1,167 matches
-
mai Întrebe. Am golit-o dintr-o Înghițitură. Avea gust de benzină călduță. Tomás mă observa În tăcere, cu privirea impenetrabilă și Întunecată. — Ați auzit domniile voastre? zise Fermín dintr-o dată. Ca un răpăit de tobe la un salt mortal. Nu. — Mațele slugii dumneavoastră. Uitați-vă, deodată mi s-a făcut o foame... Vă supărați dacă vă las singuri o țîră și dau fuga pînă la cuptor să văd dacă pot să fac rost de niscaiva gogoși? Ca să n-o mai pomenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
adevărată, am zis eu cu un firicel de voce. — Ascultă, Daniel. Te simți bine? Te-ai albit la față și asuzi În valuri. — Mă simt perfect, am mințit eu. — Ce spuneam... Iubirea e ca un cîrnat: există mușchiuleț tras În maț și există mortadelă. Fiecare element Își are locul și funcția lui. Carax declarase că nu se simțea demn de nici o iubire și, de fapt, nu știm despre nici o legătură romanțioasă Înregistrată În anii petrecuți la Paris. Sigur că, lucrînd Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
transformasem Într-un cerșetor. Am Încercat să fac rost de un loc de muncă. Am fost refuzat. Singurul lucru de care puteam face rost era o sticlă de vin vărsat, la cîteva centime. E o otravă lentă, care Îți roade mațele ca un acid, Însă m-am bizuit că, mai devreme sau mai tîrziu, avea să-și facă efectul. Îmi spuneam c-o să mă Întorc În Cuba, la mulatra mea, Într-o bună zi. Am fost arestat În timp ce Încercam să urc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a Îngenuncheat lîngă mine și m-a Înșfăcat de păr. — Bagă bine la cap, știoarfă Împuțită: o să-l găsesc, iar cînd o s-o fac, am să vă omor pe amîndoi. Mai Întîi pe tine, ca să te vadă și el cu mațele atîrnînd. Și mai apoi pe el, după ce-o să-i povestesc cum tîrfa cealaltă, pe care a trimis-o În groapă, era sora lui. — O să te omoare mai Întîi el pe tine, ticălosule. Fumero m-a scuipat În față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un cârlig, ce-i scormonea acum măruntaiele. „Dacă nu e vorba de tumoare, atunci ce ar putea fi?” Întrebă el cu glas stins. „E vorba de o sarcină. Aveți acolo un fetus...” Și cârligul Începu să se răsucească, agățându-i mațele. „Cred că glumiți”, murmură Noimann. „Sunt bărbat” (Noimann folosi cuvântul mascul), „cum aș putea să fiu Însărcinat?” „E vorba de o sarcină extrauterină”, o drese celălalt. „Chiar dacă ar fi vorba de o astfel de sarcină, ar trebui să existe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
primelor picături de alcool tare de fructe scurs În cofa din lemn de dud. Nu de coșmaruri ar trebui să vă temeți, ci de eventualitatea că odată treziți dintr-un somn În fânul acela v-ați duce să vă vărsați mațele din cauza amintirii! „Tot am ajuns om de munte, m-am Însurat a doua oară cu o munteancă ce stătuse cu porcii ascunși pe râu tot timpul războiului. Taica socru era om bătrân, făcuse războiul din șaișpe și credea În armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care să-l ajute să se liniștească. Însă nu-i vedea pe ceilalți oameni care se plimbau pe Strip, stăteau la coadă ca să intre la Mocambo sau așteptau în fața ghișeului de la Jack’s Drive Inn. Privea direct spre ochii și mațele și boașele lui Marty Goines - un gros-plan în culori, cu detaliile de la autopsia rapidă a cadavrului, întreprinsă de el pe lespedea morgii, mărite de milioane de ori. O mașină coti tocmai atunci în fața lui. Îl trecu un fior și văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-n sân toată săptămâna și l-a silit pe Fud să stea cuminte în pivniță, ducându-i whiskey, sandvișuri cu salam și reviste porcoase șutite de la Moravuri. Uite așa s-a fofilat atunci, grație carismei lui de față palidă cu mațe pestrițe și a unei bafte chioare, iar mai-marii din poliție nu au aflat niciodată că un tip mort jefuise magazinul de spirtoase Happy Time, condusese un La Salle furat până în fața ușii sergentului Turner „Buzz” Meeks, apoi trăsese câteva focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de scris și indigouri și se duse acasă, permițându-și două păhărele de I.W. Harper în plus, în semn de apreciere pentru abnegația lui. Tăria îl trânti pe canapea - și deveni macabru. Mutilările lui Goines în culori vii, cinematografice. Mațe și penisuri uriașe, învinețite, văzute într-un prim-plan atât de apropiat, încât la început nu-și dădu seama ce erau. Câinii dădeau târcoale grozăviei, iar el se afla în mijlocul lor: Omul Cameră, filmând, până când se prinse și el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
