1,151 matches
-
legi pentru educația preregimentară a tineretului, care n-au alt scop decât ca prin infiltrarea de timpuriu a prejudecăților șovine, să se furnizeze viitorului război o excelentă carne de tun. Japonia, Germania și Anglia sunt focare de pregătire a noului măcel. Mussolini, mentorul recunoscut al fascismului, se plânge că pacea e deprimantă și proclamă că numai războiul e dătător de viață și de noi energii. Femei intelectuale, muncitoare, văduve și orfane de război! Stăpânitorilor țărilor fasciste și imperialiste le e sete
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și de acaparare, lăcomia profitorilor feroci ai armamentelor, nevoia regimurilor falimentare fasciste și hitleriste de a-și masca dezastrul, răscolesc din nou în contra voinței de pace a propriilor lor popoare - nedemnele instincte barbare ale trecutului, împingând omenirea la un nou măcel. Puterile războinice tind să dezlănțuie prăpădul, de data asta, nu numai pe câmpurile de luptă unde va trebui să trimitem tot ce avem mai scump și unde vom fi târâte și noi femeile, nu ca grațioase surori de caritate, ci
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe aceia care vor să ne trimită înapoi la bucătărie, închizându-ne căile spre care ne aruncă nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i urmăm pe aceia care proclamă că forța primează dreptul și care pregătesc un nou măcel mondial și noi morminte copiilor noștri? Putem noi să ne alăturăm crezurilor acelora care, în locul iubirii aproapelui, propovăduiesc ura între cetățeni utili ai aceleiași națiuni? Femei, iată de ce însăși realitatea ne situează pe planul larg al democrației, alături de toate instituțiunile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
socială, în dorința de a înfăptui o lume mai bună, mai dreaptă, de a ocroti pe nevoiași, pe copii, pe bătrâni, pe toți cei fără sprijin și apărare, cum astăzi nu vă ridicați, cu toată autoritatea pentru a curma un măcel fără seamăn, care prin urele ce stârnește, ne aruncă în iad. S-ar putea să se încheie această perioadă istorică fără ca cuvântul autorizat al femeilor, făuritoare de viață, să nu fie rostit pentru apărarea vieții, a pruncilor, pentru salvarea tuturor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asasinatele în masă oprite, războiul mărginit în lupta letală între combatanți, nu pasiunea de distrugere a unei întregi civilizații ce este patrimoniul sacru al umanității. Surorile din America, întrunite în congres, au cuvântul și putința a opri cel mai rușinos măcel ce necinstește veacul nostru. De reușesc, merită recunoștința noastră, a tuturor. șAlexandrina Gr. Cantacuzinoț Timpul, 21 aprilie 1944. 74TC "74" Proiect de revendicări speciale pentru femei tc "Proiect de revendicări speciale pentru femei " Prin actul istoric de la 23 August, prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la Congres a răsunat patetic vocea prințesei Laos-ului, Suphanuvang: „Uniți-vă vocile cu a mea, surorile mele întru nenorocire... să arătăm că s-a sfârșit cu vărsări de sânge și lacrimi care ne sfâșie inimile ca să nu mai îngăduim alte măceluri”, la bătăile inimii sale de prințesă au putut să răspundă milioane de inimi de muncitoare, țărance și intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
dostoievskianului Igor Radomirski, ultimul „vrăjitor” de albine de la Isaccea. O figură a secolului al XX-lea, „însuși reporterul” (Geo Bogza), B.-F. rămâne egalul marilor jurnaliști ai lumii moderne. SCRIERI: Cinci zile printre leproși, pref. D-rul Ygrec, București, [1929]; Orașul măcelului, pref. A. L. Zissu, București, [1944]; ed. București, 1990; ed., pref. Z. Ornea, București, 1997; Hârca piratului. Peisaje dunărene, București, 1957; [Proză și versuri], ALR, 137-145; Reportajele mele. 1927-1938, îngr. și postfață Lisette Daniel-Brunea, București, 1979; Memoria reportajului, îngr. Lisette
