505 matches
-
cei care priveau reluarea scenelor din Piața Paradisului își permiteau doar remarci moderate, neutre. —E cu siguranță un eveniment istoric, spuse unul. —Oamenii din toată lumea vor vedea asta, spuse altul. Amândoi păstrau opțiunea de a adăuga că era „un act mârșav al contrarevoluționarilor sioniști, care trebuiesc pedepsiți cât mai repede“. Abdel-Aziz își sorbea în continuare cafeaua, pipăind din când în când rucsacul lui Salam pentru a se asigura că descoperirea fiului său mai era încă înăuntru. Se afla acolo cam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ghicească, în ultima clipă, de pe buzele osânditului, ultimul cuvânt al osânditului? ARTUR: Nimeni! GARDIANUL: Nimeni! Au trecut timpurile alea! ARTUR: Au trecut al dracului de repede... GARDIANUL: Uitați-vă la mine! Câți ani îmi dați? ARTUR: Nu știu. GARDIANUL: Timpuri mârșave. Nimic nu se mai vede cu ochiul liber. ARTUR: Urâte zile. Nu credeam să le mai prind. GARDIANUL: Decadența, asta e. Suntem striviți, suntem siliți să mâncăm ciuperci. ARTUR: Și greața asta care plutește în aer... GARDIANUL: Așa! Așa! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-le că m-am purtat scârbos cu dumneavoastră. Spuneți-le că sunt perfid și înrăit, că sunt un om de nimic, că sunt un șarpe care pândește veninos din adâncul tomberonului. Spuneți-le că sunt o canalie, o bestie, un mârșav! Spuneți-le totul! ARTUR (Tragic, după o clipă de stupefacție.) Nu spun nimic! GARDIANUL (Paroxistic.): Ba da! Spuneți-le că nu dau doi bani pe viața dumneavoastră! Spuneți-le că vă disprețuiesc profund, că vă consider un gândac, o coropișniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Sunteți inconștienți! RECRUȚII (În cor.): Tu să taci! VIZITATORUL: Și eu! Nu mai vreau să știu ce se petrece-n actu-ntâi! BRUNO: Stai jos, nenorocitule! VIZITATORUL (Ridicându-se și agitându-se.): Da! Da! M-au obligat în modul cel mai mârșav s-ascult ce se-ntâmplă-n actu-întâi. Nu mai vreau! FETIȘCANA: Să plecăm în provincie! RECRUȚII (În cor.): Vrem să plecăm în provincie! VIZITATORUL (Turbat.): Domnilor, m-au chinuit groaznic, mi-au luat mințile, mi-au jupuit creierul! De mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dinți... Tu mi-ai umblat cu firul de iarbă. Tu ai la tine întotdeauna câte un fir de iarbă... între dinți.... Nu? Hai spune, Grubi, spune că tu ai fost... HAMALUL (Abătut.): Da domnule... Eu am fost. Sunt cel mai mârșav dintre ei... Da... Nu știu ce am, nu știu... De la o vreme parcă sunt și mai rău și mai îmbâcsit decât am fost... Zău, domnule, când văd cum dormiți, ca mortul, nu mă pot stăpâni să nu vă dau pleoapa peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Grubi, ce i-ai făcut lui tata? HAMALUL: Nu știu, Ioana. Trebuiau să vină. IOANA: Tata nu întârzie niciodată. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Poate că au fugit ca druzina... HAMALUL: Ha, ha, ha... Poate că ne-au luat-o mai înainte... Mârșavul acela de Bruno... Ne-a luat-o înainte... IOANA: Ce i-a făcut Bruno lui tata? De ce l-ai lăsat pe Bruno să meargă cu tata, după apă? Bruno e un ucigaș! Mi-a ucis un sâmbure de mac! CĂLĂTORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ceva. Pentru mine, toate rațele sînt Gertrude. Mi se trage de la Jules Verne și călătoria sa spre centrul Pămîntului. Cea mai traumatică amintire a mea din copilărie a fost scena din filmul omonim în care Gertrude este sacrificată în mod mîrșav, iar imaginea penelor însîngerate rămase pe o piatră mă urmărește și astăzi. De atunci, în aminirea acestei rațe-totem, toate suratele ei sînt, pentru mine, Gertrude. Dar de unde a apărut Gertrude în grădina mea din centrul Bucureștiului, într-o seară senină
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în găuri! Însă deloc lucrurile nu se opresc aici, pentru că pe aceștia îi va pârjoli mereu invidia și se vor ivi cutezători dintre ei, care îi vor acuza neclintit și fără cruțare pe cei dintâi că au îngenuncheat în fața compromisurilor mârșave, că luntre și punte s-au făcut pentru cei ce se găseau cu puterea în mâini și că și-au vândut sufletul ambiției, călcându-și mândria în picioare și tăvălindu-o în mocirlă. Ei bine, toți acești clănțăi neînsemnați ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pedeapsa cuvenită. Cine știe, probabil că am spânzurat prea multe pisici, atunci când eram mic... Glumesc, firește. Dar, într adevăr, de un amar întreg de vreme tot sunt bântuit de o sumedenie de gânduri groaznice, unele dintre cele mai imorale, mai mârșave și mai rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar aceste momente bag bine de seamă că se îndesesc cu o viteză amețitoare, alarmantă 158 Rareș Tiron și bolnăvicioasă prea din cale-afară. Mi se-ntâmplă numai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
