6,722 matches
-
O serie de mistere prezidează devenirea personajelor comune ale provinciei în dramatis personae. Ce altceva este această fantomă care binevoiește să se arate numai unora și care trăiește ca un cîine credincios în preajma comunității fără s-o tulbure prea mult? Mătușa este una din aceste bătrîne, aproape sanctificate în ochii micii comunități, vizitată cu religiozitate de nepoatele sale și asistată de fantomele trecutului. Un alt mister se lămurește tot în urma unei coliziuni între personaje, crima fiind catalizatorul. Fiica Raimundei este rodul
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
personaje, crima fiind catalizatorul. Fiica Raimundei este rodul unei legături incestuoase dintre mama sa și propriul ei tată, - tema o regăsim expusă pe un alt portativ și în Totul despre mama mea. Apariția care o înspăimîntă pe Sole în casa mătușii recent decedate, Tía Paula (Chus Lampreave), se dovedește a fi chiar mama celor două fete, Abuela Irene, și pe care, o vreme, aceasta o ascunde de Raimunda, pînă la momentul oportun al revederii. Dezlegările enigmelor nu produc un efect de
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
România pentru a se căsători, potrivit România TV. Avea nunta programată la sfârșitul lunii august. Odată cu bărbatul a murit și o familie cu doi copii, care se întorcea din vacanță, dar și Adriana Damian, cumnata fostului ministru Valeriu Tabără și mătușa gimnastei Simona Amânar. Adriana lucra la o grădiniță din Timișoara, iar concediul și-l petrecea in fiecare an la fiica ei, în Spania. Acolo a mers și acum, dar nu s-a mai întors. Tragedia s-a produs pe o
Microbuzul morții în Spania. Un român venea acasă să se căsătorească by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/80349_a_81674]
-
le dea iluzia suspendării tuturor preocupărilor care i-au acaparat... Da, da, știu acum despre ce e vorba... Te-ai gândit vreodată să te faci scriitor?" Acestea sunt vorbele pe care le aude George Pelimon, eroul romanului Nesfârșitele primejdii de la mătușa sa, pe când avea nouă-zece ani, și care îi vor mâna din umbră întregul destin, pentru că toată viața și-o va trăi/inventa pentru a scrie un roman, dar nu orice fel de roman, ci romanul vieții sale. Și cum "viața
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
retorică. Culeasă din nou în recenta ediție de Opere - spre mirarea celor a căror acoperire de lectură alternează strict între gazetărie și proză - Povești pentru a-mi îmblânzi iubita se dovedește, fără exagerări, extraordinară. Dacă, lucru știut, în materie de mătuși burgheze Teodor Mazilu e, pentru Cosașu, artizanul gândului cel bun, în chestiunea iubitei nărăvașe mandatul îl deține, după toate aparențele, Tudor Vianu. Că e vorba, în chip singular pentru autorul Supraviețuirilor, de intenție lirică, și nu de întâmplare expresivă, o
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
și cu o eșarfă, asortată. Și din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să fie nevoie de multe probe, madam Theodorescu. Nu sînteți grasă, aveți talie și ținută - Virginica, stai dreaptă! și-a amintit ea vocile mătușilor de la Ada Kaleh. Pentru măsurătorile modistei își pusese chiloții cu dantelă pe care nu-i îmbrăcase niciodată. Jeni o înconjura mîngîietor cu centimetrul, peste țîțe, pe la mijloc, iar cînd îi luase măsura curului, o atinsese și cu mîna, nu numai
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
Cristian Teodorescu Cînd avea 18 ani și stătea de nevoie la mătușile ei de pe insula Ada Kaleh, Virginica l-a văzut prima oară pe Fănică Theodorescu. Era înăltuț, dar nu înalt, grăsuț și îngrijorător de negricios la față, pentru pretențiile și temerile ei de fată născută la Șocariciu. Mătușile din partea tatălui o
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
de nevoie la mătușile ei de pe insula Ada Kaleh, Virginica l-a văzut prima oară pe Fănică Theodorescu. Era înăltuț, dar nu înalt, grăsuț și îngrijorător de negricios la față, pentru pretențiile și temerile ei de fată născută la Șocariciu. Mătușile din partea tatălui o luaseră la ele pe Virginica după ce-i murise și mama. La 12 ani, rămăsese cu toată gospodăria pe cap și cîteva luni a avut grijă și de frații ei mai mici. Tatăl lor căzuse în război la
