1,430 matches
-
O viață pe șantierele luminii”, care cu câteva zile în urmă a în cadul Balului Operei a primit distincția „Seniorul Cetății”. Arătând, în continuarea cuvântării sale, că membrii cenaclului, ai Ligii Scriitorilor și al său personal, se mândresc că Marius Mălai este membru al acestor două asociații. A urmat medalionul poetic „Femeia metafora vieții noastre”, dedicat apropiatelor sărbători: „Mărțișorul” și „Ziua Femeii” în cadrul căruia au citit poezii: Gheorghe Șoptirean, Vasile B. Gădălin, Maria Racolțea, Antonia Bodea, (care a citit o poezie
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
asociații. A urmat medalionul poetic „Femeia metafora vieții noastre”, dedicat apropiatelor sărbători: „Mărțișorul” și „Ziua Femeii” în cadrul căruia au citit poezii: Gheorghe Șoptirean, Vasile B. Gădălin, Maria Racolțea, Antonia Bodea, (care a citit o poezie de Bartolomeu Anania) și Marius Mălai. În cadrul tradiționalului medalion literar „Prin adevăr învingem o părere”, Aurel Vușcan a vorbit foarte documentat despre Poetul Național-Eminescu. Ședința s-a bucurat de un real succes din partea numerosului public care a sublinita prin aplauze fiecare reușită a celor care au
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior prin lăptărie ... vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de soartă la dietă Și-o pipiță-ntr-un Hyundai Ce se scarpină-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula barbară, Doar eu cuc, sus pe balcon, Îmi fac singur de ocară Că nu sunt cu lumea-n ton ... pierde vară. Valeriu
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona pregăti terenul cu sacrificiul unui telefon
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
copii veneam vara la Rucăr și dacă aveam probleme cu sănătatea eram oblojiți cu ceai fierbinte de mușețel, sunătoare, izmă sau tei, cu miere și lămâie. Dacă aveam dureri de burtă, fierbințeală, gâlci, eram oblojiți cu prijnițe, cataplasme cu optlagină, mălai cu foi de varză ori ventuze, în cântarea tărăgănată a descântecelor băbești... În aerul curat și soare demunte, cu lapte, ouă și brânză, cu legume, urzici și fructe din grădină sau de pădure, am crescut mari și sănătoși. Fără să
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
poezie, o zvâcnire de imberb (dar cu gheb, și cu chelie). Ce să fie, ce să fie?... Rup petale dintr-o floare, întrebându-mă-ntr-o doară: oare iară-i primăvară? Nu se poate, mintea-i trează - “Nu-i așa, dragă nepoate? Vrabia mălai visează...” Referință Bibliografică: ILUZIE... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ILUZIE... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349368_a_350697]
-
El, Adonel Prună, din Dăbuleni, era cel mai puternic om al planetei... Tot în acest timp, transpirând și sufocându-se, înghesuit într-un tramvai cu oameni care veneau de la serviciu, Marinel își jura în barbă să facă rost de suficient mălai pentru a intra, peste doi ani, în toamnă, în cursa electorală. Viza postul de ministru al bunului său unchi pe care se gândea deja să-l angajeze ușier, că nu se făcea să-l lase pe drumuri iar pe nemernicii
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul dușmanului de clasă(63) și a fost exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii și terminând cu inimoșii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Țurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocitățile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împușcați 167 bărbați din
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăiești, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roșie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloșca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoțului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.(73) Numele moldovenilor au fost ucrainizate, și ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko(74). Transnistria: a XI-a poruncă a decalogului românesc. Sub administrație românească. Între 19
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
lume, deaorece nu aveau alternativă și erau pregătite de mama și de bunica, ce păreau pline de minunății, după cum ar spune Nică a lui Ștefan a Petrei. Printre acestea pot fi amintite: păsat, porumb fiert cu lapte, o prăjitură numită mălai pregătită din făină de porumb, lapte acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate sub formă de fundulițe și prăjite, sarmale cu păsat pregătite din: orez, păsat (mălai măcinat mai mare) spălat în mai multe ape, morcov, țelină răzălită (dată pe răzătoare), condimente. Se dau legumele pe răzătoare, se amestecă și se călesc un pic, se pun în bucăți de varză murată și se fierb. Expoziția localității Reghin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
produs fabricat pentru amărăștenii din Est. De cînd mănîncă Whiskas, motanul meu Anghel Catran nu mai face „miau”, ci „mao”, de aceea mă gîndesc că „bombonelele” or fi chinezești. Îmi vine chef de-o mămăligă. Pentru asta am la dispoziție mălaiul extra produs în Ungaria.Na! frați români! Al nostru este numai tiocul de hîrtie în care este ambalat, la Berceni. Aprind aragazul nemțesc cu chibrite din India, pun apa (slavă Domnului, asta-i românească - deocamdată!), nu uit să pun sare
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am mîncat mălaiul”. * Căutînd prin podul casei, dau peste o lămpiță: veche-veche și hîrbuită, cu burlui subțiratic. O lăsase mama acolo cu hăt ani în urmă. La vîrsta ei, mama nu e adepta societății de consum. Ea are concepția tradițională a țăranului, care
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul semnal pentru începerea construcției barajului, cum s-ar spune „prima cărămidă”, a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
arc din lume din momentul respectiv. Lacul ce s-a format, adică cei 465 de milioane de metri cubi de apă, era atunci al doilea ca mărime de pe râurile din țara noastră”. În continuare, inginerul poet, prozator, epigramist, azi pensionarul Mălai, fixându-și ochii pe unul dintre tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25 metri, lungimea la
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie să mai știți că, în timpul execuției lucrărilor, apele au fost deviate printr-o galerie
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10.000 de muncitori, veniți mai ales din
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
seama, atunci, în 1966, centrala a fost proiectată în așa fel încât să poată fi condusă din București. O adevărată bijuterie, la 104 metri sub nivelul râului”. După ce întâlnirea de la Cluj s-a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a amintit că prima femeie care a pus piciorul în centrala subterană a fost mama ta, soacra mea. Tatăl tău a stat sus
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul semnal pentru începerea construcției barajului, cum s-ar spune „prima cărămidă”, a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
arc din lume din momentul respectiv. Lacul ce s-a format, adică cei 465 de milioane de metri cubi de apă, era atunci al doilea ca mărime de pe râurile din țara noastră”. În continuare, inginerul poet, prozator, epigramist, azi pensionarul Mălai, fixându-și ochii pe unul dintre tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25 metri, lungimea la
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie să mai știți că, în timpul execuției lucrărilor, apele au fost deviate printr-o galerie
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10.000 de muncitori, veniți mai ales din
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
seama, atunci, în 1966, centrala a fost proiectată în așa fel încât să poată fi condusă din București. O adevărată bijuterie, la 104 metri sub nivelul râului”. După ce întâlnirea de la Cluj s-a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]