arătă spre cuștile câinilor: — Domnule, io mă ocup de fermele astea trei pentru verii mei și știu să obțin ce vreau de la un câine. Dac-aș fi atât de nebun încât să vreau ca unul din cățelușii mei să halească mațele vreunui tip, cred că aș găsi eu cum să-i pun s-o facă. Dar îți spun că io-s unul din ăia de-i plac sporturile sângeroase și nu-mi pot imagina vreo ființă umană care să facă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ajutor. Arșița s-a înrăutățit și nu se simte nici o adiere de vânt. Mirosul de descompunere din sicriu e din ce în ce mai puternic. Ne petrecem noaptea sub cerul liber, chinuiți de căldură și țânțari. Eu și frații mei auzim cum ne chiorăie mațele. Mă trezesc în zori și aud în depărtare tropotul unor copite de cal. Mă gândesc că visez. Însă nici nu mă dezmeticesc bine, că în fața mea se ivește un călăreț. Mă simt amețită din cauza oboselii și a foamei. Omul descalecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Și se dădu jos, se repezi la mine, mă lovi cu pumnii în cap, înghesuindu-mă în uriașa hartă la care nu vroiam să mă gândesc, apoi făcîndu-și din degete gheare mi le înfipse în abdomen horcăind bestial: ― Îți scot mațele din tine! Vroia într-adevăr să mi le scoată, fiindcă, după ce mă îndoii și îmi ferii burta, se retrase la catedră și-și reluă, gâfâind, interogatoriul: ce orașe se mai aflau încă pe fluviul acela? Și în orașele acelea ce
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dus în banca mea și m-am așezat și abia atunci un val de ură mi s-a urcat năvalnic în inimă împotriva bătrânului domn. Ce-avusese cu mine? Ce rău îi făcusem? Adică de ce să-mi scoată el mie mațele din mine? Mă făcuse el, îmi plătea el taxele, muncea el din greu să-mi cumpere haine și cărți? Numai tata avea acest drept, fiindcă numai pe el putea să-l exaspereze ceva și să mă amenințe, dar nu acest
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine armonizate: ca singură datorie a sa, bărbatul consimțise în întrețină focul deși doamna dorea să i se aducă la nas de toate. Acest apendice
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tare - de ce tremuri, mă?» - ălalalt zbiera Înăbușit sub palmă. «Și când te-ai proptit a treia oară, câți centimetri ai vârât, mă? Zece? Cinșpe? Sau a Încăput toată mătărânga?» - și, scurt, l-a Înjunghiat În burtă și i-a răvășit mațele. «Nu eu, nu eu, am mințit», apucase să strige lăudărosul Înainte să primească toată lama. «Știu», a răspuns Enin cel tânăr În timp ce scotea oțelul plin de borhot și sânge, «da’ nu trebuia să minți În gura mare...» A plecat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
repede și ca să nu apară alt client Între timp, dădeam o goană turbată până acasă. O dată, În fuga mea dezlănțuită, am călcat pe un pui de găină care-mi ieșise În potecă de pe un rând de cartofi. I-au izbucnit mațele, a dat de câteva ori din picioare și a murit. N-aveam timp să-mi fie milă de el: l-am luat de piciorușe și l-am azvârlit printre cartofi. Abia mai târziu, seara, Înainte să adorm, am plâns, amintindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sau să sufle-n goarnă, așa cum impunea ceremonialul pionieresc. Intelectualul cel mai de vază al satului a trecut glonț pe lângă ei și s-a năpustit În curte trântind ușa cu geamuri În urma lui. În lațele bogate, crețe și galbene avea mațele și oscioarele unui porumbel ce odihnise până atunci Într-un borcan cu formol, iar În mâna stângă ținea, fără să știe, două coaste de om și câteva vertebre. Directorul Încremenise, iar Albu de la Pionieri a clipit de câteva ori nedumerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acolo -, a doua