1,211 matches
-
scump asta: cu o imensă nedumerire, din care nu-mi revin decât când mă instalez comod În fața microfonului, spre a-mi vărsa năduful. Mda Sunteți animale superioare. Superioare pentru că nu mâncați, ci serviți masa; nu roadeți ca mine vrabia cu mațe și pene cu tot, valorificând astfel tot ce se poate din vânatul obținut cu atâta trudă, ci „serviți“ esențe: Începând cu semințele, continuând cu ouăle și sfârșind cu icrele. Esență? E ceea ce o ființă oarecare menește viitorului speciei ei. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pentru că animalul, dependent energetic dar și proliferând excesiv - ca orice altă ființă -, trebuie limitat, precum prin toxinele cu care, tenia de pildă, Înțelege să-și „răsplătească“ gazda. Pentru că, pentru a-și putea plăti obolul către parazitul din blană ori din mațe, e obligat să alerge mai mult, iar viața mișcare Înseamnă În primul rând. Pentru că biocenoza - cârdășia, ca să mă exprim simplist, dintre plante și animale - pe care se bazează viața pe termen lung a biosferei are nevoie de stabilitate, iar asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gustoasă pentru mine. În schimb, vrabia... Săraca de ea „suferă“ de „orbul găinilor“. Iar cum cade seara, zboară repede la culcare. Și face gălăgie, Încercând - sonor - coordonarea Întregului stol... Știți că aud foarte bine, și nu fac nici un zgomot; nici mațele nu-mi ghiorăie... Și plec la vânătoare, eu văzându-le - cam În negru -, ele deloc. Reușită sută la sută. Nu degeaba activitatea mea maximă e pe la orele 18 21... De n’ar fi așa, venetica de vrabie ar deveni un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
geniul din el a răbufnit și s-a pus pe treabă. De altfel, și parizerul e, în felul său, o invenție genială. Toată lumea mănâncă parizer, cu convingerea că se hrănește cu carne, că e salam, când, de fapt, e un maț plin cu orice altceva în afară de carne. Gigel s-a născut cu o nevoie imensă de parizer în el, pe care cei paisprezece ani de foame cumpătată în familie n-au făcut altceva decât să pregătească minunea. În familia lui Gigel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
faci cu un pix, decât să scrii? Cu toate acestea, doi dintre ei m-au privit de parcă le ceream o mitralieră, unul m-a fixat cu un soi de pizmă mocnită, însemnând: „Am eu mutră de om cu pix, mă mațe fripte?!!“, iar alți doi s-au scuzat politicos, ca niște oameni care știu că lumea e plină de țicniți, pe care nu-i bine să-i întărâți. Nimeni din parc nu avea pix. I-am luat la rând pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mult în jos, la petele de pe mozaicul din baie, văd figuri. Depinde în ce stare sufletească, dar și stomacală mă aflu. E și o chestiune de stomac. Niște savanți de la o universitate din California au dovezi științifice că, atunci când ai mațul plin, ai viziuni maro și că, dimpotrivă, dacă ai mațul gol și ești flămând de câteva zile, totul începe să bată-n verde. Romuluși și Remuși După 1990, se fură în draci Romuluși și Remuși. Singura soluție e să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
figuri. Depinde în ce stare sufletească, dar și stomacală mă aflu. E și o chestiune de stomac. Niște savanți de la o universitate din California au dovezi științifice că, atunci când ai mațul plin, ai viziuni maro și că, dimpotrivă, dacă ai mațul gol și ești flămând de câteva zile, totul începe să bată-n verde. Romuluși și Remuși După 1990, se fură în draci Romuluși și Remuși. Singura soluție e să-i păstrezi sub inventar la primărie, iar când vin turiștii japonezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nevoie să mai povestesc. Însă la faptul că despre destin e cuminte să discutăm în șoaptă și cu teamă mă gândesc de atunci mereu. Dar nu la destinul subțire - cum îl numea din ignoranță o femeie de serviciu operată la mațe -, ci mă refer la destinul gros. Ceva mai mult decât nimic, despre un aproape nimeni La onomastica unui prieten, m-am trezit față-n față cu un politician, care, în urmă cu zece ani, apărea deseori pe toate canalele TV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lor. Acesta apare sub forma unui duh rău ce-i scoate din sărite pe cei care îi pun întrebări, repetîndu-le cu obstinație. Cînd interlocutorul se supără, Ecoul îl snopește în bătaie și-l lasă schilod ori îl leagă fedeleș cu mațe de om, din care are coșuri pline. Alte tradiții îi atribuie bătrînei pe nume Ecou puterea de a pricinui crampe, ceea ce este de asemenea o modalitate de a-și paraliza victimele. Este adevărat că Ecoul se arată uneori milos. Un
