KorAP: Find »[drukola/base=mașa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...23 >

561 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392

Întrebă el pe Mașa. Mai bine o iau pe ea... - Pe babulea v-aș ruga s-o mai lăsați. M-am obișnuit cu ea. Mi-ar părea rău să știu că a plecat și nu se mai Întoarce, se rugă Mașa de oaspete. Extraterestrul clătină Înțelegător din cap. - Bine, bine, spus el, am să ți-o las aici. Dar cu o condiție, dacă te-ai obișnuit cu ea, trebuie să te obișnuiești și cu Ippolit. Și apropo de Subotin, nu Înțeleg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
aici. Dar cu o condiție, dacă te-ai obișnuit cu ea, trebuie să te obișnuiești și cu Ippolit. Și apropo de Subotin, nu Înțeleg de ce nu Încăpeți de el? Ce, alții sunt mai breji!? - Lumea vorbește fel de fel, răspunse Mașa, lăsându-și rușinată privirea În jos. - Lasă-o să vorbească, zise musafirul, cu aceeași răceală În glas. Ce știu ei despre Ippolit? Câți l-au cunoscut Îndeaproape? Vorbesc ca să se afle În treabă. De altfel, nici eu nu-l cunosc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
despre Ippolit? Câți l-au cunoscut Îndeaproape? Vorbesc ca să se afle În treabă. De altfel, nici eu nu-l cunosc prea bine. Am Întâlnit Însă În lumea mea un Ippolit Subotin a cărui poveste nu e tocmai simplă... - Cum, făcu Mașa, În lumea din care veniți există un Subotin? - Tot ce există aici există și acolo, evident că sub o altă formă. Într-o proporție mai mare sau mai mică, preciză el. Prin urmare, a existat și un Ippolit Subotin... Mașa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
Mașa, În lumea din care veniți există un Subotin? - Tot ce există aici există și acolo, evident că sub o altă formă. Într-o proporție mai mare sau mai mică, preciză el. Prin urmare, a existat și un Ippolit Subotin... Mașa stătea În fața treptelor, strângând În palme găletuța goală, fără să Îndrăznească să-și ridice privirea din pământ. - L-ați cunoscut? Îl Întrebă ea cu o jumătate de glas. - L-am cunoscut. Povestea lui este extrem de interesantă, iar imaginea s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
imaginea s-a intersectat cu cea de-aici... Dacă timpul n-ar fi Întârziat ți-aș povesti-o... - Dar abia s-a luminat de ziuă. - S-a luminat de mult, spuse oaspetele. Trebuie să plec. - Credeam, spuse nu știu de ce Mașa, că dumneavoastră călătoriți pe Întuneric și că lumina zilei nu vă prea priește... Oaspetele surâse cu tristețe. - Lumina voastră pentru mine-i Întuneric. De aceea mă și grăbesc să plec. - Dar n-ați gustat nimic. Am la frigider niște caș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
vă prea priește... Oaspetele surâse cu tristețe. - Lumina voastră pentru mine-i Întuneric. De aceea mă și grăbesc să plec. - Dar n-ați gustat nimic. Am la frigider niște caș și o bucățică de salam. Mai sunt și măslinuțe, spuse Mașa, bucurându-se În sine ei că oaspetele pleacă În sfârșit În lumea din care a coborât. Femeia voia Însă ca la despărțire musafirul să rămână cu o impresie cât mai agreabilă. De aceea insistă: - Sau poate preferați un păhărel și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
măslinuțele, nici cașul, nici scrumbioara. - Mă duc să pun la fiert și ceaiul, spuse gazda, punând platoul pe o măsuță joasă ce se afla-n cerdac. - Mulțumesc. - Poftiți, vă rog, am pus și eu ce am găsit mai bun, adăugă Mașa, văzând că musafirul Începe să cedeze În fața rugăminților ei... Am uitat de ceai, dădu ea să plece. Desprinzându-și cu greu privirea ațintită-n depărtări, Extraterestrul spuse, zâmbind ca pentru sine: - Nu te mai deranja cu samovarul. Nu am timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
ațintită-n depărtări, Extraterestrul spuse, zâmbind ca pentru sine: - Nu te mai deranja cu samovarul. Nu am timp să mai aștept. Prefer să ciocnim la despărțire câte-un păhăruț, și pentru vii, și pentru morți... Văzându-l că se Îmbunează, Mașa umplu În grabă două păhărelele de horilcă și-l Îndemnă să bea. - Dacă v-am greșit cu ceva, vă rog să iertați. Poftiți, vă rog... - Cu ce să-mi greșești!? zâmbi oaspetele. - Poate am spus o vorbă nelalocul ei sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
