8,611 matches
-
cu o cinstire care a Întrecut cinstirea celorlalte persoane sfinte, fiind mai presus decât toți sfinții, deoarece ea este mai apropiată de Iisus Hristos „prin unitatea teandrică dintre Maică și Fiu”<footnote Pr. Drd. Nicolae Bălașa, Maica Domnului În iconomia mântuirii, după Învățătura ortodoxă, În rev. Mitropolia Olteniei, anul XLIII, nr. 1/1991, p. 24 footnote>, fiind astfel „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Din toate generațiile omenirii, Fecioara Maria a fost aleasă de Dumnezeu ca
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ce locuiește În lumina neapropiată (I Timotei 6, 15-16), care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul-Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru tine și pentru mântuirea ta. Și cine e cel ce a săvârșit ucidere și desfrânare, pe a cărui fiică și-a aleso Sieși ca mireasă? David, fiul lui Iesei, care a omorât pe Urie și a preacurvit cu femeia lui („ Regi 11, 2-5). Pe
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Maicii Domnului, nu și Sfinților și Îngerilor?”<footnote Ibidem, p. 109. (nu este nota 34, ci 37; nu am reușit să pun nota 37 celelalte note se numerotează În continuare...38....). footnote> Deoarece Sfânta Scriptură menționează că singurul mijlocitor al mântuirii noastre este Domnul nostru Iisus Hristos (Fapte 4,12; I Timotei 2,5-6; I Ioan 2,1) e necesar să se Înțeleagă faptul că aceste texte au În vedere mântuirea obiectivă, ceea ce nu exclude Însă ajutorarea Sfintei Fecioare, al Îngerilor
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
38....). footnote> Deoarece Sfânta Scriptură menționează că singurul mijlocitor al mântuirii noastre este Domnul nostru Iisus Hristos (Fapte 4,12; I Timotei 2,5-6; I Ioan 2,1) e necesar să se Înțeleagă faptul că aceste texte au În vedere mântuirea obiectivă, ceea ce nu exclude Însă ajutorarea Sfintei Fecioare, al Îngerilor și al sfinților În mântuirea subiectivă, despre care se vorbește adesea În Sfânta Scriptură (II Corinteni 13,9; I, 9-11; I Tesaloniceni I, 2 3). Acțiunea ei de mijlocitoare pe lângă
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Iisus Hristos (Fapte 4,12; I Timotei 2,5-6; I Ioan 2,1) e necesar să se Înțeleagă faptul că aceste texte au În vedere mântuirea obiectivă, ceea ce nu exclude Însă ajutorarea Sfintei Fecioare, al Îngerilor și al sfinților În mântuirea subiectivă, despre care se vorbește adesea În Sfânta Scriptură (II Corinteni 13,9; I, 9-11; I Tesaloniceni I, 2 3). Acțiunea ei de mijlocitoare pe lângă Mântuitorul se vădește Încă din timpul activității pământești a Mântuitorului. Mijlocirea ei o revelează cele
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Bisericii și evlavia credincioșilor ortodocși, În revista „Ortodoxia”, nr. 3/1984 Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Imn Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu, În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999 Pr. Drd. Nicolae Bălașa, Maica Domnului În iconomia mântuirii, după Învățătura ortodoxă, În rev. Mitropolia Olteniei, anul XLIII, nr. 1/1991 Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Învățătura despre Maica Domnului la ortodocși și catolici, În rev. Ortodoxia, an 1950, nr.4 ,,Dictionnaire de spiritualite(e ascutit) ascetique(e ascutit) et mystique
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre material și imaterial (cel dintîi devenind tot atît de abstract ca și cel de-al doilea). Ceea ce s-a întîmplat ține de teorie și utopie, ca și ceea ce va urma. * Decădere și mîntuire într-o unică manifestare, atunci cînd nu (te) mai înțelegi, cînd nu (te) mai recunoști. * Tăcerea: o cenzură naturală. * Cine nu știe să profite de clipă, n-ar ști să profite nici de eternitate. * "Artele poetice sînt făcute din refuzuri
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
col. 1580-1602. 88 Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cap. 8, traducere, introducere și note de Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 41, Editura IBMBOR, București, 2000, p. 264. 21 suflete, alergând de fapt împotriva mântuirii lor. Nici chiar puterile diavolești nu lăudau ereziile sau sacrilegiul lor, căci acestea se feresc să spună cuvântul de blasfemie contra Fiului lui Dumnezeu 89. Părinții au anatematizat opiniile eretice și au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lăudau ereziile sau sacrilegiul lor, căci acestea se feresc să spună cuvântul de blasfemie contra Fiului lui Dumnezeu 89. Părinții au anatematizat opiniile eretice și au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat înțelegere și s au rugat pentru mântuirea lor90. Sfinții Părinți au manifestat un dor nestăvilit pentru cunoașterea adevărului, zbucium neobosit pentru dobândirea lui; dispoziție nestrămutată pentru propovăduirea lui91. Instruiți în tot adevărul 92, ei au iubit mai mult ca orice unitatea Bisericii și ortodoxia învățăturilor de credință
