4,059 matches
-
mici decât ceea ce era estimat pe hârtie? Legislația ne dă următoarele elemente referitoare la planificarea bugetară: Articolul 30^2 din L 500/2002 (1) Planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanțelor Publice se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare. (2) Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme independente internaționale. (3) Diferențele semnificative față de previziunile Comisiei Europene sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor
Factual a analizat afirmațiile lui Dragnea despre „gaura de 10 miliarde din buget”. Concluzia () [Corola-blog/BlogPost/339019_a_340348]
-
pe date concrete. Îți recomandăm Cioloș: „Bugetul țării nu este un sac fără fund și nici nu poate fi administrat haiducește, domnule Liviu Dragnea” La rectificarea bugetară din noiembrie 2016, nota de fundamentare cuprinde, la paginile 2 și 3, indicatorii macroeconomici pe care se bazează rectificarea pozitivă. Vom analiza cel mai important indicator de aici pentru a vedea dacă estimările sunt bazate pe previziuni realiste, așa cum se specifică în lege. În „Prognoza pe termen mediu 2016 - 2020 - varianta de toamna 2016
Factual a analizat afirmațiile lui Dragnea despre „gaura de 10 miliarde din buget”. Concluzia () [Corola-blog/BlogPost/339019_a_340348]
-
În primul rând, un buget este o estimare a veniturilor și cheltuielilor dintr-un an bugetar. Astfel, Guvernul are obligativitatea de a folosi estimări bazate pe previziuni realiste, ceea ce a făcut, fiind chiar mai prudent decât Comisia Europeană în privința indicatorilor macroeconomici care stau la baza bugetului. Apoi, veniturile nu par a se afla cu mult sub execuția bugetară din anii precedenți, cu excepția absorbției fondurilor europene; dacă e să ne uităm doar la primele 11 luni din an pentru care sunt disponibile
Factual a analizat afirmațiile lui Dragnea despre „gaura de 10 miliarde din buget”. Concluzia () [Corola-blog/BlogPost/339019_a_340348]
-
stare de bine și de vitalitate la care, pe lângă factori biologici, măi intervin și o serie întreagă de factori de mediu, familiali și sociali Organizația Mondială a Sănătății a clasificat determinanții stării de sănătate, în anul 1998, în patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economici, educaționali. La rândul său, fiecare grup include determinanți direcți și indirecți. Printre determinanții direcți de importanță majoră se regăsesc: stilul de viata (fumat, tip de alimentație, alcool, utilizarea de droguri), condiții de mediu fizic și social
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
responsabilitatea chiar țin de foame? E ușor să îi luăm de proști pe cei din jurul nostru, gândindu-ne că e ok în bula noastră în care, pentru că nu ai grija zilei de mâine, îți permiți să te gândești la impactul macroeconomic al pomenilor electorale. Dar de miorița asta, miorița nerăbdătoare și ușor isterică, gata de urlet și nu de construcția aia răbdătoare, mie îmi e cel mai frică. Pentru că miorița asta e prima care va pleca aiurea pe câmpiile altor țări
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
ministrul de finanțe ar fi echivalentul directorului financiar (CFO) - al doilea om ca importanță în companie. Fără un management financiar bun nu reziști pe piață, oricât de bun ai fi. Momentul în care ne aflăm este unul cheie pentru viitorul macroeconomic al țării și implicit pentru bunăstarea fiecăruia dintre noi. România, bolnavul cronic al Europei, a fost macrostabilizătă. Însă stabilizarea asta este, din păcate, una extrem de fragilă. Și există două drumuri posibile de urmat. Cel de consolidare a macrostabilități și a
Noul CFO al Guvernului trebuie să facă în 12 luni ce n-au reușit alții în 25 de ani () [Corola-blog/BlogPost/338124_a_339453]
-
o față nouă și un om care a demonstrat ceva până în acest moment. Or, Anca Paliu îndeplinește ambele cerințe. A lucrat în BNR, apoi a fost economist șef al misiunii FMI la București (un mare avantaj în privința viziunii asupra tabloului macroeconomic), după care a ocupat un post de expert în instituțiile europene. Așadar, are ce arăta în CV. Marele avantaj al ministrului propus este că vorbește mai multe limbi, și nu mă refer la cele străine, ci la cele economice. Vorbește
Noul CFO al Guvernului trebuie să facă în 12 luni ce n-au reușit alții în 25 de ani () [Corola-blog/BlogPost/338124_a_339453]
-
ceva mai puțin proastă, dintre a nu-ți putea cumpăra un medicament și a-ți permite acel medicament, iar pentru salariatul de top să însemne o mașină mai bună, o vacanță mai scumpă sau un restaurant mai select. Idem, utilitatea macroeconomică a unui leu dat săracului e mai mare decât a aceluiași leu lăsat bogatului - leul săracului va merge cu siguranță în economie, în consum sau servicii, pe când leul bogatului e foarte probabil să rămână depozitat în bancă sau, de ce nu
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
care studiază vecinătatea temporală a crizei, au următoarea metodologie: perioada premergătoare este analizată pentru a găsi cauzele crizei, iar perioada ulterioară este analizată cu scopul de a concepe reglementări țintind la evitarea repetării cauzelor, pe de o parte, și politici macroeconomice țintind la relansarea economiei, pe de altă parte. În această abordare, atât cunoașterea la care trebuie să renunțăm, pentru că apare a fi greșită, cât și cunoașterea suplimentară par să fie identificate foarte rapid. Mai ales reglementatorii par să învețe extrem de