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nea dus să vedem ce era cu bunicii. Chiar dacă pare curios, pe vremea aceea nu puteam comunica prin telefon, pur și simplu pentru că noi nu aveam așa ceva. Acoperișul sinagogii zburase, la fel peretele dinspre stradă: sinagoga apărea despicată, cu toate mațele afară. Alături, din hotelul Binder, rămăsese doar un morman de moloz. Cum echipele de salvare țineau strada închisă, am ocolit pe scările de la Râpa Galbenă. Asta s-a întâmplat în noiembrie. Vara, după ce Basarabia și Ardealul fuseseră cedate, pe străzi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sus, să facă cum s-o pricepe și s-o mai Încurce pe jupâneasa cu Încă o sticlă. I-am auzit zbierând și mugind o vreme, după care Pepino a coborât cu un braț de vreo șase sticle. Ne ghiorțăiam mațele de foame când ne-am trezit puțin până-n prânz, dar nu mai era timp s-o deranjăm din nou pe Mioara. Și așa azi-noapte Pepino muncise din răsputeri trăgând de Carol ca să-l Împiedice să se ducă la ea; abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Stă pe pardesiu și n-ajung la buzunar. CÎnd Îți zic eu, cazi peste el și În timpul ăsta o să-i trag pardesiul... Acum!... La naiba! A fost mult prea Încet. - Hai să coborîm, am spus din nou. Simțeam frica În mațe. - O să se trezească. - Nu. Mai Încearc-o dată... Acum!... Ce dracu’ ai ? Lasă-te să cazi tare peste el și gata! - Roy, pentru numele lui Dumnezeu, hai să coborîm ! O să se scoale. Am dat să mă ridic, dar Roy m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
scormonești puțin p)mântul că s) g)șesți fragmente de oale, buc)ți de statui, picioarele unui satir dansând. Pe marginea rafturilor ticsite cu c)rțile lui John sunt multe asemenea relicve. Pe biroul aglomerat se afl) o fotografie Înr)maț) a fiului s)u decedat, cu o barb) mic), la fel ca a lui John, zâmbind cu aceeași c)ldur) ca si țâț)l s)u. Ne plimb)m, dup) micul dejun, prin livezile de citrice, luând-o cu noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
interesat rezoluția de Împ)rțire În dou) state adoptat) de Națiunile Unite; ei au respins planul de Înființare a unui stat palestinian separat, atacând din toate p)rțile. În timpul conflictului, societatea palestinian), care nu fusese niciodat) puternic), s-a destr)maț. „Majoritatea familiilor bogate” au plecat din tar). Liderii arabi au plecat și ei din Palestina, afirmă un istoric naționalist arab, Walid al-Qamhawi1. Își c)utau „liniștea În Egipt, Siria și Liban”. Ei au l)sat „povară luptei și a sacrificiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mai slab, cu atat p)cațele tale se v)d mai usor; cu cat statutul ț)u este mai redus, cu atat trebuie s) te aștepți la critici mai aspre. Statele arabe s-au format dup) ce Aliații au destr)maț Imperiul Otoman. Atunci lordul Balfour speră c) arabii, ei Înșiși eliberați de curând de sub st)pânirea otoman), nu se vor opune instituirii unui stat național evreiesc pe unu la șut) din teritoriile eliberate. „O mic) depresiune - pentru c) asta este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă ("foi de mamă, cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la moartea sa sau după moarte, cînd s-a scăl dat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi. Mațele cîrlanilor* tăiați se pun la tulpina pomilor care nu rodesc - și se crede că apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul ei fezandat”, altuia „îi ghiorăia un râs prin mațe” sau „iarna își suflă mucii direct în parbriz”, „ne-am închis într-o cameră/ și am / schimbat capetele între noi”, „mi-am tras peste cap pielea de lup / creierul începe să zboare prin cameră”, gura lumii se măsoară cu lanțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
reprezint) finalitatea actelor lor. Din teorie, poate fi prev)zut) o puternic) tendinț) c)tre balant), în cadrul sistemului. Așteptarea nu se refer) la faptul c) o balant), odat) ce este obținut), va fi menținut), ci c) o balant), odat) destr)maț), va fi ref)cut), într-un fel sau altul. Balantele de putere se formeaz) în mod recurent. De vreme ce teoria descrie politică internațional) că pe un sistem competitiv, se poate prezice în mod mai specific c) statele vor afișa caracteristici comune
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
adversari. Ins) nu este cumva cu putinț) că adversitatea s) anuleze spiritul de fr)țietate, sau că percepția faptului de a se află în opoziție s) pun) în umbr) interesele reciproce? Un sistem al numerelor mici poate fi întotdeauna destr)maț de acțiunile unuia precum Hilter, sau de reacțiile unuia precum Chamberlain. De vreme ce acest lucru este adev)rât, s-ar putea p)rea c) ne afl)m în poziția inconfortabil) de a ne baza pe moderația, curajul și bunul simț al
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
economică, în aintea unei crize financiare, la o fază de profund declin al activității, după criză. În mod special, fluc tuațiile ciclului economic pot fi amplificate - pe fondul intrărilor masive de capital - de rigiditatea prețurilor și salariilor, de in for mațiile asimetrice din sectorul bancar intern sau internațional, de ur măr irea și organizarea inadecvată a instituțiilor financiare, de piețe de capital nesigure și de ref orme cu nivel redus de credibilitate sau aplicabilitate . În cursul anilor ̕90 ai secolului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bine hrănit, ca să umple buzunarele cu îngrășăminte el are nevoie de Mercedesuri cu tarif redus pentru că în Dacia i se apleacă; vrea să fie gâdilat la găoz și, mai ales, să fie întâmpinat cu pun-te masă, scoal-te masă! Că mațul său cere! Din Pașcani până-n Constanța, de la Satu Mare la Craiova se aude guițatul unanim al turmelor sacrificate pe altarul muzicii tinere, al cărei lider este! Plâng hotelierii neplătiți, plâng șefii de sală rămăși fără salarii pe câteva luni, pentru că Bărăictarul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]