487 matches
-
apostolii libertății bulgare, pe luptătorii uriași ai independenței noastre, pe Levsky, Benkovsky, Hadji-Dumitru, Karagea, Volov, adică întregul șir al martirilor noștri, căzuți apoi pe câmpul sfintei lupte, morți în ștreang și prin temnițele turcești. Dar cu aceasta nu se isprăvește mărinimia poporului român. Din România ieșeau înarmați iunacii noștri, acești eroi ai libertății: Toțiu și Panaiot la 1866, Hadji-Dumitru la 1868, Botev la 1876 și alții. Satul Petrușani, Oltenița, Bechet și Giurgiu au văzut fâlfâind drapelul poporului bulgar, când îl duceam
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scos el din prăpastie), îi iubim foarte puțin pe cei care ne-au scăpat dintr-o scîrbă, o belea; îi iubim însă, cu drag, pe cei cărora am avut prilejul să le venim în ajutor, să le dovedim puterea și mărinimia noastră". Pilduitoare este, dintre cărțile Veterotestamentare și cu totul opusă Legămîntului cel Nou, Cartea lui Ezdra prin exclusivismul și rasismul ei avant la lettre, rasismul biblic: Ce se cuvenea să facă iudeii, comentează autorul eseurilor din Prin alții spre sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu desfășurarea serbării. Cu acest prilej apare, În editura Liceului „N. Bălcescu” și un volum: Oameni de cultură și artă ai liceului N.B., În care figurează și biografia lui Schweitzer-Cumpăna, care Îți trimite salutările sale. D-na Stino, a cărei mărinimie am prețuit-o totdeauna, a făcut excelent donând Muzeului biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de altfel, el e impropriu numit așa, dat fiind că hipogeul adăpostește, în patru camere funerare, rămășițele pământești ale unei prințese siriene și ale familiei acesteia). Toate aceste locuri consacrate fac parte din domeniul național. Meritul donației de la Emmaus revine mărinimiei marelui vizir Ali Pașa și sultanului, care voiau să ne despăgubească pentru un jaf comis de greci și să consoleze Franța pentru înfrângerea de la Sedan. Contele de Vogüé, ambasadorul nostru la Constantinopl, s-a bătut ca un leu pentru a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după meritele sale. Era deci un aranjament care perpetua status-quo-ul. Dar concesia pe care Ștefan o face în privința boierilor fugari, se poate să fi avut un tâlc mai adânc, decât o simplă renunțare la dreptul lui de a-i pedepsi. Mărinimia arătată de domn cu acest prilej putea să aibă în împrejurările de atunci și sensul unei apropieri dintre domn și boierii pribegi. Era o dovadă că domnul nu le purta dușmănie pentru opțiunea lor în 1457. Și boierii au înțeles
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decât să întărească o mică proprietate cumpărată acum. În 15 cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la oaste. Așadar nu este o imunitate completă, ci una parțială. Mânăstirea Neamț nu s-a sustras în întregime autorității domnești, așa cum se întâmpla în Apus. Domnul-suzeran este cel care acordă privilegiul și tot el este cel de a cărui mărinimie depinde în continuare creșterea domeniului mânăstirii Neamț. La 3 septembrie 1448, erau dăruite mânăstirii patru sălașe de țigani. Înainte de 10 octombrie 1448, boierul Crâstea dăruia Neamțului satul Cârniceni, pentru care domnul da un privilegiu de întărire la 10 octombrie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
supusă Porții otomane. România a obținut recunoaștere independenței de stat cu anumite condiții, Rusia a reanexat sudul Basarabiei cu ieșirea la Marea Neagră și un braț al Dunării. Dobrogea a fost pierdută de turci, reintegrându-se României. Este de reținut că „mărinimia” Rusiei în legătură cu acest transfer era bine calculată și răspundea unui vechi deziderat rus: Bulgaria urma să intre sub directa influență rusească, ori legătura între Rusia și Bulgaria se făcea prin Dobrogea, al cărei statut nu mai era acela de „pașalâc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dintre bărbat și femeie pe care o găsim în mod stereotip la "fixații în familie" o găsim [...] la Eminescu, în Luceafărul". Pentru ca, în final, când Hyperion "urcat singur pe acel piedestal", "se resemnează, devenind, în consecință îngăduitor, însă nu din mărinimie (subl. aut.) ci din faptul că simțindu-și distanța modificată în favoarea lui, nu se mai scoboară până acolo ca să se răzbune [...]