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
s-a produs și la crize anterioare, arătând că această învățare rapidă nu produce neapărat cunoaștere valabilă, ci mai degrabă propoziții care nici măcar nu vor avea nevoie de o nouă criză pentru a se dovedi neinteligente. Și în domeniul politicilor macroeconomice, cele care ne interesează în primul rând aici, abordarea „criză cu criză” poate duce, ca și în domeniul reglementării, la negarea politicilor anterioare. De exemplu, în criza din 2008, în țările dezvoltate cererea a scăzut dramatic, creând pericolul deflației în
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
ritmurile de creștere economică sunt negative. Acceptând această descriere a ciclului economic, apar imediat două întrebări: a) cum am putea să-l influențăm în mod preventiv, pentru ca efectele lui negative să fie minimizate? și b) care dintre cele două politici macroeconomice - cea monetară sau cea fiscală - ar fi necesar să joace rolul central în stabilizarea economiei? Prima întrebare vizează mai degrabă o iluzie larg răspândită, decât o posibilitate reală. Iluzia pe care o au cei mai mulți oameni este aceea că pot fi
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
În faza anormal-recesionistă , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
a cumpărărilor de active financiare private sau publice de către banca centrală erodează stabilitatea financiară a economiei, putând genera euforie pe anumite piețe ale activelor. Extinderea deficitelor bugetare este mult mai eficientă în crearea inflației, dar are asociat riscul deteriorării stabilității macroeconomice pe ruta datoriilor excesive. În aceste condiții, guvernele trebuie să învețe să mențină datoriile publice la niveluri care să permită politicii de relaxare a deficitelor bugetare să joace rolul central în stabilizarea economiei atunci când aceasta se află în faza anormal-recesionistă
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
la buget din profitul BNR și să cumpere Cumințenia Pământului Unele implicații pentru politicile economice În lumina analizei noastre, după criza din 2008, țările dezvoltate nu au reușit să aloce corect rolul central politicii fiscale în procesul de (re)stabilizare macroeconomică. Politica fiscală a fost insuficient folosită, iar una dintre cauzele acestei subutilizări a fost gradul înalt de îndatorare a guvernelor. Una din lecțiile acestei crize este aceea că guvernele trebuie să fie oricând pregătite să poată utiliza politica fiscală în
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
instituționale valide a băncilor centrale, fundație care, așa cum am arătat mai sus, lipsește arhitecturii actuale a reglementării finaciare excesive. În faza anormal-recesionistă, banca centrală nu trebuie privită de societate ca o instituție care nu mai are rol în conducerea politicii macroeconomice. Aceasta ar putea genera teama băncilor centrale că rolul și independența lor s-ar putea pune în discuție în perioadele în care politica fiscală ar juca rolul central în stabilizarea economiei. Nu este exclus ca această teamă să fi jucat
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
a Long-Run Inflation Target of Four Percent”, IMF Working Paper 14/92 (June). Bernanke, Ben S.; Thomas Laubach, Frederic S. Mishkin, and Adam S. Posen (1999), “Inflation Targeting”, Princeton University Press. Blanchard, Olivier; Giovanni, Dell’Ariccia; Paolo, Mauro (2010), “Rethinking Macroeconomic Policy”, IMF Staff Position Note10/03. Calvo, A. Guillermo (1991), „The Perils of Sterilization”, IMF, Staff Papers, Vol. 38, No. 4 (Dec.), 921-926. Croitoru, Lucian (2013), „Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator”, Curtea Veche Publishing, București. Croitoru, Lucian (2015), „Democracy, Political
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
multe alimente și bunuri odată cu reducerea TVA. Și atunci au început să își facă iluzii că dintr-o dată sunt mai bogați. Dragoș Cabat Creșterea aceasta este forțată cumva. Prin exporturi? Ar fi bine, căci deși pot provoca și ele dezechilibre macroeconomice, exporturile sunt totuși o pârghie importantă de stimulare a capacității interne de producție și servicii și de competitivitate, atunci când consumul intern nu poate, din diverse motive să asigure creșterea economiei. Dar, nu este cazul. Din investiții? Ar fi excelent, mai
În economie, ca și în ciclism sau maraton, este mai bine să fii „în pluton” decât lider detașat. Creșterea economică de 5,9% ar trebui să ne sperie () [Corola-blog/BlogPost/337697_a_339026]
-
care desigur, îi vor plăti mai încolo, dacă vor avea din ce. O situație care pentru omul de rând se cheamă „să te întinzi mai mult decât te ține plapuma”, și pe care economiștii o pun pompos la rădăcina „dezechilibrelor macroeconomice” și a „creșterii nesustenabile”. Deci, în economie ca și în ciclism sau maraton, este mai bine să fii „în pluton” decât lider detașat.
