1,017 matches
-
din acest act se poate trage concluzia că „Bădica ce s-a ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia Craioveștilor, prin Badea vornic (poate chiar fiu al acestuia, sau chiar el însuși), bunicul dinspre mamă a celor trei boieri din Mărgineni pomeniți, dar și moștenitor, sau împroprietărit de Neagoe Basarab cu satul Viișoara, proprietate personală a domnitorului, care figurează printre daniile acestuia către mănăstirea Cutlumus, moșie ulterior revenită călugărilor, apoi iar revendicată și obținută de urmașii banilor din Coiani ca drepte
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
Brașov, iar mai apoi trece Carpații și se stabilește la București, unde începând cu anul 1813 devine profesor de limba latină și limba germană la școala lui Caragea Vodă. În timpul ciumei, la 14 februarie 1814, a fost vizitat la Mănăstirea Mărgineni, unde erau cazați profesorii, de către Nicolae Văcărescu, iar împreună au plecat să-l viziteze pe Iancu Văcărescu, la Târgoviște. Reîntors la București este destituit din funcție, astfel pleacă într-o călătorie la Constantinopol, iar mai apoi la Viena, unde încearcă
Moise Nicoară () [Corola-website/Science/327141_a_328470]
-
spațiul de la sud de biserică (capela), spațiul funerar de pe latura nordică, zona de contact dintre colțul primei biserici și prelungirea de vest a bisericii gotice, precum și zona intrării de pe latura vestică. Colectivul șantierul arheologic: George Pascu Hurezan - responsabil științific, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Adrian Andrei Rusu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj)
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
gospodăriile propri, în trecut au funcționat și câteva măcelării private numite local "fleșării", care vindeau carnea adesea pe datorie și la preț mic. Comețul ambulant a fost și este reprezentat de olarii din părțile secuiești, ciubărarii și grecii cu mărunțișuri, mărginenii din Tălmăcel și Sadu precum și de țiganii ""ungurești"" și cortorarii. Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către prim-ministrul României, Victor Ponta în data de 19 decembrie 2013. Centrala are o putere instalată de
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
conflict a scos la lumină, potrivit mărturiei lui Elie Dăianu, „mulțime de întâmplări și încurcături, urâte și de multe ori prea urâte” . Exclus din învățământ, Vasile L. Pop a revenit la Berindu, la casa părintelui său, împreună cu un coleg, Ioan Mărginean din Dateș. Cei doi i-au povestit de-a fir a păr părintele Anania întâmplările prin care trecuseră și detaliile conflictului care se iscase. Dar, în loc să țină partea fiului său, părintele Anania Pop a dezaprobat atitudinea pe care Vasile o
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
a fost secționat valul de pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate - responsabil științific, Ioan Fedor Păscu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Păscu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
servită”, cât un document primar care să ne ajute pe fiecare dintre noi să ne înțelegem parcursul intelectual și emoțional cu privire la romi. Credeți că filmul dumneavoastră poate schimba ceva la nivelul politicilor educaționale din România? Regizorul nostru de imagine, Ovidiu Mărginean, are o vorbă bună: „Cu un film nu schimbi lumea, dar, dacă ai noroc, poate schimbi un om”. Cred că are mare dreptate, chiar și cu acea parte a minții mele dedicată activismului. Mă îndoiesc că Școala noastră poate schimba
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119B, care o leagă spre nord de Hemeiuș (unde se termină în DN15) și spre sud de Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119B, care o leagă spre nord de Hemeiuș (unde se termină în DN15) și spre sud de Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Mărgineni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,21%). Pentru 7,54% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și Mărgineni-Luncani, având în total 671 de locuitori; exista în comună doar o biserică ridicată în 1845. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor înconjurătoare Fântânele și Osebiți-Mărgineni, comuna având acum numele de "Mărgineni", preluând câteva sate ale acestora și ajungând la 4250 de locuitori. Ea făcea parte din plasa Bistrița a aceluiași județ și era compusă din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani. Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universității „Politehnica” Timișoara
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române (din martie 2006). El a îndeplinit funcția de ministru al culturii în Guvernul României în perioada 5 mai 1995 - 23 august 1996. a fost al zecelea copil al brigadierului silvic Ilie Mărginean al Mitropoliei Blajului, care a îndeplinit și funcția de primar al localității în primii ani de după Marea Unire din 1918. El și-a petrecut primii șapte ani din viață în satul natal (Cenade). Vorbind despre copilăria sa, pictorul povestea astfel
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
1970), Palatul Palffy din Viena (1980), Palatul UNESCO de la Paris (1992), Accademia di Romania din Roma (1993), Muzeul Brukenthal din Sibiu (1996) și Muzeul Național de Artă al României (2004). La deschiderea Bienalei de la Paris din 1967, lucrările lui Viorel Mărginean au fost remarcate de celebrul omul de cultură francez Andre Malraux. Pictorul a primit numeroase premii și distincții, naționale și internaționale. În decursul timpului, Viorel Mărginean a ocupat funcții importante în domeniul culturii: vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici (1978-1989), director
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
Artă al României (2004). La deschiderea Bienalei de la Paris din 1967, lucrările lui Viorel Mărginean au fost remarcate de celebrul omul de cultură francez Andre Malraux. Pictorul a primit numeroase premii și distincții, naționale și internaționale. În decursul timpului, Viorel Mărginean a ocupat funcții importante în domeniul culturii: vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici (1978-1989), director al Muzeului Național de Artă al României (1993-1995) și ministru al culturii în guvernul Nicolae Văcăroiu (5 mai 1995 - 23 august 1996). În semn de apreciere
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
dr. Răzvan Theodorescu (ministrul culturii și cultelor), prof. dr. Daniel Dăianu (fost ministru al finanțelor), prof. dr. Adrian Iorgulescu (președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și ulterior ministru al culturii) și prof. dr. Dan Horia Mazilu, pictorul Viorel Mărginean a propus un program național pe 200 de ani pentru amenajarea urbanistică a Bucureștiului. Interviuri
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
ortodocși continuă cu Nicolae Balaban (1961-1963), Ioan Duță (1963-1964), Vasile Chelemen (1964-1966). Părintele Ioan Rohan a păstorit comunitatea în anii 1966-1974. În vremea sa a fost construită casa parohială actuală, renovată în repetate rânduri. Preotului Rohan i-au urmat Ioan Mărginean (1974-1983), care a renovat gardul împrejmuitor al bisericii, Nicolae Bergea, de lângă Sibiu, pentru aproape un an, Gheorghe Leontin Stroie (1984-1993) , din 1994 Nicolae Lucian Cișmaș a slujit in biserica ortodoxa pana in anul 2014. El a adus o mare contributie
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Hemeiuș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hemeiuș se ridică
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Mărginenii de Sus este un sat în comuna Dărmănești din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Aparținând pe rând județelor Prahova și Dâmbovița, la granița cărora se situează, astăzi este unul din cele două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Mărginenii de Sus este un sat în comuna Dărmănești din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Aparținând pe rând județelor Prahova și Dâmbovița, la granița cărora se situează, astăzi este unul din cele două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei Dărmănești, făcându-se văzut trecătorului la 20 de kilometri de Ploiești și 30 de kilometri de Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]