. Un piedestal... un fel de a se înșela pe sine./ Un piedestal... un fel de "atunci nu voiai tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de la caimacanul Vogoride. Eram căftăniți 4 fiecare după aprecierile binevoitoare ale luminăției-sale cu rangurile de căminari, comis, spătar, ban, agă etc. În dispozițiunea de spirit în care eram noi atunci, e lesne de înțeles ce haz am făcut de această mărinimie intenționată a caimacanului. Toți eram de părere la început să-i întoarcem imediat decretele, dar am amânat lucrul de Sf. Neculai, pentru când ne-am hotărât să-i exprimăm mulțămirile noastre într-un mod mai drastic. Întru adevăr, părintele meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împărătește la casa mea. Da! Da! Mai e vorbă, răspunsei eu în numele tuturor. Vom zice că am mâncat împărătește la casa ta. Se înțelege însă că ochiadele cu noimă, precum și semnele din coate n-au lipsit în jurul mesei față de neașteptata mărinimie a lui Manolucă care ne-a iertat plata păserilor împușcate. Apoi, după ce ne-am luat ziua bună de la el foarte prietinește, am pus câte un ban alb în palma babei Acsânia și am plecat spre casă, ce-i drept, sătui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chiulul de la lectură. După cronica cu pricina, m-am întâlnit pe stradă cu el și, când m-a văzut, se aștepta ca un pârlit ca mine să-i cadă în genunchi, mulțumesc, maestre, că m-ați băgat în seamă. Câtă mărinimie, Dumnezeule, așa ceva nu mai găsești în ziua de azi! I-am spus că la mine la țară maniheiștii ăștia erau ceva mai rari, dar un singur lucru m-ar interesa și pe mine, i-a plăcut au ba cartea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am Împărțit timpul Între repararea motocicletei și căpătatul a cîte ceva de-ale gurii de prin casele numeroșilor gură-cască veniți să ne vadă la atelier. Alături locuia o familie de nemți - sau de origine germană - care ne-au tratat cu mărinimie. Am dormit În cazarma din localitate. Motocicleta era mai mult sau mai puțin reparată și ne hotărîserăm să plecăm a doua zi, așa că ne-am gîndit să lăsăm naibii precauțiile și să dăm curs invitației unor noi amici, care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dau nas în nas cu pictorul de la șase; e, bineînțeles, cu canișul lui negru. Obrajii i s-au colorat ușor de căldură. Are peste optzeci. „Ați mai întinerit“, îi spun ca să-l bucur. Genul ăsta de ipocrizie îl practic cu mărinimia lui Becali când le plătește lumina locuitorilor din Ferentari. „V-am văzut ieri pe Cultural“, îmi spune pictorul. „La Iaru?“ „Da, când ați spus că și înainte de ’90 cultura noastră n-a încetat să existe... m-am simțit reabilitat, înțelegeți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Prometeu ar continua astfel să fie pentru totdeauna, simbolic, legat de stînca sa. Poetul beoțian Îl coboară de pe munte pentru a-l degrada punîndu-l să poarte ca un stigmat acest fragment de stîncă la deget, semnul unui orgoliu strivit de mărinimia zeilor Titanul se plimbă aparent În libertate, dar inelul de fier legat de ciobul de stîncă Îl ține mai departe Înlănțuit moral și, În plus, lipsit de disprețul care constituia grandoarea lui. În fond, acest ciob de stînca e totul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
tot timpul să dați asemine concurs legal, cunoscând că pentru orice Întârziere, răspunderea ce va cade asupra Dvs. va fi gria, căci trebuie să apreciați În ce timp se cere asemine concursu (subl.ns.)”. Până la urmă, se pare că băierile mărinimiei hușenilor se deschiseseră poate și datorită unei propagande susținute a autorităților timpului care prezentaseră sacrificiile seculare fără număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ceapiști veseli și fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau să apară ziarele și anume patru. Cu o mărinimie ce friza mirarea oricui, presei locale i se permisese să apară pe 31 decembrie chiar și În șase pagini. La fel ca și acum, de ce să nu recunoaștem, În zilele de 1, 2 și 3 ianuarie nu se lucra cu excepția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe unele <<personalități>> legionare. Întreține legături suspecte cu unele elemente legionare (urmează un lung șir de nume tăiate cu marker negru, n.n.)”