crezut că veți dormi mai mult. Și apoi, m-am luat cu gândurile și nici n-am simțit cum trece vremea. Apoi, a mai apărut și Ippolit... Am avut un fel de halucinație... Dar așezați-vă, un pic, Îl Îmbie Mașa, Împingând un scăunel spre musafir. Nu vă grăbește nimeni. - Timpul meu e extrem de prețios, spuse oaspetele, așezându-se la Îndemnul femeii pe scăunel. Dar hai, fie, ai fost o gazdă atât de primitoare, Încât nu se cade să plec oricum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-se la Îndemnul femeii pe scăunel. Dar hai, fie, ai fost o gazdă atât de primitoare, Încât nu se cade să plec oricum. Bunele maniere se cad a fi respectate oriunde te-ai afla... - Atunci, multă sănătate și noroc, făcu Mașa, luând de pe masă un păhărel și ciocnindu-l de celălalt aflat deja În mâna oaspetelui... - Noroc, făcu și Extraterestrul, ridicându-l spre gura sa devenită aproape la fel de transparentă ca și barba și dându-l pe gât dintr-o răsuflare. Abia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
de pe masă un păhărel și ciocnindu-l de celălalt aflat deja În mâna oaspetelui... - Noroc, făcu și Extraterestrul, ridicându-l spre gura sa devenită aproape la fel de transparentă ca și barba și dându-l pe gât dintr-o răsuflare. Abia atunci Mașa observă că mâna oaspetelui tremura ușor. - Nu e chiar rău, conchise el, În timp ce fruntea sa palidă se acoperi de broboane de sudoare. Dacă tot m-am așezat, atunci hai să-ți spun, pe scurt, povestea lui Subotin, propuse el. „E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
nu mă mai Întind la băutură. Îți spun povestea lui Subotin și mă duc. Aceasta ca să te fac să scapi de obsesii și să nu-ți mai faci probleme când Îți apare În față Ippolit sau o sosie a lui. Mașa nu Înțelese cuvântul sosie, dar ca să nu-l mai Întrerupă pe oaspete Întrebându-l vrute și nevrute, tăcu. Aprinzându-și o țigară dintr-un pachet abia-nceput, Extraterestrul zise: - Cu ceva timp În urmă am lucrat ca reporter pe probleme juridice la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
interesante. Unul dintre ele a fost cel al lui Ippolit. Desigur, vorbesc despre Ippolit din lumea mea, nu despre cel pe care Îl poți Întâlni aici. „Ia te uită că și În altă lume sunt ziariști și tribunale!“, Își spuse Mașa, cercetându-l cu suspiciune pe sub gene. „Nu cumva Încerci mata să vinzi castraveciori la grădinar?“, gândi ea. - Sunt. Și ziariști, și tribunale, replică oaspetele, degustând din scrumbioară. Deci am Întâlnit fel de fel de cazuri. Procesul lui Subotin m-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
fel de cazuri. Procesul lui Subotin m-a tulburat profund. Totul s-a petrecut la Cernăuți, pe Don. Subotin lucra la debarcader, era angajat ca brigadier la antrepozitele de mărfuri, având În subordinea sa o echipă alcătuită din doisprezece hamali. Mașa vru să-i atragă atenția oaspetelui că Orașul Cernăuți nu-i așezat pe Don și că acolo nu trece nici un fel de fluviu, ci doar un râuleț insignifiant, dar, ca să nu mai complice lucrurile, preferă să tacă. De altfel, Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
aș putea să știu, spuse Extraterestrul, umplându-și păhărelul vârf. Un astfel de nume rostit Într-un antrepozit auzi mai rar. De altfel, spuse oaspetele, dând păhărelul peste cap, la noi Socrate e aproape un necunoscut. - Și la noi, exclamă Mașa. - Mă rog... Poate că tu n-ai auzit de el, dar dacă te Învârți În alte cercuri, una-două auzi vorbindu-se de Socrate sau de Platon. Noi ne-am lepădat de ei Încă din Antichitate. Filosofia lor ni s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
trezea din beție, setea dinlăuntrul lui creștea. Știu din propria-mi experiență, spuse Extraterestrul, ce Înseamnă să bei o zi Întreagă alcooluri tari și să te trezești În toiul nopții chinuit de sete. „De unde o fi știind atâtea, se gândi Mașa. Nu cumva acolo, sus, În lumea lor se bea cu aceeași disperare de cauză, ca și aici?“ - Se bea și nu se bea, Își Întrerupse expunerea Extraterestrul. La drept vorbind, În lumea noastră nu există sete. Și dacă noi bem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
noi bem, bem așa, de amorul artei... - Și nu vi se face niciodată rău de la stomac? - Stomacul nostru distilează doar esențe. - Am văzut la ce fel de esențe apelați. - Ce vrei să spui? - Ce vreau să spun, dădu din mâini Mașa. Beți de vă ies mințile din cap. - La cine te referi? - Păi, la cine altul decât la Ippolit. Mă și mir cât spirt Royal băga În el! - Spirtul Royal e fabricat din adevăruri grele, spuse oaspetele. Și aceste adevăruri nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
