1,012 matches
-
să spuneți ce vedeți? [...] • Poate fi considerată o "mască" haina mea preoțească? • Ce reprezintă ea? • Unde mai poate fi ea întâlnită în mediul bisericesc? [la călugări] • Călugăria este o mască? • Dacă da, ce ascunde ea? [ identitatea umană prin asumarea vieții mănăstirești?] • Există în uniforma monahală vreo piesă care poate fi considerată simbol al măștii? [camilafca (acoperământul capului) simbolizează vălul cu care călugării își acopereau chipurile în vremurile de demult ca rezultat al smereniei și spre a nu fi recunoscuți în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a format printre călugărițele catolice din Lipova, având ca părinte spiritual pe maica Aegidia. Într-o zi, iubirea sacră pentru Dumnezeu s-a întâlnit cu iubirea omenească pentru Națl: "Iubește pe Națl de cum îl zărește de la fereastra deschisă a camerei mănăstirești. Această iubire seamnănă cu o boală împotriva căreia se luptă" (N. Manolescu). Mara încearcă să înțeleagă efectele știind că deasupra datoriei și a iubirii se află forța destinului și voința lui Dumnezeu. Cei doi se vor iubi indiferent de zbuciumul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
broșură apărută probabil chiar în anul revoluției (Dreptatea poporului judece pe frații Caragiale) își mărturisesc solemn civismul. Deși anii care urmează sunt cei ai divanurilor ad-hoc, ai înscăunării lui Cuza, ai înfăptuirii unor reforme indispensabile, ca aceea a secularizării averilor mănăstirești, răstimpul e plin totuși de acțiunile obscure ale forțelor reacționare care se vor strânge în 1864 în „monstruoasa coaliție“ și îl vor sili pe Cuza să abdice, în urma faimosului complot din 11 februarie. Aducerea domnului străin, atât de dorită de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
primar nu e deloc ușoară, el putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. În noiembrie, la deschiderea Adunării, Cuza anunța în mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. În noiembrie, la deschiderea Adunării, Cuza anunța în mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Damian Stănoiu păstrează confuzia și, mai mult, construiește o incitantă justificare morală a propriei sale poziții. Armele artei literare sunt astfel mobilizate în sensul unei demonstrații care să reziste și examenului estetic, și, mai ales, celui teologic. Din întunecimea arhondăriei mănăstirești disputa coboară în arena literară. Ceea ce era inițial un conflict "intern", menit a se stinge imediat printr-o hotărâre a soborului, dobândește, prin puterile literaturii, un ecou și o vizibilitate transistorice. E limpede că a scrie despre călugări și mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu se realizează. Cuvântul naratorului însă lasă să se vadă caracterul de "joc" al acestor apropieri și, firește, miza "lumească" a comparației. De pildă, arhimandritul Procopie, din Pocăința starețului, știe foarte bine că pentru a înmuia inimile celor din consiliul mănăstiresc trebuie să spiritualizeze cumva atmosfera: "Iisus Christos, că a fost fiul lui Dumnezeu, și a spălat picioarele ucenicilor; fie-mi îngăduit și mie, un ticălos de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vizau aceleași obiective de interes național, precum: întărirea autonomiei Principatelor, restabilirea vechilor privilegii, libertatea comerțului, desființarea raialelor turcești și restituirea teritoriilor acestora Principatelor, granița pe talvegul Dunării, dezvoltarea unei "industrii" autohtone pe temeiul bogatelor resurse existente, armată națională, secularizarea averilor mănăstirești, școli în limba națională, reforme administrative etc. Printre cele mai importante documente cu asemenea profil în spațiul românesc, ilustrative pentru anii de hotar convențional între lumile medievală și modernă, 1821-1822, sunt de menționat "arz"-urile sau petițiile boierilor moldoveni prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Peste numai o săptămână, aceasta răspundea că obținuse avizul verbal din partea unui împuternicit al proprietarului, care era Mănăstirea Aron Vodă, dar că avea nevoie de un document scris pentru demararea lucrărilor de împădurire. Or, pentru asemenea act de învoire, arhiereul mănăstiresc răspundea unui nou apel al Epitropiei, făcut în vara următorului an, că "nu pot să mă aplec până când voi cere dizlegare de la Patriarhia Constantinopolei, cătră care este închinată Mănăstirea Aron Vodă"19. Se pare că formalitățile au mai trenat, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preluarea tuturor acțiunilor de către principalul întreprinzător al afacerii 15. Simplitatea proceselor tehnologice recomandate la o astfel de întreprindere îngăduia, în aceeași opinie, recrutarea și utilizarea lucrătorilor necalificați din împrejurimi, care, în scurtă vreme, ar fi deprins meșteșugul, inclusiv a țiganilor mănăstirești, "mai ales la o fabrică de cuie". Iar rentabilitatea întreprinderii, depindea, în aceeași concepție, în afară de ieftinătatea brațelor de muncă, de ieftinătatea minereurilor, a cărbunilor de pământ și a transportului acestuia de la bazinul de exploatare până la fabrică, de prețul fabricatelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să ofere locurile de pășune necesare atât