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare de atitudine a unui scriitor din zilele noastre, față de odiosul măcel imperialist, Războiul de Mihu Dragomir are o valoare însemnată. Cred că tradus în limba franceză sau engleză ar avea o mare putere de convingere în lupta pentru pace: de fapt el descrie doar ce soartă i-ar amenința, ce soartă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu traficantul de arme care lua avionul spre Londra. La început, credeam că ar fi fost mai simplu să-l ucidem pe acel Ron Scalper, pe el și pe cei aidoma lui, într-atât de evidentă le era neînsemnătatea, în comparație cu măcelul pe care comerțul lor îl provoca. Dar această dorință rămăsese printre fantasmele tânărului cu paharul de șampanie în mână, din mijlocul unei galerii berlineze. În realitate, trebuia să-l înconjurăm pe acel vânzător cu toate precauțiile posibile, căci el era
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se auzeau strigătele sfâșietoare ale păunilor cu care soldații se distrau, fugărindu-i. Una din păsări, cu gâtul sucit, se zbătea pe jos, alta zăcea străpunsă de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de furat în casa noastră deja prădată. Însă, după o săptămână de jafuri, activitatea asta devenea tot mai dezinteresată, aproape artistică
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
minele „viclene“, ele alegeau pe cine să omoare. „Patru femei au călcat pe ele și n-au pățit nimic. Și apoi a trecut o femeie cu un copil, iar minele s-au trezit...“, zicea el, arătând cu degetul către locul măcelului. Știam că detonatoarele de mine, datorită unei șmecherii pneumatice, funcționau abia după mai multe presiuni, pentru a da timp unei coloane de mașini să pătrundă în întregime pe câmpul minat. O coloană de mașini sau o mulțime de femei și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aveau obrazul brăzdat de o lovitură de sabie, unul era decapitat, de parcă supliciul nu fusese de-ajuns. Nikolai își spuse atunci că îngropații de vii începuseră cu siguranță să-și blesteme dușmanii care se pregăteau să plece și provocaseră astfel măcelul. Urlaseră, de altfel, cerând să fie uciși, să nu vadă, la căderea serii, prudentele manevre ale lupilor în jurul capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Gesturi precise, sigure. Gândurile care se ciocneau în capul lui n-aveau nici o legătură cu ceea ce făcea. „Ce-ai să faci cu ea? Și dacă moare mâine dimineață? Și copilul?“ Își mai spunea că, de obicei, în acest fel de măceluri, femeilor însărcinate li se spinteca burta, iar copilul era călcat în picioare. Și că ucigașii din poiană erau cu siguranță beți sau prea grăbiți. Și că deja fusese ucisă atâta lume în cursul acestui război, încât li se făcea și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aduci aminte, făceam multe glume pe seama numelui ăsta, atât de nimerit. În fine, îl cunoșteai mai bine decât mine... Da, acum mi-aduc aminte. Ron Scalper, negustorul de arme cu gusturi aproape artistice. Pleca cu două-trei zile înainte să înceapă măcelurile. S-ar fi zis că mirosea că va curge sânge. Și avea obiceiul să le spună „văzătorilor“ care rămâneau să filmeze performanțele tunurilor lui: „Faceți-mi câteva clișee în alb-negru cu niște africani, astea ies uneori mai bine...“ Îți venea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
procedeu, finalul trebuie să întărească mesajul principal al textului. Iată un excelent final publicat de MacGahan în Dalily News și preluat de David Randall (1998, p. 185). Axat pe atrocitățile comise de turci împotriva bulgarilor în 1876, reportajul relatează sec măcelul din Batak, unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
târziu de autorul lor. Începând cu volumul O istorie din alte vremuri (1921), B. e atras de aura fabuloasă a trecutului și fantazează romanțios pe marginea unor pagini de cronică, înțelegând epicul numai ca acumulare de fapte senzaționale - lupte, comploturi, măceluri - și neglijând logica narativă, urmărirea unei semnificații. Față de povestirile anterioare, romanul Vijelia (1969) reprezintă un oarecare progres în reconstituirea istoriei, aici - nestatornica domnie a Movileștilor, pe al cărei fundal întunecat, tragic, evoluează un erou care încearcă să se opună evenimentelor
