1,010 matches
-
arta modernă care a știut cum să transforme semnele arbitrare în simboluri consacrate. După Brâncuși, toată arta modernă a sărit în aer sau a intrat în pământ. Coloana infinită, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Domnișoara Pogany și cele 49 de Păsări Măiestre - aceste simboluri deja consacrate - au spulberat întraga artă modernă într-un ocean de eter-aer-foc-apă. (elemente primordiale ale pământului). (Foto: “Coloana infinită” de Constantin Brâncuși) Un ocean al postmodernitații care înconjoară acum lumea aceasta ce se arată încă, din păcate, pe
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
cer și pământ, între oameni și zei, între îngeri și demoni, între piramidele soarelui și alte obeliscuri în lume, iar în plan uman Coloana valorează azi miliarde de dolari. Astăzi, Coloana fără sfârșit (“Stâlpul Moștenirii”) și cele 49 de Păsări Măiestre se înalță asemenea unor pulsații de bioluminiscență creatoare spre adâncurile cerului și le deschid spre iluminarea finală, spre a păși pe un nou drum în universalitate. “Cu această pasăre eu pot mișca Universul. Pasărea mea nu e pasăre. E simbol
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
șopotiri se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot fi toți săracii când doar ei văd averile din ceruri?! tot m-a trezit migala de maeștri care-au visat văpaie de petale: măiastra boare-a mirilor tereștri sunt răsuflări de îngeri - cer la poale! da - m-a trezit Hristos în Sărbătoare: a înviat - din răni - în cununie! tot ce-i rănit - făcutu-s-a-n El floare iar în treziții oameni - nebunie! ...de câtă nebunie ești
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
la fiecare nouă partitură). Devenea o ființă zeificată, (ochii îi străluceau ca doi luceferi) de armoniile celeste care-l putau pe aripi de dor și se contopea trup și suflet în dulci acorduri dumnezeiești. Urca spre nemurire ca o pasăre măiastră pentru a-I duce bunului Dumnezeu cântec de slăvire și să primească în dar mântuirea întru Hristos. După aproape trei ore neîntrerupte (mi-am permis să-i adresez prima întrebare) în care distinsul artist, poet, compozitor, interpret, dirijor, pictor, Gheorghe
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
păstrați meleagurilor natale pe care le-ați străbătut în lung și-n lat, ați cules și creat folclor autentic, l-ați înnobilat printr-o muzică aleasă, i-ați dat armonia codrilor, murmurul izvoarelor din apele cristaline ale munților, trilul păsărilor măiestre, ceea ce va făcut să fiți recunoscut ca un Apollo al Olimpului Modern, al muzicii populare din zilele noastre, un ales al Divinității pentru eternitate; dar și un creator al unor lucrări de geniu în domeniul clasic, precum și adaptări în premieră
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
a mai rămas vreun ban, ne trebuie pentru teleportare? - Ba da, am niște monede, căci azi n-am mai apucat să-mi cumpăr înghețată ... Au pus o monedă în aparatul de teleportare, au format o adresă și colivia cu pasărea măiastră a și ajuns la destinație. Prompt, de acolo veni și confirmarea: pachet primit, așteptați răspunsul în trei zile. După trei zile veni însă răspunsul negativ de la cei de la Sediul General din Groenlanda: “Cu regrete, rezultatul cercetărilor noastre este negativ. Toate
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
faleză și de ce nu, o vizitare a discotecii Cerna, Ana zburdând cu gândurile la infinitatea cerului și a mării. Amândouă fetele erau sub influența mirajului nopții romantice, petrecută în compania a doi bărbați simpatici și interesanți și sub acordurile chitarei măiastră a lui Gheorghe Gheorghiu, ce le purtase cu frenezie pe aripile poeticei nopți de iulie. S-au dezbrăcat de ținuta avută în grădină, intrând pe rând sub dușul de la care spera să le sosească cât mai repede somnul odihnitor după
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
Goga: E sărbătoare pe câmpie,/ Și-n suflete e sărbătoare,/ Învie firele de iarnă sub ploaia razelor de soare./ Sunt Paștele cele frumoase,/ Și-n fire zvonul lor străbate,/ Clopotnița-și îndoaie trudnic încheieturile uscate./ Arama strigă când se zbate măiastra clopotului limbă/ Eu simt strigarea ei aprinsă, că-n vorbe sufletul o schimbă/ ... Alexe Mateevici în poemul de inspirație pascală: Cântați cu bucurie acelui ce-a scăpat/ Pe om și omenirea de moarte sufletească./ E Paștele! Viață! Hristos a înviat
LUMINA DIN SUFLETELE NOASTRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359118_a_360447]