În economie, ca și în ciclism sau maraton, este mai bine să fii „în pluton” decât lider detașat. Creșterea economică de 5,9% ar trebui să ne sperie () [Corola-blog/BlogPost/337697_a_339026]
-
rezilienței economiei și a lanțurilor de aprovizionare, precum și prin consolidarea inovării și a capacității industriale, menținând în același timp economia socială de piață, la nivelul statelor membre, prin: 1. aprofundarea pieței unice și investiții în economia viitorului prin politici macroeconomice și de coeziune solide; ... 2. NextGenerationEU; ... 3. investiții în capitalul uman, inclusiv prin perfecționarea forței de muncă europene; ... 4. diversificarea surselor de aprovizionare și a piețelor de export; ... 5. promovarea bazei industriale și de cercetare în domenii strategice precum semiconductorii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
altele, a: (i) acțiunilor pe care Împrumutatul le-a întreprins deja în cadrul Programului și care sunt descrise în secțiunea I din anexa 1 la prezentul acord; și (ii) a menținerii de către Împrumutat a unui cadru adecvat de politici macroeconomice. În consecință, Împrumutatul și Banca convin prin prezentul acord următoarele: Articolul I Condiții generale; Definiții 1.01. Condițiile generale (așa cum sunt definite în apendicele la prezentul acord) se aplică și fac parte din prezentul acord. ... 1.02. În afara cazului în
ACORD DE ÎMPRUMUT din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292090]
-
angajamentul față de Program și implementarea acestuia. În acest scop și în baza secțiunii 5.05 din Condițiile generale: (a) Împrumutatul și Banca, periodic, la solicitarea oricăreia dintre părți, vor schimba puncte de vedere în ceea ce privește cadrul de politici macroeconomice al Împrumutatului și progresul înregistrat în implementarea Programului; ... (b) înaintea fiecărui schimb de puncte de vedere, Împrumutatul va transmite Băncii, spre analiză și comentarii, un raport privind progresul realizat în îndeplinirea Programului, la acel nivel de detaliu pe care Banca
ACORD DE ÎMPRUMUT din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292090]
-
notificarea evenimentului, transmisă Împrumutatului de către Bancă. ... Articolul V Intrare în vigoare 5.01. Condiția suplimentară de intrare în vigoare constă în următoarea, respectiv Banca este mulțumită de progresul obținut de Împrumutat în realizarea Programului și de cadrul adecvat de politici macroeconomice al Împrumutatului. ... 5.02. Termenul-limită de intrare în vigoare este de o sută optzeci de zile (180 de zile) de la Data semnării. ... Articolul VI Reprezentant; Adrese 6.01. Reprezentantul Împrumutatului este Ministrul Finanțelor. ... 6.02. În scopul secțiunii 10.01 a Condițiilor generale
ACORD DE ÎMPRUMUT din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292090]
-
euro) (1) Tranșă unică 599.100.000 Suma totală 599.100.000 ... C. Condițiile de disponibilizare a tranșei Nicio tragere nu va fi efectuată din Tranșa unică dacă Banca nu este mulțumită de: a) Programul realizat de Împrumutat; și b) conformitatea cadrului de politici macroeconomice al Împrumutatului. ... D. Depunerea sumelor împrumutului În termen de treizeci (30) de zile de la tragerea împrumutului din contul împrumutului, Împrumutatul va raporta Băncii: (a) suma exactă primită în contul menționat la secțiunea 2.03(a) din Condițiile generale; și (b
ACORD DE ÎMPRUMUT din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292090]
-
baza, printre altele, a: (i) acțiunilor pe care Împrumutatul deja le-a întreprins în cadrul programului și care sunt descrise în secțiunea I a anexei 1 la prezentul acord; și (ii) menținerii de către Împrumutat a unui cadru de politici macroeconomice corespunzător. Împrumutatul și Banca, în consecință, convin prin prezentul acord următoarele: Articolul I Condiții generale. Definiții 1.01. Condițiile generale (așa cum sunt definite în documentul atașat la prezentul acord) se aplică la și fac parte integrantă din acesta. ... 1.02. În
ACORD DE ÎMPRUMUT din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292087]