la concursul de cel mai înalt nivel pentru intrarea în administrație. Ea obținuse o bursă pentru acest elev strălucit, apărut dintr-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
energia sa, Însă nu-i Înzestrează și cu Lumina pură pe care o primise de la Sophia. Totuși, această glorie hipercosmică Îl așează de drept În fruntea Arhonților: „Iată de ce s-a numit el Însuși Dumnezeu, căci era din cale afară de mîndru de locul de unde ieșise”42. Într-adevăr, „este nelegiuit În nebunia dintr-Însul, căci a grăit: «Eu sînt Dumnezeu și nu există alt dumnezeu În afară de mine», neștiutor cum este de izvorul lui, de locul de unde a venit”43. După ce creează
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
testată). Adaptabil Amabil Cald Calm Capabil Complex Conștient de valoarea lui Cu multe cunoștințe Curajos Darnic De încredere Demn Dependent Emoționat Energic Extrovertit Fericit Grijuliu Idealist Independent Ingenios Inteligent Introvertit Iscoditor Isteț Iubitor Încordat Încrezător Ândrăzneț Înțelept Liniștit Logic Maleabil Mândru Matur Milos Modest Observator atent Organizat Prietenos Prostuț Puternic Rațional Răbdător Reflexiv Relaxat Religios Săritor Săritor Se impune Spiritual Spontan Timid Vesel Adjectivele selectate atât de persoana testată, cât și de ceilalți vor fi plasate în zona numită „arena”. Adjectivele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt cele din imaginile de mai jos: (Sursa: Pe baza studiului: Valorile și credințele românești și europene: la fel sau nu?. IRSOP Market Research and Consulting LTD., 2005.) Românii au o orientare european-națională: 44% dintre români sunt, în egală măsură mândri de a fi români și europeni, 9% dintre români sunt mândri mai ales de faptul că sunt europeni și într-o mai mică măsură de faptul că sunt români (Eurobarometru, 64.2, www.europa.eu.int). 1. Valorile culturii române
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enormă; eternă; familia; fată; fericită; floare; fluture; frig; frumoasă; frumusețe; găsită; haine; happy; ideal; Isus; imatură; tot ce e important; imposibil; inexistent; infinit; inimă; irealizabil; irelevant; te iubesc; iubit; iubită; împlinită; încîntare; înghețată; job; lipsă; lucire; lumină; lună; mănăstire; minune; mîndru; multă; mulțumită; naștere; de neatins; necaz; necesară; de nedescris; nefericire; Nirvana; nopți albe; note; nu; oameni; obsesie; om de speranțe; pace sufletească; pămînteană; de părinți; plăcere; din plin; poftă de viață; pozitivism; prăjitură; pretutindeni; rai; rară; cam rar; rău; reacție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parc; plante; podoaba copacilor; posibilitate; primar; primăvara; prosperitate; prospețime; putere; reînvie natura; renaștere; roade; sevă; stai; stejar; structură; teamă; tei; tinerețe; trecător; tufiș; urîtă; uscat; uscate; ușor; vesele; vestejită; vitalitate; viță; viu; zigzag (1); 780/ 136/41/95/0 fudul: mîndru (166); prost (75); încrezut (35); îngîmfat (42); arogant (26); lăudăros (19); fițos (19); cu nasul pe sus (16); rău (13); mîndrie (11); om (10); credul (9); orgolios (9); bogat (8); șmecher (7); băiat (6); naiv (6); nas (6); urît (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]