vitelor de la fabrică, cât și celor aparținând lucrătorilor, în schimbul unei taxe anuale de 4 lei/vita mare și 1 leu 20 parale/ vita mică. În sfârșit, proiectul de contract excludea posibilitatea extinderii jurisdicției mănăstirești asupra "coloniei lucrătoare și a personalului întrebuințat la fabrică", care urmau a fi supuse unei "dregătorii rânduită înadins" de guvern. Potrivit unor calcule estimative ce însoțesc textul proiectului de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin încheierea tranzacției cu acționarii se ridica la 26.300 lei, cu certe posibilități de sporire. Acelui profit îi erau asociate alte notabile foloase, mai întâi, pentru locuitorii moșiilor mănăstirești care ar fi găsit zilnic un bogat câștig la fabrică și, apoi, pentru mănăstire, ale cărei produse cerealiere și animaliere și-ar fi aflat un bun debușeu printre coloniști. Este însă puțin probabil ca administrației mănăstirilor în cauză să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
reverberații. În 1857, de exemplu, Iacob Cihac a repus pe tapet proiectul din 1851-1852 al montanistului, solicitând de la caimacamul Moldovei, N. Conachi Vogoride, privilegiul înființării unei "băi de fier" la Tarcău, unde, adăuga el, Mihalic de Hodocin descoperise pe moșiile mănăstirești minereu de fier de bună calitate și cărbune de pământ 24. Intenția i-a fost stopată, după toate probabilitățile, de aceleași cauze mai sus pomenite, la care se vor fi adăugat și împrejurările politice speciale prin care trecea țara atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
amintite, au urmat călătoriile la Piatra, impuse de statutul său de proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în munții din partea sudică a târgului, pe moșia mănăstirească Săvinești și pe malul apusean al Bistriței, în perimetrul munților Bourul, Boghiul și Bogoslav. Observațiile și propunerile sale au fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat Sfatului Administrativ în toamna anului 1842, iar, prin mijlocirea guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17, avansa un set de propuneri, dorite a fi convertite în măsuri ameliorative adoptate de autorități, cu consecințe directe și diferențiate pe trei direcții: sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
arcului carpatic. Sighișoara, de pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a orașelor, modernizarea rețelei stradale și a infrastructurii energetice și asigurarea unui anumit grad de confort în ceea ce privește standardele de viață ale locuitorilor - spre exemplu, finalizarea lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Imediat după promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești - lege care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare a efectelor legii de secularizare a averilor mănăstirești, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost câștigat de Primăria Bacău - cu excepția moșiei Letea, care a fost trecută în patrimoniul statului român. După informațiile oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea au continuat să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stimulat” de contextul diplomatic tensionat la nivelul relațiilor internaționale, producția locală fiind apreciabil sporită, ca urmare a solicitărilor armatelor beligerante. Inițial, extracția acestui zăcământ se făcea rudimentar, el fiind colectat de la suprafață, direct din bălțile de păcură aflate pe moșiile mănăstirești sau boierești. Începând cu secolul al XIX-lea s-a trecut la săparea manuală de puțuri (în anul 1866, în județul Bacău se aflau în exploatare un număr de 275 de puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care petrolul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alege să așeze hanul în serie sinonimică cu tractirul al cărui sens învechit e acela de casă de toleranță, spune destul despre opinia sa defavorabilă. Pentru locuitorii munteni exista o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri stradale ale orașelor sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul confruntărilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pământul răzeșilor putea pleca și din credința că aceștia vor ști să o apere, erau credincioși și muncitori (au fost părtași cu munca). Să nu uităm că de ceva timp (1859) era domnitor Alexandru Ioan Cuza care pregătea secularizarea averilor mănăstirești și că se apropia Războiul de Independență (1877) pentru care trebuiau pregătiți toți moldovenii. La data aceea, poporul român era un popor de păstori (Mihai Eminescu), așa că terenul accidentat, vegetația bogată, apele, pădurile, izolarea, pășunile erau condiții avantajoase. Fără tăgadă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
predică frecvent Cuvântul lui Dumnezeu și îl ascultă binevoitori, sunt desăvârșiți și tari în credință și eficienți prin fapte. Această „familie religioasă” este atât de răspândită în Dieceza de Milano, încât are mai bine de o sută cincizeci de congregații mănăstirești, de bărbați, pe de o parte, și de femei, de cealaltă parte, fără a include oamenii rămași la casele lor. 4. Apoi am ajuns într-un oraș numit Perugia. Aici l-am găsit pe Papa Inocențiu [al III-lea] care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]