853 matches
-
-napoi, mîine mă duc la Strășeni, căldura asta, pîn' la Ilie Pălie ne face săraci complet, ș-așa sîntem săraci! rouă ieri dimineață, dama de verde ș-un valet de roșu, dama s-o iei tu! Berești gară de triaj, mînz, controlul, Moldovenii cînd se strîng / Și-n petreceri se avîntă / La un colț de masă plîîîng / La alt colț de masă cîntă! Colesnic, George Colesnic, Rusu, el mai de mult a murit, are vreo zece ani! soția lui/noci, zimlia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mutu! numai ochii în fundu' capului! o ploaie, să deie Dumnezău o ploaie, cu piatră! am luat vreo două hectare, îi leg la răsărită! Stolniceni, ce, i-acasă? eu mă duc cu caii amu-ia! bicicleta la gară și vițelul și mînzul mai mici, eu mai mic și mai bălai, prins pe jucăria din mînă, cam 36-37 de grade, iacă Petrea, Petrea a lu' matale, în crîșmă! rîzi și te apropie mai cu curaj, scoate limba și vițelul tăvălit la soare, ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; − rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
din gestiune prin vânzare. Soldul contului reprezintă diferențe de preț aferente produselor existente în stoc. 4.2.3. Animale Conform normelor legale în vigoare, în categoria animalelor sunt incluse animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, animalele pentru producție (lână, lapte și blană). Acestea sunt asimilate stocurilor, indiferent dacă sunt achiziționate de la terți sau sunt obținute din
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
copilărise cu tata), Constantin Stroescu, Ion Voicu, Dimitrie Onofrei, Petre ștefănescu Goangă, Gheorghe Pascu, normal că, la un moment dat, a venit și el. — Stați așa, până la Maestru, spuneți-mi de Labiș! — Era cel mai tânăr dintre ei, ca un mânz, strălucea de inteligență! Maică-sa l-a născut greșit, pentru că ar fi trebuit să trăiască ori cu un secol înainte, ori cu unul după. Așa, a apărut într-o perioadă cumplit de grea. Un Eminescu modern, o nestemată într-o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pentru tauri. Prefectul județului i-a descris lui Carol planul de înzestrare a tuturor caselor cu astfel de gospodării comunale model. Când au vizitat grajdul armăsarilor, prefectul județului i-a oferit în dar lui Mihai, din partea județului Lăpușna, un superb mânz din rasa Orloff. Mihai, încântat de dar, a mulțumit și a mângâiat mânzul. Lui Carol i s-a oferit în dar un berbecuț karakul și două mioare. După ce au vizitat baia comunală, Carol, Mihai și suita au urcat către Castelul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tuturor caselor cu astfel de gospodării comunale model. Când au vizitat grajdul armăsarilor, prefectul județului i-a oferit în dar lui Mihai, din partea județului Lăpușna, un superb mânz din rasa Orloff. Mihai, încântat de dar, a mulțumit și a mângâiat mânzul. Lui Carol i s-a oferit în dar un berbecuț karakul și două mioare. După ce au vizitat baia comunală, Carol, Mihai și suita au urcat către Castelul Manuc-bey, construit după un model din Petersburg. La ora 1230, au plecat spre
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o cameră specială de sticlă, pe jos cu nisip. O dată pe săptămână se poate asista la alimentarea lui, constând dintr-un animal viu. Ing.agronom Miron Antonescu mi-a povestit ce a văzut. În ziua fixată a fost introdus un mânz plăpând. Boa l-a Încolăcit imediat. I-a zdobit ultimul os, apoi la stropit bine cu salivă, apoi negrăbit, cu tact, a Început să-l inghită. Spectacolul era macabru, paznicul atrăgând atenția persoanelor cu inimă slabă. Grădina dispune de multe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
umbra marelui Lincoln, care cu legea Homestead le garantează proprietatea. La ieșirea din expoziție, un cowboy, Într-un obor, are câțiva poney cu șeile pe ei. La insistența fetiței cedăm pentru o partidă de călărie. Dar abia instalată În șea, mânzul scapă și Începe o goană nebună. Cu greutate am reușit să-l prindem. Puteam să asistăm la o Întâmplare ca aceea a micuței Bonnie, fetița lui Rhett și Scarlett O Hara, din Aripile vântului. Plecăm, hotărâți să terminăm cu capitulările
