2,156 matches
-
cravată și curea. Duduca Didina, Dis-de-dimineață Dude duce-n piață, Dulci, pentru dulceață. Fana-Coțofana Fură fără frică Flori de filimică Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard ține hangu'. Gâsca sare pragu' Să-nghită gândacu'. Jaguarul la manej Joi se joacă cu un vrej. Luni ajunge în garaj Cu un jder în portbagaj. Mădă-Mădălina La manej muncește, Morcovi mărunțește. Mânzu-i mulțumește. Pisu-Pisicuța Patru pești
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
ca până atunci. L-am luat în brațe, l-am dus acasă și i-am dat lapte să mănânce. Ei, da, de-acum aveam din nou câine, eram fericit... Bulfei creștea pe zi ce trece, îndopat de mine cu lapte, mămăligă, pâine, chiar și cu mușchi și cârnați de la oală, firește - spre dis- pe-rarea maică-mii, care era (și mai este încă, slavă Domnului!) o zgârcită notorie. L-am în- vățat să rămână cu vacile la păscut, se ținea săracul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
nu te depărtezi, să nu pățești ceva. Și nu intra în pădure. Nu știm ce pericole pot exista în ea! spuse Iulian. Adela luă ceaunul și turnă apă și mălai. Reușise să facă focul cu ajutorul lui Iulian. - Să vedeți ce mămăligă grozavă, o să vă fac! spuse femeia. N-ați mai mâncat niciodată una atât de bună! Și lui Iulian și Andrei chiar le păru prânzul incredibil de delicios. - Mă simt de parcă aș fi Robinson Crusoe, exclamă Iulian - Ce buuun e peștele
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
de iulie înotau spre mal țânțari purtau pe brațe și solzi de știucă somn luna își cumpărase o seceră pentru trestie -combustibil de foc- și cârlige noi tu nu prăjeai bibani nu curățai pește nu spălai tacâmuri vase nu făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă nu storceai lămâi în apă nu puneai mentă în ceai mă priveai doar intens trimițând flacăra ochilor tăi să aprindă focul sub ceaun nu vorbi acum e și flacăra mea acolo NELINIȘTE (lui Petru M. Haș
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
și îmi pare rău că nu pot să o fac. El îi oferi gropita dreapta cu generozitate: - Poate, poate... Acestea fură ultimele cuvinte pe care reușiră să le mai schimbe înainte de catastrofalul fel principal, o farfurie plină ochi cu o mămăligă pleoștita peste care fuseseră aruncate trei sarmale înecate-n varză tocata. Andrada simți că-i dădeau lacrimile. Nu-l văzu pe Tudor decât atunci când acesta deja o apucase de un umăr: - Noi plecăm, copiii sunt obosiți! Fericiții! Ar fi plecat
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
polița din dreptul ferestrei. Pe vatră se mai vedeau câțiva tăciuni care se încăpâțânaseră să ardă ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
unde... ăăăă... buff! Ce să spunem de prietenul Heimlich și cu nevastă-sa, ți-era mai mare dragul să-i vezi cum apreciau țuica, brânza de oaie, afumăturile, zacuștele de ardei, sau de vinete, cârnăciorii uscați și pișcători la limbă, mămăliga pripită, puii fripți în țagle, dar și căpșunica de anul trecut adusă-n ulcele de lut cu frumoase înflorituri tradiționale plus mici ciobituri moderne. Da’ când a venit lăutarul Pardailan din capul satului cu frate-său și cu un ginere
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona pregăti terenul cu sacrificiul unui telefon prealabil. Ce-i
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
că a înțeles. Îl arată publicului, iese cu el de la director și îl pune în fața biroului său. Directorul deschide diplomatul, scoate un șergar cu motive naționale, îl așează pe birou, și, mai departe plin de pedanterie, un calup întărit de mămăligă, o bucată de brânză mult mai mică, o ceapă, două roșii minuscule și sare. Renunță la una din roșii pe care o pune din nou în diplomat. Scoate un cuțit imens de mezeluri, o scobitoare de plastic, își agață un
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
vedem cum stăm cu laptele. Că noi ținem capre și laptele de capră nici acela nu-mi prea plăcea. De umbla mama prin vecini să schimbe lapte de capră cu lapte de vacă, să-mi înmoaie și mie în ceva mămăliga. De aia l-am întrebat pe popă: părinte, da ce fel de lapte curge prin rai, de capră sau de vacă? Să știu de-un rând, n-aș vrea să rabd de foame pe-acolo. Iar popa s-a încruntat
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