. Pentru aceste motive, Lambru cerea deschiderea altui D.U.I. În aceeași zi, cu nedisimulată satisfacție și grosieră mărinimie, șeful său scrisese În colțul din stânga al documentului „strict secret” următoarea rezoluție: „Se aprobă luarea În lucru prin dosar de urmărire informativă a preotului Sofianu Gheorghe pentru a stabili dacă cel În cauză desfășoară activitate dușmănoasă, de natură legionară, relațiile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă bunicul pe nepotul care le adusese de-ale gurii fiind trimis de maica-sa. − Da, bunicule, acum deshamă caii și-i dă în grajd. − Apăi să-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
însă vehiculul esențial al celeilalte minime, scrisoarea de amor. El o găsește, îi este furată, o regăsește și o înapoiază „adrisantului”. Conținutul ei nu-l preocupă, nici posibilitatea de a specula valoarea ei la bursa compe- tiției politice și nici măcar mărinimia lui Zoe. Singura preocupare pentru acest cetățean pare să fie exercitarea dreptului de a vota. Sensul pe care votul său îl are în economia simbolică a vieții politice a urbei nu are nicio legătură cu vreo doctrină sau cu vreun
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să o Întâlnească pe Rosalinda, transformată În educator spiritual. Și aici Începea scena centrală a piesei, care consta În școlirea eroului. Orlando, ca și omonimul lui din legendă, unde este numit Furioso, are toate calitățile: forța, curajul, cinstea și chiar mărinimia de care dă dovadă față de ceilalți, Începând cu grija pe care i-o poartă bătrânului său servitor Adam. Rosalinda, travestită sub numele de Ganymede, Îl educă pe planul sentimentelor, unde foarte puțini dintre oameni sunt instruiți. După ce trece prin etapele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care o definea mult mai bine decât bărbiile, ticurile sau chiar franceza ei - ceva poate Înrudit cu acea ultimă privire pe care i-am aruncat-o, cu minciuna surâzătoare de care se folosise pentru a mă vedea plecând Încântat de mărinimia mea sau de acel lebădoi al cărui chin era mult mai aproape de adevărul artistic decât coborârea lentă a brațelor palide ale unei balerine; pe scurt, ceva ce am fost În stare să apreciez abia după ce obiectele și ființele pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pleci! Foarte bine! Pleacă! Departe! Cât mai departe! Și să nu te mai întorci! Să fie liniștită Mărita Doamnă... Departe... Și pentru totdeauna... Cer încă o dată iertare Măritei Doamne... Să mă ierte... Să te ierte Dumnezeu! spune Maria cu o mărinimie împărătească. Îi întoarce spatele și iese murmurând: "Fecioară"... "Neprihănită"... Voichița a rămas singură în mijlocul paraclisului. Lacrimi mute, atât timp zăgăzuite, se sparg, se preling... Îmbrățișează cu disperare icoana Maicii Domnului, hohotind: Dă-mi putere Sfântă Fecioară!... Ajută-mă Sfântă Fecioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
legionară. Liberal până în fundul sufletului (întrebuințând această expresie consacrată nu înseamnă că recunosc că ar fi avut suflet în înțelesul etic al cuvântului...), generalul Antonescu și-a dovedit preferințele și prin majoritatea colaboratorilor nemilitari dintre 1941-1944, fruntași liberali notorii. În mărinimia sa, generalul Antonescu ne acordase (deocamdată!) dreptul de a cânta, de a strânge fonduri pentru Ajutorul Legionar, de a curăța zăpada de pe străzi și de a-i asigura demonstrații impunătoare de câte ori pleca din București sau se întorcea în Capitală - bine
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fost șocantă, ci abilitatea lui Emil Hurezeanu de a o smulge interlocutorului. Un dialog în presă sau la televiziune cu multimiliardarul patron al Stelei e riscant. Dacă-l contrezi, riști să fii acoperit de zgomotul asurzitor cu care și autoproclamă mărinimia, preacucernicia, bunătatea. Dacă nu-i tai macaroana și-l lași să vorbească în speranța obținerii spectacolului, ai toate șansele să treci drept yesman. Cum să procedezi într-un dialog în care vizaviul sare în cîteva clipe de la amintirile din copilărie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]