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fără a se sinchisi de moș. Hai, spre podul de lemn mi se adresă, nesigur de el. În lumina palidă a nopții, moșneagul parcă zâmbea, parcă își râdea în barbă. Venea dinspre el un sunet straniu, ca un nechezat de mânz. De la podul de lemn, din care nu mai rămăsese aproape nimic, am încălecat amândoi pe spinarea umedă de ploaie și transpirație a calului și am pornit pe râu în jos spre podul de piatră. Credeam cu tărie că apele învolburate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mine până am auzit o trosnitură. Nu te opri! strigă din răsputeri tata. La a doua trosnitură mă aflam la mijlocul podului. Repede, repede am auzit un glas sau mi s-a părut că aud un glas ca un nechezat de mânz din spatele meu. La a treia trosnitură, unul din pilonii de bază ai podului se prăbuși cu un zgomot asurzitor, sfărâmându-se bucăți în apa tulbure, adâncă și înfiorătoare. Podul de piatră se înclină pe o parte, ecoul surd al vacarmului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sat și intrară în câmpia nesfârșită, viscolul se înteți, îi șfichiuia drept în față, înaintau tot mai greu pe zăpada înghețată. Omul simți deodată o căldură apăsătoare în tot corpul, calul necheză a doua oară, alerga neîncetat de parcă devenise un mânz zburdalnic, plin de vigoare. Din depărtare, țăranul părea un scai negru pe câmpia albă, un scai rostogolindu-se izgonit de vântul năprasnic de miazănoapte, până nu se mai văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
roșu la casă” <endnote id="(137, p. 47)"/>, iar „vaca roșie” este considerată o Întrupare a diavolului, care trebuie alungat cu ajutorul descântecelor magice <endnote id=" (259, p. 398)"/>. Credințe similare au și ungurii. Un vechi proverb maghiar spune : „Câine roșu, mânz roșu, om roșu, nici unul nu-i bun” <endnote id="(34, p. 25)"/>. De fapt, asemenea superstiții au o vechime milenară, mai ales În Orientul Apropiat. La caldeeni se credea că „templul În care intră un câine roșu este părăsit de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Trompetistul câștigător deschidea concursul, iar crainicul câștigător anunța verdictul judecătorilor. A doua zi a întrecerilor Ziua începea cu cursa de care cu patru cai. La început se foloseau cai maturi, apoi s-a trecut la cursa de care cu patru mânji, pentru ca mai târziu aceștia să fie înlocuiți de catâri. În anul 480 î. Hr. a fost introdusă cursa de care cu doi cai, iar mai târziu cu doi mânji. Cursa de cai se desfășura pe 4 stadii (aproximativ 769 m), cursa
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cai maturi, apoi s-a trecut la cursa de care cu patru mânji, pentru ca mai târziu aceștia să fie înlocuiți de catâri. În anul 480 î. Hr. a fost introdusă cursa de care cu doi cai, iar mai târziu cu doi mânji. Cursa de cai se desfășura pe 4 stadii (aproximativ 769 m), cursa de care cu patru cai se desfășura pe 9229 m, iar cursa de care cu doi cai se desfășura pe 6153 m. Pentatlonul era compus din următoarele probe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
adevărat prieten, s-a scuzat la șef pentru comportamentul meu și a rămas cu mine, să mă Îngrijească, iar camionul a plecat. CÎnd zgomotul motorului s-a stins În depărtare, am sărit În picioare și ne-am năpustit ca niște mînji spre vinul care avea să ne asigure cîteva zile de petrecere regească. Alberto a ajuns primul și s-a aruncat sub salcie: figura lui era parcă scoasă dintr-un film de comedie. Nu rămăsese nici măcar o sticlă. Fie nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului, București, 1983; Mânzul cu stea în frunte, București, 1984; Moara din Costișa, Târgoviște, 1996; Asupra cuvântului „noroc”, Câmpulung Moldovenesc, 1998; Înspre alt Eminescu, Timișoara, 1999; Drumul împărătesc al poetului, Târgoviște, 1999; Apocrife, Iași, 1999. Antologii, ediții: Fost-au acest Ștefan Vodă, introd.edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996, 30 noiembrie; Rachieru, Poeți Bucovina, 175-177; Nicolae Manolescu, Oaia năzdrăvană și Hyperion, „Curentul”, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; - rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; ~ animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; ~ ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă nu s-a usca lipitul*, că-i rău pentru bătătură. Cînd dai de tăvălitură* de cal și treci peste ea, să scuipi acolo, că nu mai faci bătătură la picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite „pescărași“, acela nu va îmbă trîni. Cu betele* de la botezul unui copil să nu se încingă mă-sa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]