-
VARA Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce poate fi mai frumos decât o dimineață blândă de vară, ce culori mai frumoase, cerul reflectă dăruindu-le asupra lumii. Câte ciripituri măiestre, bâzâit de insecte și liniștea se-nfioară, ce căldură molatecă ne cuprinde când astrul se înalță luminii! Câtă pace e în lanurile aurite și grele de boabe,unduitoare , ce baie de roșu aprins prin întinderile nesfârșite de maci adie, câmpul de
VARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340260_a_341589]
-
anotimp Să adie la tâmpla unui zenit... Să mai îmbrace mintea omenească Din nou în straiul curat al gândirii Și să însămânțeze florile iubirii... Să trăiască clipa nemuririi. Cluj Napoca, 8 august 2015 Pictură A pictat azi cerul cu mâna Lui măiastră Ochii șoapte-i tandre în culoarea albastră. Câmpului i-a dat o haină sacră, verde Și a pus coroană albă dragostei de veghe. A luat nemărginita-I paletă de culori, Să-mbrace orizonturi cu-al dragostei fiori. A pus pe
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
noi în gene arde focul viu că nimb. În țara mea și-n a ei soarta, Sărutul este poartă Și un triumf al vieții nemuritoare Asupra morții trecătoare. În țara mea privită prin a inimii fereasta Și zborul este pasăre măiastra, Îngerii urca și coboară Fără barieră lumilor povară. La noi în țară viață este ou, Născut din apa vieții Și tineretea-i veșnic primita-n dar, cadou, Ca piedică în calea bătrâneții. Și-așa cuminiti, precum pământul din Carpați, Noi
INFINITUL TARII MELE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340269_a_341598]
-
declară nevăzător, poetul Francisc Pal vede foarte clar detalii semnificative ale existenței care, de multe ori, ne scapă nouă, celor ce pretindem că vedem bine. Astfel, el surprinde cu ochii inimii „vorbe strălucitoare” și „gesturi desprinse din veșnicie” (Dacă), „locuri măiestre din stele” (Urmare), „mii de poeți/ Risipiți ici și colo” (Poeți). Veșnic îndrăgostit, artistul emană un optimism debordant și contagios: din poeziile sale se revarsă „bucurie și dans” (Afară), „lumina Soarelui” și „cânturi” (Așteptare). Nevăzător? Hmm... N-aș prea crede
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ, IUBITO Ascultă cum sună căderea De frunze menite să cearnă Poteca ce duce-nspre iarnă Și simte-le,-n gând, mângâierea. Privește-le-atent pe fereastră Cum caută,-n zboruri, pământul, Purtate-n balansuri de vântul Ce-adie-n cântare măiastră. Urmează-le, prinde-le jocul Și-mbracă-ți trăirea-n culori, Să poți să-ți aprinzi uneori- Cum frunzele fac- iarăși focul Din inima ta răscolită De doruri, iubiri și păcate. Să arzi cu putere și, poate, Ca ele-ai
E TOAMNĂ, IUBITO de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340478_a_341807]
-
rămâne debitor idealului său.” Apoi Haig a formulat scopul principal al vizitei noastre. Fiindcă noi venisem la Brâncuși să obținem un răspuns la o singură întrebare semnificativă și anume: care a fost ideea care a prezidat la înfăptuirea operei „Pasărea măiastră”. Când l-am întrebat, a răspuns: „Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă . Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit. Parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.” Vizita a luat sfârșit. I-am
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
fericită-n veșnicie, Trai iubit în chei de aur într-al evului din veste, Bolta cerului-i regină, vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui cu flori de colț, iubire. Crengi în noapte-ndoliate cu durere-n vijelie Unduiesc în amintiri prinse-n primăveri cu
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sorbind vraja naturii, mă aflu pe-o creastă, În zorii zilei, prin pădurea măiastră, Printre izvoare, cerbi și zvelte căprioare, Admirând creația divină în floare! În mirifica pădure oxigenată, Stau în Mama natură, cea fără de pată, În labirintul de poteci de prin desișuri, Simt briza răcoroasă-n palme, prin frunzișuri! Omule, care-i menirea
SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340097_a_341426]
-
vivant figuri caricaturizate de graficiana Adelaida Mateescu, care stau gata să glăsuiască ori vorbindu-ți din priviri, va menține dialogul nostru, pus sub sigiliul permanenței. Cu starea pe care mi-a creat-o aniversarea Veronicăi, astăzi simt nevoie să redeschid “măiastra carte”, cum ar zice poetul. Am citit-o de 3 ori până în prezent și bucuria contactului cu amintirile autoarei legate de o anumită lume a culturii este aceeași. Constat că o carte cum este “Oameni pe care i-am cunoscut
