545 matches
-
29. Schitu 9. Cungrea 30. Slătioara 10. Curtișoara 31. Spineni 11. Dobroteasa 32. Strejești 12. Făgețelu 33. Șerbănești 13. Găneasa 34. Tătulești 14. Grădinari 35. Teslui 15. Icoana 36. Topana 16. Izvoarele 37. Tufeni 17. Leleasca 38. Valea Mare 18. Mărunței 39. Verguleasa 19. Milcov 40. Vitomirești 20. Movileni 41. Vîlcele 21. Nicolae Titulescu 42. Vulturești JUDEȚUL PRAHOVA 1. JUDECĂTORIA CÎMPINA cu sediul în orașul Cîmpina ORAȘE 1. Băicoi 3. Cîmpina 2. Breaza COMUNE 1. Adunați 9. Măgureni 2. Bănești 10
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
sufletul și corpul. Multe întâmplări de pe teren sunt adesea bulversante. Nu o dată am fost martorul unor scene pe care, oricât am încercat ulterior, nu am reușit să le explic rațional. Cum aș putea să redau momentul în care o femeie mărunțică, de nici 45 de kilograme, intrând în „zona de sacru” a unei racle, a dat dovadă de o forță herculeană și a aruncat în lături ca pe niște surcele doi jandarmi voinici ? În tot acest timp, scotea niște sunete care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de circa 60 de ani, îmbrăcată simplu, cu basma pe cap, sigur provine din mediul rural. Mă întreabă timid, dar fără teamă sau reținere în glas dacă o pot ajuta și pe ea să scrie un acatist pentru „părintele cel mărunțel”. Accept imediat, apoi îi cer permisiunea de a o însoți, dornic să-l cunosc și eu pe „părintele”. Este vorba de un bărbat tânăr și foarte slab, maximum 35 de ani. Poartă peste mijloc un pulover lung, mănăstiresc, pantaloni și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timpul în alertă, pentru a nu fi remarcat de călugării mănăstirii sau de forțele de ordine din jur. Fără nicio îndoială, este un „hrămar”, unul dintre obișnuiții pelerinajelor, un amestec de nebun întru Hristos, impostură și spirit întreprinzător. „Părintele cel mărunțel” o atinge pe femeie pe cap, într-un gest de binecuvântare, apoi deschide o geantă mare, din piele, mai degrabă un geamantan, de unde scoate o sticlă cu un ulei parfumat. Femeile din jur spun că „este bun rugător, are har
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la muncă în Italia de doi ani. „Fluxul pelerin” se dispersează în curtea mănăstirii, oamenii au înscrisă pe față acea expresie de calm și mulțumire profundă pe care am surprins-o de atâtea ori în astfel de ocazii. O femeie mărunțică împarte dintr-o cutie de carton colăcei unși cu miere și nucă, o alta distribuie flori, multe flori, din cele depuse pe raclă. Revin la scena observată anterior, și anume utilizarea telefonului mobil. Acest instru ment de comunicare, echipat cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
modifica/schimba comportamentul celor cu care voi intra în contact în prezența unui copil. Prima scenă pe care o observ : un grup de pelerini de autocar, cam 12-14 persoane, conduși de „Doamna Doctor” (așa o strigă cu toții, respectuos), o femeie mărunțică, în jur de 60-65 de ani. Merge hotărât, are o autoritate naturală în voce („Acum toată lumea merge să vizităm muzeul mănăstirii, apoi ne regrupăm frumos la intrare” - spune accentuând voit consoanele). Doamna Doctor poartă un keffieh palestinian, negru cu alb
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ansamblu însă, sunt vizibil mai puțini pelerini în biserică decât anul trecut, la aceeași dată și oră. Jandarmii se cam plictisesc la orele acestea mici din noapte, așa că profit pentru a mă apropia de un grup condus de un căpitan mărunțel și iute în mișcări. Beau cu toții cafea din pahare de plastic, așteptând să treacă mai repede timpul. Ofițerul îmi spune că „la Iași este presiune mare pe jandarmi. Aici este liniște, este bine, nu avem probleme deosebite”. Confirmă estimarea mea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și în condiții de noapte. Pe lângă mine urcă voinicește un bărbat cu un rucsac imens în spate, un rucsac verde, solid, cum erau cele pe care le purtau pe vremuri pădurarii și oamenii de la munte. Este însoțit de o femeie mărunțică, încărcată și ea de bagaje, mai au cu ei și un copil de șase-șapte ani, pe care aflu că se numește Toderuț, după cum era chemat autoritar de tată atunci când acesta era atras irezistibil de culorile și aromele tarabelor din jur