decît rădăcina de bucsau. 5. Sunt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6. Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în stînci. 7. Urlă printre stufișuri și se adună sub mărăcini. 8. Ființe mîrșave și disprețuite, sunt izgoniți din țară. 9. Și acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor; am ajuns de batjocura lor. 10. Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față. 11. Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ucigătoare, perversă și sterilă, ce sălășluiește lent În uriașele Încăperi ale nopții strălucind de finețea vătămătoare a mîndriei și urii, acolo unde răsună doar cuvinte frumoase și curtenitoare, iar ochii veșnic bătrîni și răi sînt plini de bucuria unui consimțămînt mîrșav. O lume a morților ticăloși, atît de puternică prin zidurile protectoare ale bogăției sale obscene, prin corupția sa iubitoare de moarte și necredință, prin impertinența plenitudinii sale istovite și prin greutatea derutantă a mulțimii și abundenței sale, Încît viața omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de ce acel numit Boieriu, a început să tragă cu automatul în el, cu mult înainte de a fi pus la zid. O să vă spun eu, fiindcă se pare că și acum lucrul acesta este ținut în mare secret. Cei care executau mârșava ispravă, în ajun de Crăciun, se temeau ca să nu rămână spuse cu limbă de moarte de Ceaușescu, celebrele cuvinte ale cântecului proletar nu-i nici o mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în orice caz, mie nu-mi spusese nimic interesant - de fapt, nu-mi spusese aproape nimic - de când sosisem. Și totuși mă atrăgea în mod irezistibil ideea de a spiona lucările ei în timp ce erau realizate; era într-un fel - o idee mârșavă, recunosc - ca și cum aș fi vrut s-o văd în timp ce se dezbracă. Am apucat un colț al cearșafului și l-am ridicat câțiva centimetri. Ieși la lumină o ispititoare porțiune de vopsea verde-cenușie densă. Am mai ridicat puțin cearșaful, până când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
regina începu, din acel moment, să o privească pe Ducesă ca pe o favorită a cărei insolență nu o mai putea suporta. Mănușăreasă puse capac supărării reginei prin istoria cu mănușile, pe care i-o înfățișă la modul cel mai mîrșav cu putință. Această plămadă, deși puțin importantă, fu suficientă ca să pună în fermentație toate umorile și să asezoneze tot ce trebuie să însoțească o dizgrație. Torii, cu mareșalul de Tallard în frunte, profitară de această afacere, care deveni pentru ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți-a spus ...rămâi! Frumos și mârșav Împărat de clopot nedesferecat, cum călăreai pe Dumnezeu cu capul de blesteme greu, cum te-ntorceai cu nara-n vânt Secat de un nor ori de-un cuvânt... Adânc ca moartea unui zeu frumosul meu, sufletul meu...” Pentru bărbatul...) Asemenea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Parlamentul are și alte probleme serioase de dezbătut, aș propune dilatarea acestei zile cu cel puțin patrușopt de ore, exact suplimentul de somn necesar recuperării stressului acumulat în nenorocita zi de luni care, la rândul ei, se află într-o mârșavă cârdășie cu duminica, sâmbăta, vinerea și mă opresc la acest început de enumerare pentru a nu deranja câinele din poziția de câine rău. Stăm prost cu timpul liber! Asta-i. Nu-i nevoie să puneți mâna pe telefon. Deja intuiesc
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de lupi hămesiți de foamea răzbunării, cu ochii roșii”. Lipsa de fantezie În domeniu a devenit alarmantă. Ar trebui folosite și alte animale. Tapir bestial, de pildă. Pui de focă nemernic, pitpalac cu ochii verzi, arici plătit, meduză trădătoare, sconcs mîrșav. Pe de altă parte, Gazeta sporturilor semnalează c-a apărut Dacia 1304 pick-up. Se pare că e hi-fi. Curînd vor apărea Dacia aragaz și Dacia spray. Asta da, imaginație dezlănțuită, Hașa. CÎnd nu trage cu scobitori automate, colonelul Radu Theodoru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