zi să te ții pântecărăi și chiul de la școală. Chiar Îmi făcusem Într-un timp un obicei de umblam cu câteva ghinde prin buzunare. Le dădeam câte o bucățică celor suferinzi de pântece și li se strângeau mațele Într-o juma’ de ceas. Tatapopii făcea și vindea dintr-un cărucior cu care cutreiera satul o Înghețată searbădă, prea puțin dulce și apoasă, În niște cornete mici pe care le terminai din două Înghițituri. Strigătele lui parcă sună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ia parte la discuții, stropea cu mâncare când Îi ieșeau vorbele din gură. Dordonea fierbea. Când aia scotea prima râgâitură, izbucnea și el: „Ieși afară, purcea nesătulă! Mi-e silă să intru În cancelarie. După ce că miroase de ți se Întorc mațele pe dos, mai și grohăi și plescăi ca-n cocină! Du-te și Îndeasă-n tine până crăpi În laboratorul tău de chimie. Poate dă Dumnezeu și-ți bagi lingura În vreun acid ori În sodă caustică!”. Lizica sărea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vă pot spune c-am Învins-o. Am făcut și sacrificii, dar voința mea a triumfat. Nu Îngădui nimănui - mai ales nemernicilor cu minte puțină - să ia peste picior suferințele mele. Poate că Într-adevăr am ieșit de acolo cu mațe de porumbel pe cap și coaste de om În mână și poate că Într-adevăr am spus că i-am modificat destinul inspectorului Albu, dar cred cu tărie că e numai treaba mea, nu și a oricărui repetent, chiulangiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el spinarea iepei. În urma căruței tropotea din copitele mici un cârlan alb, cu ochii mari și negri. Mai Încolo, un camion spintecă burta mânzului cu un colț al barei din față. Vietatea se prăvălise, picioarele subțiri i se Încurcaseră În mațele revărsate. Urla Îngrozitor și țipetele tăiau câmpurile pustii. Băiatul, cu privirea Împietrită, trecu mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat, Împingând bicicleta de coarne. Auzi În urma lui glasul Rândașului: „Dă, bre, o custure, ceva, să nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În vânt. Nu puteai să mă bați numai? Uite și tu ce mi-ai făcut!” - și, cu o mișcare scurtă, Își săltă poalele cămășii. Deasupra buricului avea o rană largă, care mustea de sânge negru amestecat cu borhot țâșnit din mațe sparte. Lui Enin Îi veni să verse, dar se stăpâni și, cuprins de milă, Îl apucă de-o mână pe celălalt: „Hai, bă, dracului să mergem la doctor să te coasă, cum poți să stai așa?”. „I-auzi, domnule, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Începuseră să bată În galben. Trecu apoi Odraslă, ținându-se cu mâinile de pântece și răspândind miros de moarte. În urma lui, Foiște se chinuia amarnic să-l ajungă, strâmbându-și trupul beteag. În vârful bastonului ridicat ținea o bucată de maț tăvălit prin țărână. Striga aproape cu deznădejde către Odraslă, care nu Îl băga În seamă: „Domnule, tinere, dragul meu, ai pierdut ceva! Oprește-te puțin, ți-a căzut ceva pe jos, domnule!”. Trecu, În cele din urmă, și Gogoașă. Enin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încercaseră să mă umilească până atunci, subofițerilor și ofițerilor cărora le făcea plăcere să Înjosească le arătam, cu obrăznicie, din priviri, că Îi consideram niște dobitoci, săraci de minte, neputincioși și mici la suflet precum niște viermișori ajunși brusc din mațul gros la lumina soarelui. Turbau și abia așteptau să mă prindă cu ceva În neregulă ca să mă trimită la zdup. Unul, săracul, ceva mai răsărit la dovlecel decât alții - fapt pentru care l-am și iertat, până la urmă -, când vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un nenorocit În viață! O să fie vai de steaua ta! O să ajungi să cerșești, o să crăpi de foame și de mizerie! Ieși imediat, prostul planetei, boule ce ești, tâmpitule fără demnitate, ce stai acolo la fereală ca un limbric pe maț? Parazitule, vino imediat și pune mâna pe muncă!». Ai avut, ce-i drept, tăria de caracter de a nu-i da ascultare și ai rămas demn, În mijlocul canalului, plin de lipitori, dar cu spinarea dreaptă și privirea hotărâtă să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]