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
străduiau mai puțin să placă și mai mult să fie folositori. Ei nu urmăreau fala numelui, nici adulațiile levantine ale celor ce parcurgeau textele lor. Popularitatea și laudele oamenilor le erau total străine. Urmăreau în toate doar un singur scop: mântuirea. În operele lor, nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate. N-au de gând să prezinte material de poliloghie. Nu caută să placă; vor să instruiască și să educe, și reușesc asta. Sfârșesc chiar prin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
română reușesc să ne facă să pătrundem în taina, în transcendentul celor trei preotese, ale celor trei rase oferindu-se numai sufletelor bîntuite în noaptea valahă din casa de pe strada a cărei denumire declinată purta, după filologia lui, ideea de mîntuire ca pe numele unei cumetre...A Mîntulesei. Rușinoasele case de pierzanie au avut și au în toate capitalele lumii, de la cele asiatice pînă la cele din vestul Europei, gradul sau caracterul lor specific potrivite civilizației și culturii respective. Lipsește o
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
Secolul al XX-lea va fi un secol al războaielor ideologice, adică exact contrar a ceea ce reprezintă Spiritul. Gnoza modernă - încercarea de re-mitizare și re-divinizare a cunoașterii umane - chiar dacă știe că nu se mai află în "Timpul Biblic: Creație, Revelație, Mîntuire", iar separația dintre religios și politic s-a realizat, nu uită că o metafizică a politicului sau o antropologie filosofică este posibilă în redescoperirea criteriilor de valoare, de principii și demnitate umană. Cîrtițelor care au împînzit subteranele Secolului al XX
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
și o femeie de film neorealist? O altă neconcordanță - marele duet din actul II este de fapt două monoloage autistice paralele și nu un duet de dragoste, este recunoașterea unei fatalități iar termenii ce revin sunt din altă sferă emoțională, mîntuire, sacrificiu milă, fidelitate, nu amor; de aceea, ieșirea din scenă a celor doi - voioși, îmbrățișați ca într-o operetă cu happy end este din altă piesă. Nici ultimul act nu-și găsește finalul scenic potrivit: prea lungile discursuri muzicale ale
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
revoluție creștină" (dar nu o "nouă Reformă", ci "o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
și să se accepte ca indivizi, cu tot ceea ce decurge din această condiție. Nu e puțin lucru. Aceasta a fost rezistența prin cultură, un "acasă" axiologic și o pedagogie a asumării de sine, construite pe un tâlc foarte adânc al mântuirii. Sunt întâmplări ale spiritului, aparent neeroice, pe nedrept confundate cu lașitatea. Trebuie reevaluate, nu numai pentru performanțele estetice, care nu au fost încă puse în lumina cuvenită, dar și pentru că ele au reconstituit și conservat, în plin comunism, un întreg
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
în străbaterea pustiului dintre cuvinte, smălțuit cu florile negative ale golului! Acel aur care "răsare/ lin de necuprins/" este al alchimiștilor, apoteoza luminii este identificabilă iluminării cunoașterii, între efemer și etern, între semeni părăsiți de vremuri și fugitive semnale de mântuire. Poate însă am greși pedalând adânc pe latura filosofică a unei lirici care, în fapt, în mișcătoare ipostaze, cercetează situația omului în stările vârstelor, ale locului, anotimpurilor: poetul este un dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
cei doi în aspirația lor comună. Valia e numele ei, era fiica unui baron exterminat (p. 155) și avea o vioară la subsioară. Sacralizarea ei patetică ("Fața Valiei e o închegare sacră", p. 184) ține de recuzita unei speranțe a mântuirii. Dar, pendulând între extreme, fantezia lui Ragaiac se încinge pornind de la elementele concrete dezvăluite de Iliad: imaginează desmierdări, "pipăie în gol aeriene forme", inventează conversații și gesturi de familiaritate: "Seara, imaginile sunt extrem de lascive; scoaterea treptată și divină a piciorului