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
pe cîmp, la arat. }inea coarnele plugului și, de la distanță, ai fi zis că se împiedicase. A rămas întinsă acolo. Calul Ionică înhămat la plug a păzit-o nechezînd pînă au venit niște bătrîni s-o ridice. Cînd au venit mătușile, s-o ia la Ada Kaleh, Virginica era plină de păduchi, slabă moartă, dar nu voia să plece. Făcuse două clase la școala din comună, premianta întîi, dar de cînd întrerupsese, aproape că uitase și cititul, și scrisul. Le-a
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
păduchi, slabă moartă, dar nu voia să plece. Făcuse două clase la școala din comună, premianta întîi, dar de cînd întrerupsese, aproape că uitase și cititul, și scrisul. Le-a reînvățat la Ada Kaleh, de una singură și printre picături. Mătușile nu știau nici ele carte și, ca să-i dea lecții cum se conduce o gospodărie, au pus-o mai întîi să facă pe fata în casă, iar apoi au trimis-o la bucătărie să gătească, să știi, fato, cînd oi
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
a fost prima ei "vedere", înaintea lui fusese un locotenent de grăniceri, cu recomandări bune, însă fără avere. Îl chema Mircea. Virginica îl plăcuse, totuși nu atît de mult încît să fugă cu el. Pe Fănică, în schimb, îl plăcuseră mătușile. Avea brutărie la Slobozia, tatăl lui fusese măcelar la Cocargeaua, cu ausvais de la Solingen și ridicase trei perechi de case. Cînd a rămas singură cu el în camera-sufragerie, din casa mătușilor, grăsuțul negricios i-a spus că să nu se
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
fugă cu el. Pe Fănică, în schimb, îl plăcuseră mătușile. Avea brutărie la Slobozia, tatăl lui fusese măcelar la Cocargeaua, cu ausvais de la Solingen și ridicase trei perechi de case. Cînd a rămas singură cu el în camera-sufragerie, din casa mătușilor, grăsuțul negricios i-a spus că să nu se miște el de-aici, o domnișoară ca ea era tot ce-și dorea, dinainte s-o cunoască. Era nădușit și hainele de pe el ori că nu erau ale lui, ori că
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
L-a lăsat să-i pupe mîna cu un țocăit pofticios de buze, amintindu-și de sărutarea fină a locotenentului care nu-i atinsese decît vîrfurile degetelor. L-a acceptat totuși, mai mult ca să scape din casa și de pe insula mătușilor ei. Ele, care i-l lăudaseră la început, nu știau cum să-l mai înnegrească, Virginico, noi ți l-am prezentat, dar cum să te măriți tu cu ăsta? Adică, și-a făcut ea socoteala, mătușile voiau să tragă de pe urma
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
casa și de pe insula mătușilor ei. Ele, care i-l lăudaseră la început, nu știau cum să-l mai înnegrească, Virginico, noi ți l-am prezentat, dar cum să te măriți tu cu ăsta? Adică, și-a făcut ea socoteala, mătușile voiau să tragă de pe urma ei tot ce le aducea că era în grija lor. A acceptat să se mărite cu Fănică Theodorescu, chiar dacă nu-i plăcea de el. Mătușile i-au făcut rochia de mireasă, dar în ziua cînd să
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
te măriți tu cu ăsta? Adică, și-a făcut ea socoteala, mătușile voiau să tragă de pe urma ei tot ce le aducea că era în grija lor. A acceptat să se mărite cu Fănică Theodorescu, chiar dacă nu-i plăcea de el. Mătușile i-au făcut rochia de mireasă, dar în ziua cînd să treacă Dunărea cu bacul, unde o aștepta Fănică, se rupe bacul din legături și se duce la vale. Ce să facem? Amînăm nunta, că doar n-o să treacă mireasa
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
extaz și coșmar în costumul său negru care pare să-l facă mai suplu și mai sarcastic. Opinia publica este decisivă în schimarea de atitudine a lui Peter și atunci cînd greșește și atunci cînd se vindecă. La rîndul ei, mătușa aplică consecvent cataplasma sfatului potrivit la momentul potrivit, iar Spiderman se dă cu capul de clopot în catedrală și, surprinzător, scapă de negreală care însă îl colonizează pe Eddie, fotograful lipsit de scrupule care-i face concurență la ziarul Daily
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
Gabriela Melinescu S-a spus despre scriitoarea pentru copii, Astrid Lindgren, că este o "mătușă povestitoare", dar acum se descoperă că ea a fost cu mult mai mult decât asta. Literatura pentru copii deține un rang înalt în Suedia, cărțile scriitorilor pentru copii sunt recenzate în marile cotidiene și desenele însoțitoare sunt reproduse și comentate