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au Împărțit În două. Mama, cumnata mea și copilul, că femeile puteau să ia copiii dacă voiau... Cumnata mea l-a luat și pe un verișor de-al meu, care era cu un an mai mic decât mine, era mai mărunțel. Atunci am văzut-o ultima dată pe mama. La un moment dat am văzut că femeile au pornit și era o comisie de nemți. I-au scos pe toți din vagoane, au Încolonat femeile Într-o parte, bărbații În altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui Aurel Băeșu și Gheorghe Balan. Mi-a fost dascăl la liceul amintit. 416 La casa înconjurată de „Grădina liniștii”, pe Ulița Rădășenilor, cumpărată de la farmacistul Vorel. 332 Băeșu era o fire duioasă, plăpând, generos și modest, de statură mică, mărunțel, ochii căprii, sprincene mari, nasul mic, acvilin. Mereu gânditor și medita, dornic de-a cunoaște locuri și chipuri, spunând ce lucrări preconizează să realizeze. Îi plăcea viața retrasă și nu-l atrăgea strada. Când lucra, nu vorbea și nu vedea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Sfinții Apostoli. Aceste cuvinte pot fi spuse și actualilor prigonitori ai mărturisitorilor lui Hristos organizați ca „expresie politică a ortodoxiei românești”, cum conchide Nae Ionescu. Subdirectorul Mareș și banda lui Subdirectorul, un tânăr muncitor miner, pe nume Mareș Ion, era mărunțel și îndesat, cu un orizont sufletesc limitat, de aceea și fusese ușor recrutat de comuniști. Fusese pregătit să devină o unealtă de asuprire împotriva deținuților politici din Aiud. Guțan, directorul, mai dibaci, i-a lăsat mână liberă. În administrație, la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
oameni cu scaun la cap, vă rog să nu mă puneți în situația a vă da un diagnostic, că, de, știu eu ce prostie mai pot spune? Domnul Ciacâru Într-una din zile a fost adus în cameră un bărbat mărunțel, îndesat, roșcovan, cu urechile puțin blegite, cu mișcări de om neastâmpărat, cu o geană albă și cu cealaltă neagră, având în jur de 50 de ani. Era tipul evreului din caricaturile ziarelor de scândal din anii ‘30. Așa cum era regulamentul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
număra în rugăciune metaniile isihaste. Într-o stație, urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică, diaconul, lumesc în comportări, își făcea loc cu coatele: Faceți loc, faceți loc! Fețe bisericești! Și tușea semnificativ. Preotul, mai mărunțel, mai slăbuț, rămăsese înghesuit mai în urmă. Diaconul, ajungând lângă Melchisedec, uitându-se la ținuta lui cam neglijentă, își făcea anunțată prezența: „Îhâ! Îhâ...”; dar Melchisedec continua să-și numere metaniile netulburat. Fețe bisericești! Fețe bisericești!, anunță diaconul. Nu ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sufletului țăranului și meseriașului român, care-și vedea năruită viața de familie și gospodăria sub loviturile urii comuniste. Echipa a fost transferată la Pitești și eu am intrat în alta, sub comanda unui bărbat refugiat în 1940 din Basarabia, domnul Mărunțel, om energic; avea „ochiul câmpului”, ținea cu tot dinadinsul ca cel ce trece sub mâna lui să devină bun meseriaș. Ne am împăcat și am rămas prieteni; mai târziu am devenit chiar vecini de bloc. Mă întreba câteodată, cu teamă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
9300 St. Veit an der Glan, Klagenfurterstr. 61, cu ultimul domiciliu din România ��n localitatea Deva, Str. Libertății bl. 6A, ap. 16, județul Hunedoara. 214. Vasiu Marcela-Estera, născută la 1 iulie 1967 în localitatea Hațeg, județul Hunedoara, România, fiica lui Mărunțel Vilhelm și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Klagenfurterstr. 61, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hațeg, str. Sarmisegetusa nr. 8, ap. 13, județul Hunedoara. 215. Kusternig Maria, născută la 2 decembrie 1972