declanșată Împotriva lui Bladesey, care s-a Întors din sînul familiei lui de bulangii din Newmarket și s-a trezit fără soție În arestul nostru ca să ne ajute la investigații. McLaughlin e o alegere bună pentru așa ceva: un nemernic roșcat mîrșav cu un nume de papistaș jegos și de rahat, nu-i mason, un jet odios de vomă rasistă. E un noroc să am așa o scuză ca să nu-i pun pile Confratelui Blades. Perversul Confrate Blades. — Deci Îi cunoști bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
duce la culcare, Tews avu o sclipire de fină intuiție: Iar alunec pe panta suspiciunii - aceleași temeri care m-au tulburat când mă aflam pe Venus. Mă aflu sub influența atmosferei acestui palat detestabil. Personal se simțea incapabil de gânduri mârșave și accepta prezența lor la alții - își spuse - cu cel mai mare dezgust, și numai datorită intereselor statului. Sentimentul datoriei - iată adevăratul imperativ sub care acționa - era lucru cert. Recurgea la motivația aceasta - era nevoit s-o recunoscă - în intrigi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
înștiință că își expediase mesajul în fiecare oraș important de pe pământ, în numele "excelenței sale" lord Clane Linn, supraviețuitorul, cel mai de vază de pe pământ, al nobilului Tews, răposatul lord consilier care se prăpădise în fruntea trupelor sale, apărând orașul Linn în fața mârșavului și criminalului atac prin surprindere, lansat de o hoardă barbară de oameni bestiali care urmau să distrugă cea mai minunată civilizație care a existat vreodată. Se înscria cu atât mai inspirat în aceeași notă, dar nu excesiva pălăvrăgeală, îl uimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Își bate joc de tot ce simt pentru el, mă desconsideră și mă lovește cu biciul nemilos al indiferenței și al disprețului. Simt cum mă Înjosesc, prestigiul meu În clasă a dispărut, chiar și bădăranul de T., bestie ordinară și mârșavă, are Îndrăzneala să mă insulte și să Își bată joc de mine și de suferința mea. Nu mai pot. Simt că mă Înăbuș. De ce, natură bestială, de ce m-ai făcut atât de mică? 31 ianuarie 1960 (duminică) N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În altceva, dincolo de arsurile cărnii; mă gâdilă, mă sărută, inventează mici ghidușii prin care speră să mă distragă, dar, cum nu se Întâmplă acest lucru, se ridică furioasă, se Îmbracă și iese trântind un cuvânt nou În relațiile dintre noi: mârșav; mă opresc din lectură, simt că roata ce ne târa Întâmplător Împreună s-a blocat cu un scrâșnet sec de fierărie veche ce se freacă de altă fierărie veche; las cartea lui Melville, mă ridic, ies, mă plimb Încordat pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
priviri insolente, priviri triviale, priviri pudice, priviri sincere, priviri de domnișoară, priviri de femeie, priviri de... Închei fiindcă am devenit prea patetic. (joi) 25.09.1960 Întreb pe zeu care-i sensul vieții (Oare a existat răspuns neprefăcut?) De ce, zeu mârșav, se târăsc oamenii cu lăcomie spre ceruri Când le put a privată și gesturi, și mâini, și razele ochilor Orice pâlpâire de gând le duhnește ca o bubă plină cu viermi Cum să rezist eu singur și pur În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să le chem, vânturi duioase Pentru tine, mamă, care m-ai născut Îndurerată de bucuria facerii, Mă Încearcă iară o reverie tandră spre lucrurile domestice Cât de mult Înseamnă, semenilor, o bucurie mândră de mamă!... Oricând aș vrea să fiu mârșav, chipul tău Îmi cere tributul durerii de a mă fi născut Oricine are mamă, trăind În gesturile ei frumoase, merită viața. De ce se uită repede acest lucru atât de omenește omenesc? Toate În univers s-au rostogolit tot dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sus de ramuri cu putere; nu știu de ce apetitul sexual se diminuează treptat și orice atingere de corpul femeii mă cutremură visceral ca un atentat la puritatea organică, scoasă În evidență de verdele nud al naturii nesofisticate. (luni) Cel mai mârșav verb din vocabular este verbul a avea; nu trebuie să se uite Însă că, pentru a-l trăi pe dilematicul a fi, Hamlet, fiind prinț, se baza totuși pe siguranța lui a avea. E de remarcat că dilema o descoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]