băga În el! - Spirtul Royal e fabricat din adevăruri grele, spuse oaspetele. Și aceste adevăruri nu sunt ușor de suportat. Apoi mai există și impurități, și acestea ne dau gata... - Ce fel de impurități? - Îndoiala, lipsa de credință... - Așa, făcu Mașa. - Orgoliul... Minciuna... Sperjurul... Lauda de sine și alte păcate ce-ți Încarcă conștiința... - Așa, făcu Mașa. - Așa, repetă Extraterestrul. Uneori ni se face greață de atâta adevăr... Și mai apelăm și la minciună. - Și atunci aveți coșmaruri. Și visați fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
sunt ușor de suportat. Apoi mai există și impurități, și acestea ne dau gata... - Ce fel de impurități? - Îndoiala, lipsa de credință... - Așa, făcu Mașa. - Orgoliul... Minciuna... Sperjurul... Lauda de sine și alte păcate ce-ți Încarcă conștiința... - Așa, făcu Mașa. - Așa, repetă Extraterestrul. Uneori ni se face greață de atâta adevăr... Și mai apelăm și la minciună. - Și atunci aveți coșmaruri. Și visați fel de fel de bazaconii... - Trăim, În general, Într-o lume a formelor pure, spuse cu tristețe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
multe bucurii. Și În lumea voastră sunt multe lucruri minunate, aflate, ce-i drept, Într-o stare de imperfecțiune. Poate că ar fi trebui să ajungem la un compromis. - Am văzut eu la ce fel de compromis se ajunge... Și Mașa Își reaminti viziunea pe care a avut-o În timp ce-o mulgea pe Evlampia. Fusese oare doar o halucinație sau trăise totul aievea? Unde dispăruseră celelalte două Mașe? Cum era posibil ca de la sine putere să se nască un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
fost chiar o halucinație. Dar mai bine să ne Întoarcem la povestea noastră. Apropo, unde am rămas? o Întrebă el pe gazdă. - Spuneați ceva de Ippolit care, trezindu-se din beție În toiul nopții, simte că-i măcinat de sete. Mașa ar fi vrut, desigur, să afle ceva mai multe amănunte cu privire la viziunea sa, dar, știind că oaspetele obișnuiește să vorbească În dodii, Își dădu seama că nu va scoate mare lucru de la el. - Așa, spuse Extraterestrul, mă iau cu băutura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
ușurat. Da, se afla În depozit, În biroul lui. Și aici nu se simțea nici urmă de consoartă. La această oră, probabil nevasta lui sforăia ca o batoză. Ajungând cu povestirea aici, oaspetele venit din alte galaxii o Întrebă pe Mașa: - Apropo, la voi În casă sforăie cineva? - La noi În casă? se miră gazda. Ce vreți să insinuați? - Nimic, răspunse Extraterestrul, totuși parcă aud câteodată noaptea niște sunete ciudate străbătând de-aci... - Și vreți să spuneți că sunetele astea se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
oftat... Sunetele stau sub niște clopote de sticlă. Le conservăm acolo În borcane. Le punem la păstrat. - Și ce faceți cu ele? - Din când În când, le degustăm. După ce se mai acresc, râse Extraterestrul. - Cum adică se acresc? se miră Mașa. - Așa cum se acresc la voi murăturile pe care le puneți În borcane, Înțelegi? Știi, adăugă vizitatorul, În universul nostru totu-i dulce și mai ales adevărat. Or, cum să-ți explic, la un moment dat de toată dulceața asta ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
totu-i dulce și mai ales adevărat. Or, cum să-ți explic, la un moment dat de toată dulceața asta ți se acrește. Și atunci ne mai răcorim și noi, ca să zic așa, degustând și adevărurile altor lumi... - Aha, făcu Mașa, adăugând În loc de scuză: Dacă s-a auzit un sforăit, atunci pesemne o fi fost motanul sau Evlampia o fi scos un oftat prin somn... - Cine-i Evlampia? o iscodi vizitatorul. Mai locuiești cu cineva? - Cu cine să locuiesc? Stau singură-singurică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
călcați la dungă, și cu ciorapii de mătase roșii, pe care se vedea Încrustată o diademă reprezentând un vultur cu ghearele Înfipte În spinarea unui miel. „La ce i-o fi trebuit să poarte pinteni, nu-mi dau seama, gândi Mașa, nu l-am văzut să fi venit călare pe ceva...“ - Da, poate e nevoie și de-un țap... Ce-o apucase oare să spună astfel de bazaconii În fața unui necunoscut, care i-ar fi putut interpreta cuvintele, dându-le un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]