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
tulbură și mă torturează până la neurastenie" (p. 185). Fantasma idealului feminin riscă să fie compromisă de fantezia erotică a celei mai concrete corporalități. Ragaiac rămâne un vicios în modul de a gândi, un incurabil al iubirii carnale. Prin urmare, însăși "mântuirea" se îndepărtează ca scop ultim, întrucât frenezia imaginației se consolează cu Niculina, "șarpele acesta ale cărui mlădieri mi-ar potoli arșița atâtor imagini tăioase ca razele din amiezile aprige de vară" (p. 187). Niculina aparține unei arșițe de vară a
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
eventual, să priceapă, cât de cât, în cele din urmă, ce li se întâmplă (și de ce li se întâmplă), ajungând să afle că sunt ființe, și să se desăvârșeacă, după puteri, ca ființe (fie doar întru moarte, fie și întru mântuire). Realitatea, însă, e nemiloasă. Mai toate, dacă nu chiar toate tentativele lor de a-și ameliora, necum de a-și învinge soarta eșuează. Personajul emblematic, purtător de sens, și de mesaj, este o femeie tânără, frumoasă, inteligentă și cultivată, Corina
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
expresia puterii cerești, a fricii și a speranței omenești. Lumina soarelui moare în fiecare seară, renaște în fiecare dimineață și omul își aseamănă soarta cu ea, recăpătându-și astfel, încrederea în puterea vieții. Lumina este dragoste. Ea simbolizează necontenit viața, mântuirea, fericirea .Semn al vieții, bunătății, lumina simbolizează totodată cunoașterea, adevărul și speranța.Apare în calea noastră,pătrunde în sufletul nostru,licărește printre trunchiurile copacilor ca într-un joc misterios și feeric. Lumina sugerează armonia și echilibrul ca lege fundamentală a
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
trufiei" de a fi crezut că își poate face singură "bărbat", numai pentru ea, este, de fapt, începutul umilinței și al revelației de a fi "una cu moartea". Purificarea se mai poate face numai prin "spălarea pe mâini de cuvinte". Mântuirea va veni numai prin Cuvântul religios: "Bucură-te,/ singură vei străbate Cuvântul de la un capăt la altul// Ca o boare/ o să-ți treacă prin suflet un crin cu două tăișuri/ Doar gâtul tău de lebădă care și-a înghițit cântecul
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
huzurul aleșilor. Nu, nu te revolta, nu ajută la nimic. Mai bine îngenunchează și roagă-te. Roagă-te să rămâneți sănătoși și tu, și familia ta. Poți să mergi și la biserică, dacă vrei, o să avem în curând și Catedrala Mântuirii Neamului. Pentru asta s-au găsit ceva bani.
Orice, române, numai nu te îmbolnăvi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20071_a_21396]
-
De sfintele paști Mesaj de Paști Dragi credincioși, iubiți frați și surori în Domnul! Iată-ne ajunși, din mila și bunăvoința lui Dumnezeu, încă o dată la - din punctul de vedere al Mântuirii noastre - cea mai importantă sărbătoare creștină: Învierea Domnului nostru Isus Christos. De aceea, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, trebuie să ne gândim mai mult decât oricând la cuvintele Mântuitorului nostru care a spus: „Eu sunt învierea și viața“. Numai
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
este vinovat pentru acest fapt, doar noi, cei care dorim să utilizăm timpul disponibil într-un mod cât mai eficient pentru împlinirea dorințelor și planurilor noastre. Dumnezeu s-a gândit și la această problemă a omenirii, când a decis drumul mântuirii. Viza pentru viața veșnică este Fiul Său. Nu ne este în putință să cumpărăm sau să obținem prin relații omenești această viață. Moartea și Învierea lui Isus Hristos au fost necesare pentru ca noi să ne bucurăm împreună, după ce trec frica și
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
avea să-i fie un veritabil colac de salvare: pentru un fantast fără aptitudini de supraviețuire, căruia efortul de a se adapta la climatul postbelic îi putea fi fatal, ivirea unei mecena feminin dispus a proteja artiști faliți era semnul mîntuirii. În fond, alipirea lor a fost un alt fel de Anschluss cu urmări providențiale pentru amîndoi: matroana ofilită își găsea Siegfriedul menit a-i alina poftele senectuții, iar tînărul își găsea sînul sub patrociniul căruia viața devenea un tabiet artistic
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]