448 matches
-
cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când se face furtună se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceea ce vor, în Transilvania, devenită deja provincie autonoma, în concepția autorităților de la Budapesta. Referendumul din România pentru demiterea celui care a instigat în permanență producând dezechilibre politice și sociale a arătat fără nici un dubiu că autorități maghiare vin nestingherite în mănoasa țară dintre Carpați și Dunăre și dictează unei anumite părți a populației de aici. Oare, Huniunea Europeană n-a aflat că românii din Ungaria nu se bucură de drepturi, că sunt asimilați în masa autohtonilor? Înainte de al doilea război mondial
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
gândi să vorbească în limba sa maternă, fiindcă există traducător specializat. Nicolae Ceaușescu avea bunul obicei de a nu încerca să vorbească niciodată într-o limbă străină fiindcă nu vorbea corect nici românește. Singura rațiune de a trăi pe acest mănos pământ românesc a lui Traian Băsescu este intriga. El este un Yago al vremurilor noastre, un om care urzește planuri noaptea și le pune în aplicare ziua prin rețetele secrete pe care și le-a creat. Prietenul de partid European
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
grele vieții, în munții din nord. În ,,perioada obscură” a grecilor(secolele Xll - Vll î.e.n.) nu se mai amintește nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilați de greci. Din cîmpiile joase și mănoase, pelasgii au devenit păstori în munți pe plato- urile aride și înalte. Istoria ne învață cu rivna adevărului sacrosanct și logica gîndi- rii desăvîrșite că acest popor misterios a dispărut, așa pe nepusă masă la apariția primelor triburi de ahei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus sau doreau un ținut mai mănos pentru turmele lor. Într-o scrisoare a papei Inocențiu lll, către episcopul catolic de Calocea din primii ani ai secolului Xlll apare menționată ,,țara fiilor lui Belei cneazul(in terra filiorum Beleknese) cu o biserică în frunte cu un episcop
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unei limbi majore Întîlnirea dintre două spații culturale diferite, deși înrudite, ține de semiotica transculturală ce se încrucișeză cu problematica deteritorializării (Deleuze, 1975) și valorifică noțiunea de între. De altfel, acest ne-loc pare să fi fost dintotdeauna un pămînt mănos și un spațiu privilegiat pentru mentalitatea românească arhaică, dar și pentru scriitorii care au cunoscut gloria în și prin franceză ca limbă de adopție, cum au fost Cioran, Ionesco, Panait Istrati și atîția alții. Daniel Sibony definește acest între ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un tîrnăcop și trei cazmale, deci femeile tinere ne-am apucat de munca pămîn tului. S-a dovedit mult mai greu decît îmi închipuisem. Unele plante precum rogozul și pirul aveau rădăcini adînci și bine înfipte în pămîntul care părea mănos, dar cînd băgai cazmaua în el se dovedea lipicios, îngreunînd munca peste măsură. Cu o pălărie din frunză de brusture pe cap și cu o cămașă acoperindu-mi bustul, țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
locurile dorite, În valea ce-atît iubeam Vedeam livada, grădina, Poteca ce des călcam, Părul Înalt și tulpina Unde copil mă jucam...” Într-un loc asemănător petrece poetul, invitat de D.V.G.C., Într-o casă clădită pe muchea unui deal, dominînd cîmpul mănos: „Este un cîmp lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au mult chemat pe câmpuri, mâine pleacă. Din fundul zării, tânără, o lume/neprididit se-ndrumă către ape, cu pluguri mari de vreri și târnăcoape/să-ncerce-n miez terasele de spume. Iar când răzbi-va fluviu-n litoral/- ochian mănos culcat Între uscaturi - o să-l Încingă-n rouă, pe de laturi,/o dimineață cât un ideal”. SUCCESELE POEZIEI Dar dacă nu așa trebuia să se scrie poezie, să apelăm la câteva sinteze critice pentru a ne lămuri ce poeți, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de astăzi, vor fi Împinși de la sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen, stațiunile hidroelectrice de la Kahovka și Stalingrad, schimbarea deșerturilor În regiuni mănoase, oprirea vânturilor secetoase prin perdele păduroase de protecție, marile expediții, iar la noi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala de la Stejar-Bicaz, noile descoperiri arheologice - iată câteva din motivele unei posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
învrăjbit cu sine părăsește pornirile sălbatice, fiindu-i tu învățător. Aleargă la tine geții și amândouă felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă căciuli de oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase” (ale Dunării - n. n.). Precizarea de mai sus este deosebit de prețioasă în legătură cu fixarea „ariei misionare și apostolice” a Sfântului Niceta. Astfel, eruditul arheolog Vasile Pârvan a ajuns la concluzia că Sfântul Niceta de Remesiana, dacoroman de origine, a predicat învățătura creștină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel transoceanic, lui Băsescu nu-i scapă marota populistă (din care-și trage, ce-i drept, sevă mănoasă), nici o noutate. Păi, la o populație de doar 22 de milioane de suflete, un parlament de peste 400 de aleși e nu știu cum... nu? Cu atît mai mult cu cît aleșii, în văzul papucimii votante, nu se mai satură să-și inventeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adevărat copilărească pe acele vremuri. Experiența nefericită, repetată în toți anii, și de sute și sute de ani, îi convinsese, nenorociții, că, de la o clipă la alta, rodul muncii lor oricât de frumos și de bogat, ogoarele lor oricât de mănoase, pomii lor oricât de falnici, via lor oricât de verde și rodoasă, vitele lor oricât de grase, uneltele lor de muncă sau lucrurile din casă oricât de îndemânatice și bogate, întreaga lor gospodărie oricât de mândră, de azi pe mâine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
artistic, scrie Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile de emisiune ale inimilor», «bulevarde pavate cu depărtare» (...). Cât de simplu este exprimată dragostea pentru eliberatorii patriei noastre în poezia Monumentul ostașului sovietic (...). Remarcând cu bucurie succesele înregistrate de Mihu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate fi găsită într-o scrisoare scrisă de el unui prieten, Munteanu (un profesor de literatură franceză care nu făcea parte dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana - Despa, La Modârgă Refacere podeț și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana - Despa, La Modârgă Refacere podeț și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana - Despa, La Modârgă Refacere podeț și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]