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
din tipul I și II de flexiune: alb/albă; frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul celei adevărate. În sfârșit, prefăcută Într-o pasăre, fata Împăratului Roș zboară, dar ascunsă tocmai În dosul lunii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drumul tău Vei trece prin satul meu. La marginea satului Pe șoseaua dorului Este’o fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E liniște în codrul verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă vreme nu s-a ’ntors înapoi. Tăticul meue la război De când aveam un
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
îngăduit copilăria și o parte din adolescență. Era o seară ploioasă, ulițele își prefăcuseră țărâna în noroaie și șleaurile se umpluseră cu apă mâloasă. Străbăteam cu încrâncenare satul copleșit de potopul cel molcom, aveam nouă ani, un buzunar plin cu mărunței de un leu puși la păstrare vreme de o lună și în cap un singur gând: săți cumpăr mamei un cadou frumos și folositor pentru aniversarea de a doua zi. Magazinul Universal, clădire de însemnătate capitală a oricărei așezări rurale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
jr., creatorul unui spectacol de referință pentru zona underground - Sex, Drugs, Rock&Roll. Coordonatorul lunii: Mihaela Michailov. Bunica mea a primit Nobelul pentru literatură Mircea Mihăieș În 1992, pe Fifth Avenue, în Manhattan, am zărit-o pe bunica mea maternă. Mărunțică, cu părul alb, ondulat, era îmbrăcată într-o haină de ploaie, albastru închis. Avea în mâna stângă o umbrelă, albastră și ea. Cu dreapta, trăgea un geamantan pe rotile. Nu prea mare - cât să încapă hainele pentru trei sau patru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
subțire, alta mai... corpolentă, ca să nu mai fie nevoie de modificări. Troyanos era înaltă, avea un metru optzeci, frumoasă, a făcut o carieră splendidă, dar ce repede s-a dus dintre noi... Mi-aduc aminte când cânta cu Neil Shicoff, mărunțel, nu putea să intre în scenă decât cu cipici! Mi-aș fi dorit mult să văd un Hoffmann cu Viorica. Am unul în iPod pe care îl ascult obsesiv, o transmisiune radiofo nică de la Chicago Lyric Opera din 1976, deschidere
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ai ultimelor decade, din avangarda celor care au scuturat teatrul, dar și teatrul liric, de previzibilul desuet al montărilor ridicole sau anacronice. Dacă biografia sa artistică e aproape intimidantă ăașa cum, nu o dată, au fost ideile sale), omul Jorge Lavelli, mărunțel, cu ochii jucându-i în permanență, aproape bonom în statura sa îndesată, te invită, indirect, să îl descoși. Ah, Viorica, elle était fort belle... Coborâm într-un salon întins, cu bârne de lemn pe plafon, cu o disco tecă și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
izolat, cât de alungat și al nimănui - nu-ți spune nimeni. Azi nu-ți scriu! Scrisoarea 80 Am să-ți povestesc despre celebra minestra. Este un fel de supă. În apă se pune puțin Delikat, apoi o mână de paste mărunțele și se servește cu un fir de ulei deasupra. E minestra moșilor, a băbuțelor, acea hrană ușoară de care au ei nevoie. În seara asta am vorbit cu o vecină de-a mea care lucrează în zona Torino la un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ordine date trupelor pe care le-a comandat în ultima vreme, și în tregii sale armate, să pornească sau să stea pe loc, lucru care a făcut din el pacostea trupelor și a serviciilor. ABATELE DUBOIS Abatele Dubois, un om mărunțel și sfrijit, subțiratic, prefăcut, cu o perucă blondă, cu chip de dihor, cu o fizionomie plină de spirit, era ceea ce într-o franceză proastă, dar în acest caz potrivită, s-ar numi un mișel. În el se dădea o mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod, Nefiind el bucuros De nașterea lui Cristos. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Tot după stele-au pornit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]