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
forma mentis, o strategie existențială a memorialistei. Unui muzicolog cunoscut din anii ’60, cum este Grigore Constantinescu, urcând toate treptele împlinirii profesionale, i se alătură prietenul internaut Costin Popa, căruia mă bucur să recunosc că i-am prefațat volumul “Opera Măiastra“ în 2014, menționat în evocare. Iată o dovadă că avem multe puncte de întâlnire ale direcțiilor pasiunii noastre către muzică, pe care o onorăm fără a ne fi făcut din ea o profesie, chiar aflate geografic pe meridiane diferite ale
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
În antologia de autor VorbaIago (Ed. Măiastra, 2012), Nicolae Coande selectează judicios poeme din volumele În margine, fundătura homer, Vânt, tutun și alcool și Femeie despre care scriu. Sunt ocolite două cărți: Fincler și Folfa. În schimb, sunt integrate șapte poeme inedite; unul dintre acestea dă și
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
avem o literatură a triumfului, cum e cea americană, întrucât la noi abia acum, ca în scurta perioadă interbelică probabil, mai depășești obstacolele numai cu talentul și în opinci, precum filosoful Constantin Rădulescu Motru; sau ca Petre Pandrea, cu pasărea măiastră în suflet și cu utila cobiliță pe umăr, de parcă mereu ar fi fost necesar să stea în cumpănă în fața persoanelor și a situațiilor. Ei au beneficiat de șansa la individualitate, nefiind blocați de politici nesăbuite (într-un domeniu sau altul
Despre viitorul la care aspirăm: Viața este un lut căruia voința îi dă formă. Liviu Rebreanu () [Corola-blog/BlogPost/339552_a_340881]
-
ale existenței românești, de la sate și orașe, instituții culturale proeminente, au o singură axă metodologică - povestirea”. Autoarea face referire la romanul al șaptelea, semnat Nicolae Bălașa, intitulat ca un poem în proză: Viața ca iluzie și clipa ca destin, Editura „Măiastra”, Târgu Jiu, 2011, 184 pagini. O scurtă prezentare a albumului de pictură semnat Dr. Liviu Ovidiu Ștef -“Câmpia transilvană” - face Nicolae Băciuț, subliniind faptul că artistul “a imortalizat pe pânză imagini ale bisericilor de lemn din județul Mureș, ale satului
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
astfel realizat, șaizeci la număr, sunt și document, istorie, dar și artă, depunând mărturie despre ceea ce înseamnă Câmpia Transilvană, în viziune picturală”. Tot Maria Barbu vorbește despre poeta Beatrice-Silvia Sorescu și recenta sa carte: “Rădăcini cu mirări și miresme” Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2011, 98 p.) -ca fiind “O poetă pe balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ. dr. Emil Jurca vorbește deaspre cartea lui Alin Vasile Goga “Veșmintele liturgice în Răsărit”, Editura Nico, 2011) - carte care “se vrea a
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
albastre; Cum geme el, ție nu-ți pasă, Pământ nu ai și tu în glastre? Prin aer zboară păsărele Ce-ți cântă vara la fereastră, Dar vrei să zbori mai sus ca ele, Tu e ș ti o o pasăre măiastră! Pământul este plin de viață, Ce-i viu din el, încă, purcede; O noapte naște-o dimineață, Iar fiul, tatei îi succede. Râzi acum, te știi frumoasă, Dar timpul curge, nu stă-n loc; Azi la nuntă ești mireasă, Dar
PĂMÂNTUL ESTE PLIN DE IARBĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340854_a_342183]
-
veșnic, prefăcut în floare și lumină. El a cunoscut nemurirea încă dinaintea plecării pe drumul ei. Poate că în univers nu sunt necunoașteri și nu e ascunsă legea, dar, pentru Cornel Fugaru, nu a fost nici aici, deoarece fiecare operă măiastră a sa, are în ea universul. Evocarea acestui gând e un fel de a spune că nu a murit Cornel Fugaru. Fără intenția repetării unor tonuri de cuvinte lipsite de originalitate, moartea artistului face exercițiul întrepătrunderii absolutului cu relativul: plecarea
CORNEL FUGARU. A PLECAT ÎN ETERUL MĂRILOR STELARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341065_a_342394]
-
Acasa > Strofe > Amintire > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului poarta serii închise în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea binecuvântă ca-n fiecare noapte coloana sărutului adam șterse lacrimile prințesei îngenunchiată lângă cumințenia pământului care născu primul strigăt de la începutul lumii
BRÂNCUŞIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341341_a_342670]