umedă și igrasioasă ... Le desface la soare ... Apoi păzește să nu i-l risipească vântul. - La noi se prindea până într-o vreme pește cu trotil, ne povestise Culiță. Și cu grenade se mai prindea. Momeai peștii cu bulz de mămăligă, așteptai până se adunau și aruncai între ei o grenadă. Apoi n-aveai decât să te duci mai la vale și să-i aduni în poala cămășii ... Noi făcuserăm ochii mari: - Cu trotil, cu grenade?... Da de unde aveați voi așa ceva
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
mâncam fierbinte și ce bun era! Te-ai săturat frate-meu? Omori puricele pe burta mea, răspundeam eu ridicând mâinile în sus, semn că odată ce îmi făcusem plinul, nu mai aveam chiar nici o dorință. Când aveam parte de unt cu mămăligă, ni se atrăgea în mod special atenția să nu ne lăcomim ca să nu ni se aplece. În zilele de sărbătoare mă mai trimiteau la prăvălie să cumpăr vin, de regulă o jumătate de litru. Vin roșu, aproape negru, sânge de
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
degrabă plictisit decât speriat, a pornit agale să treacă pe sub gard, ceea ce i-a dat posibilitatea vărului să-l taie cu sapa iar coada lui a mișcat până la apusul soarelui. O fetiță lăsată în bătătură să mănânce lapte fiert cu mămăligă, a auzit-o mama ei care avea alte treburi: Mâncă și micați, mâncă și micați - dumicați evident. S-a apropiat mama să vadă cu cine vorbește fata și a văzut un șarpe atras de mirosul laptelui și care se ospăta
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
doamne, țuica de la părinții lui Rodica, de prună de la munte, pute și el,de, om subțire. Și la pomana porcului procurorul a început să-l întrebe pe P tabla înmulțirii. Și P nu a scos niciun cuvânt, făcea cocoloașe de mămăligă cu mâna, apoi întingea în untura fierbinte și mânca cu poftă. Din când în când bea zeamă de varză dintr-o cană de lut. După ce s-a săturat a mulțumit pentru masă și a plecat să se joace cu cei
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
plăcea foarte mult. Celălalt ucenic, Rogvaiv, primi poruncă să pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai merge, ce mai face alde fii-tu, da’ muierea, cu preotesele cum te mai descurci... - Frate, Decule, ce să zic, merge treaba, da’ cu fii-miu ăsta nu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Mihai, Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La fiert vinul cel mai bun, Mămăligă cu jumări, Părăsim anul de ieri. În Noul An care vine, Vă urăm numai de bine; Sănătate, bucurii, Rod bogat în câmp și vii. Să trăiți întru mulți ani Fericiți și cu mulți bani, Permanent tineri să fiți, Ani de-
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
în fața porții, copiii cântă: Am venit șî noi odată La un an cu sănătate Șî la anu’ să venim, Sănătoș’ să vă găsâm. Dacă gazda întârzie cumva să le deschidă ușa, ei strigă nerăbdători: Ne daț’, or’ nu ne daț’ Mămăligă cu cârnaț’? După ce gazda deschide ușa, fiecare copil zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă cu mămăliguță, varză murată tăiată mărunt peste care se pune ulei de sămânță de dovleac. Și cum orice mâncare merge bine cu băutură, familia
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tri pui/Alt ficior ca mine nu-i./ Nici aici, nici în cetate,/Nici în patruzeci de sate./ Refren: Hai, hai, mândra mea./ Hai, hai, draga mea./ Hai, mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe mestecău/ Uitea-așa, feciorul meu./ Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
or căpărât-o ăia a lu Dudașu, de locuiesc ei în casa lor cât o căsarmă din capu satului de către Zolt? Ariel nu pricepuse întrebarea unchiului său și rămăsese cu lingura de cositor în aer. Căci mătușa tocmai le servise o mămăligă cu lapte proaspăt fiert. Cum adică? întrebase el nedumerit. Păi așa, ca pe la noi. Or arvunit-o, cum s-ar zice. Aha, începuse să priceapă Ariel. Și cine zici că e pețitorul? Păi, Iosuvică, de-i el șef la spălătorie
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
turcește, în slovenă, în macedoneană, probabil produs fabricat pentru amărăștenii din Est. De cînd mănîncă Whiskas, motanul meu Anghel Catran nu mai face „miau”, ci „mao”, de aceea mă gîndesc că „bombonelele” or fi chinezești. Îmi vine chef de-o mămăligă. Pentru asta am la dispoziție mălaiul extra produs în Ungaria.Na! frați români! Al nostru este numai tiocul de hîrtie în care este ambalat, la Berceni. Aprind aragazul nemțesc cu chibrite din India, pun apa (slavă Domnului, asta-i românească
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]