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Frații Karamazov, București, 1921, O femeie blândă, București, 1921, Iubire tragică, București, 1929, Spovedania lui Stavroghin. Gelozie pedepsită. Hoțul cinstit, București, f.a., Suflet de copil, București, 1933; Paul Heyse, Dragostea în Italia, București, 1919; Prosper Mérimée, Noaptea de urgie și măcel, cu ilustrații de I. Anestin, București, 1920; Guy de Maupassant, Mont-Oriol, București, 1920, Inima noastră, București, f.a.; Félicien Champsaur, Mesalina, București, 1921; Honoré de Balzac, Grădina cu rodii, București, 1921; Al. Dumas-fiul, Dama cu camelii, București, 1922; Jules Verne, Ocolul
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Traduceri: Antologia prozatorilor ruși contemporani, București, [1930]; Th. Mann, Moartea la Veneția, București, 1930, Pătimirile și măreția maeștrilor, București, 1946 (în colaborare cu Iozefina Baltazar); Jacob Wassermann, Cazul Maurizius, I-II, București, 1930; Selma Lagerlöf, Jerusalem, București, [1931]; Ludwig Renn, Măcelul, București, [1931]; Franz Werfel, Cazul judecătorului Sebastian, București, [1931]; Else Jerusalem, Felinarul roșu. Cărăbușul sfânt, I-II, București, [1934]; D. H. Lawrence, Fii și amanți, București, [1935]; H. Mann, Ura, București, [1935], Vânătoarea dragostei, București, 1935 (în colaborare cu Isaiia
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
care, prea sătule, o alegeau cu scârbă, scuturând-o. țintuit în ușă de urechi, capul porcului, cu ochi uciși, rânjea pârlit, iar picioarele, date și ele prin pară, atârnau. rase, în cârligul din tavan. Afară, dârele de sânge și balta măcelului, unde mai mirosea a șoric ars, ademeneau din câmp stăncuțe lacome. După ce jertfise godacul, Belioaie, poreclit Gafton, hodinea suflecat pe laviță, c-o pereche de mustăți peste ochi și cu alta sub nas. Ca unul ce dusese la capăt cea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
punguță, dar l-a atenționat să nu dea strugurii pe jos. A doua zi a venit cu o gașcă de băieți, fiecare cu o plasă mare, ce nu au reușit să pună în pungi au risipit pe jos, era un măcel adevărat. Anul acesta încă nu l-am văzut, îmi fac griji pentru el, unde or fi? Cum se explică că lasă să vină niște fetițe neexperimentate și să-i ia locul? Să fi fost plasat la o altă familie? Foștii
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de a o pune în aplicare. Uimitor! La fel găsiră și ceilalți demonstrația lui Corvium și sunt sigur că și el era un pic impresionat de performanța sa. Ceilalți își părăsiră posturile de la baricade și se apropiau grăbiți de scena măcelului, vrând să-l ajute pe Corvium, care trebuia să fie rănit! Acesta se lăsă în jos și luase din urechea unui TEG un comunicator. "Aici e Corvium! Oamenii voștri sunt morți, dar sunt sigur că ați dedus și voi asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se așeză, apoi se uită succesiv ba la Corvium, ba la locul de unde venise. Înțeleseră că nu aveau motiv de a se teme. Porniră tot în rând indian fără nici un cuvânt. În curând, în fața lor se dezvăluia scena unui întreg măcel. În dreapta cărării pe care o făceau mergând, zăcea un om îmbrăcat în alb. Mâna sa se odihnea pe o pușcă cu lunetă. Era împușcat în partea stângă a pieptului, în inimă! În stânga lor, se odihnea pe veci un altul. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
impresionează violența tânărului, deși n-ar recunoaște-o în ruptul capului. Pusio mârâie îmbufnat: — La noi, trădătorii și fugarii de oaste sunt spânzurați de co paci. Dar ceea ce văd eu aici, la Roma, nu sunt lupte, nici măcar vânătoare adevărată, ci măceluri inutile. Respiră adânc: — Inutile și josnice. După o secundă, indignarea clocotește din nou în vocea lui: — Chiar crezi că îți trebuie coaie ca să ucizi cu săgețile sute de animale nevinovate, să ți bucuri inima auzindu-le răgetele de durere și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]