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
mult decât asta. Literatura pentru copii deține un rang înalt în Suedia, cărțile scriitorilor pentru copii sunt recenzate în marile cotidiene și desenele însoțitoare sunt reproduse și comentate. Astrid Lindgren, fetișcana de la țară, n-a vrut niciodată să fie o "mătușă povestitoare" sau un "monument național" și nici să dobândească Premiul Nobel sau alte premii, știind că tot ce strălucește, pălește repede, așa cum n-a disperat nici când prima ei carte, scrisă despre "Pippi Ciorap Lung", i-a fost refuzată de
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
descendenților în linie dreaptă (copiii, nepoții defunctului etc.); 2. clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinți, frați, surori cât și descendenții acestora); 3. clasa ascendenților ordinari (bunici și străbunici); 4. clasa colateralilor ordinari, până la gradul IV de rudenie (unchi, mătuși și veri primari). Ce este gradul de rudenie? Este distanța între două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul nașterilor intervenite. Precizăm că rudele în linie dreaptă sunt chemate la infinit, pe când cele colaterale numai până la gradul IV
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
dar se sfia să deranjeze o discuție de taină dintre doamna Liza și Aneta . Băiatul Își făcu oarece curaj, avea nevoie să citească o carte ascunsă În pod, se Îndreptă către tindă și către scara podului când fu uimit de mătușă-sa Aneta care după necazul de acum doi ani, râdea pentru prima oară. Curios, băiatul se strecură sfios În spatele ușii interdeschise și se cutremură de cele auzite: Chiar așa, doamnî Lizî?! Chiar așa, domnișoară Anette! Și te rog să nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
asta nu mai știu. Da’ o venit acasă până la urmă. Cele câteva zile cât i-o dat de la spital le-o petrecut stând închis în casă. Nu lăsa pe nimeni să-i calce pragul. Nimeni nu știa ce face. Nici mătușa Rarița, maică-sa, nu putea intra în odaia lui, să-i aducă de mâncare. Toată mâncarea lui pe săptămâna ceea cât o stat acasă o fost o pâine neagră și o cutie cu fasole pe care le-o primit de la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Nebărbierit și cu ochii duși în fundul capului, semăna cu o arătare...S-o bărbierit, s-o primenit, s-o îmbrăcat în hainele militare, o luat sacul de merinde și, fără să scoată o vorbă, o ieșit. I-o îmbrățișat pe mătușa Rarița și pe moș Toader, care plângeau de sărea cămeșa de pe ei, și o plecat cu ochii în pământ, fără să întoarcă capul măcar o dată. Da’ de unde le știi dumneata pe toate, așa bob numărat? a întrebat din nou Vasile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se mai însoară el cât îi lumea și pământul dacă nu o ia pe dânsa. Ferească Dumnzeu de așa un blestem!... Si nu s-o mai însurat? a întrebat din nou Vasile Hliboceanu. Stai să vezi...S-o dus ea mătușa Rarița la popă și l-o rugat să-i citească pentru dezlegarea de vraja rusoaicei...Da’ ce credeți voi că popa o vrut? Nuuu! N-o vrut și pace. Atunci o rămas așa sub farmecele rusoaicei? l-a întrebat omul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și mai rău... De ce? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Uite de ce. Intr-o zi, băiatul s-o trezit de dimineață, o pus de mâncare și primeneli într-o traistă, s-o îmbrăcat frumos și pe aici ți-i drumul...Mătușa Rarița o alergat după el plângând în hohote: „Unde te duci, băiatul mamei?” Atunci, nenea Jănel s-o întors către maică-sa și i-o zis: „Ti-am spus, mamă, unde plec. Caută-ți de treburile matale și lasă-mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și i-o zis: „Ti-am spus, mamă, unde plec. Caută-ți de treburile matale și lasă-mă pe mine să mă duc unde mi-i gândul...Nu mă întorc din drum nici mort!” Si a plecat ca o vijelie. Mătușa Rarița continua să strige cu disperare: „In ce pustietăți mergi? Nu le cunoști limba. Nu cunoști pe nimeni. Te-i pierde de foame și de sete pe meleaguri străine. Ai scăpat de glonț și poți să mori cu bună știință
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]