457 matches
-
folosite la producerea materialelor și obiectelor din material plastic. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliadiția sau oricare alt proces similar pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte materii prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în lista prevăzută în prezența anexă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include următoarele substanțe autorizate, chiar și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
2)COONa](y))(n), unde n │este gradul de polimerizare │x = 1,50-2,80 │y = 0,2-1,50 │x + y = 3,0 │(y = gradul de substituție) Masă moleculară │178,14, unde y = 0,20 │282,18, unde y = 1,50 │Macromolecule: nu mai puțin de 800 │(n aproximativ 4) Compoziție │Nu mai puțin de 99,5 %, inclusiv mono și │dizaharide, raportat la substanța uscată Descriere │Pulbere granulară sau fibroasă albă sau puțin │gălbuie ori cu tentă gri, inodoră, puțin │higroscopică Identificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
2)COONa](y))(n), unde n │este gradul de polimerizare │x = 1,50-2,80 │y = 0,2-1,50 │x + y = 3,0 │(y = gradul de substituție) Masă moleculară │178,14, unde y = 0,20 │282,18, unde y = 1,50 │Macromolecule: nu mai puțin de 800 │(n aproximativ 4) Compoziție │Nu mai puțin de 99,5 %, inclusiv mono și │dizaharide, raportat la substanța uscată Descriere │Pulbere granulară sau fibroasă albă sau puțin │gălbuie ori cu tentă gri, inodoră, puțin │higroscopică Identificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
2)COONa](y))(n), unde n │este gradul de polimerizare │x = 1,50-2,80 │y = 0,2-1,50 │x + y = 3,0 │(y = gradul de substituție) Masă moleculară │178,14, unde y = 0,20 │282,18, unde y = 1,50 │Macromolecule: nu mai puțin de 800 │(n aproximativ 4) Compoziție │Nu mai puțin de 99,5 %, inclusiv mono și �� │dizaharide, raportat la substanța uscată Descriere │Pulbere granulară sau fibroasă albă sau puțin │gălbuie ori cu tentă gri, inodoră, puțin │higroscopică Identificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
de asemenea, o semnificație biologică deosebită făcând din apă solventul ideal și mediul de viață optim pentru sistemele vii din univers. In ultimul rând dar nu cel mai puțin important, trebuie menționat faptul că multe din proprietățile biologice ale diverselor macromolecule: proteine, acizi nucleici etc, decurg din interacțiunile lor cu moleculele de apă din mediul înconjurător, așa cum se va arăta în capitolele următoare. 1.3.6. Sistemele tampon:semnificația fizico-chimică și biologică Sistemele tampon se opun variațiilor mari de pH în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide simple, nehidrolizabile; Oligoglucidele pun în libertate prin hidroliză 2-10 molecule de oze; Poliglucidele sunt macromolecule alcătuite dintr-un număr mare de monoglucide, care se eliberează prin hidroliză. 2.3. Stare naturală Glucidele alcătuiesc cea mai mare parte a substanțelor organice din natură, având o largă răspândire în regnul vegetal, unde se formează în urma procesului de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pătrunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză) apar în punctele de ramificație. Cu alte
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a celulozei variază între 1,5 . 106 6 . 106. Celuloza pură este o substanță amorfă cu structură fibrilară, insolubilă în apă și solvenți organici, dar solubilă în soluție amoniacală de hidroxid cupric Cu (NH3)4 (OH)2 numită soluție Schweitzer. Macromoleculele de celuloză formează lanțuri lungi, filiforme, unite prin legături de hidrogen, alcătuind fibrele de celuloză. În fibre există anumite zone orientate (cristalite) cu o aranjare uniformă și paralelă a lanțurilor care dau aspect cristalin zonei respective. Numărul mare de cristalite
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea mare a macromoleculei, cât și de aranjametul spațial al acesteia. Multiplele funcțiuni biologice ale proteinelor se datoresc complexității lor structurale, legată atât de structura chimică de bază a lanțului polipeptidic, cât și de organizarea spațială a moleculei proteice. Conformația complexă a moleculei de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
configurația specifică fiecărei proteine. 4.3.4.2. Structura secundară Se referă la aranjamentul spațial al catenei polipeptidice și la legăturile chimice care o stabilizează. Cu ajutorul difracției razelor X de către cristale de proteină pură, Pauling și Corey au constatat că macromolecula proteică nu are o formă extinsă, ci lanțurile polipeptidice pot fi răsucite în spirală (*helix) sau dispuse în "foaie pliată". Structura secundară este stabilizată în spațiu prin legături de H care se formează intra și intercatenar între grupările =C=O
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
3 sârme. Între cele 3 catene se stabilesc legături de H intermoleculare între grupările OH din hidroxiprolină și glicocol. Această structură oferă rigiditate deosebită moleculei de colagen. 4.3.4.3 Structura terțiară reprezintă un nivel superior de organizare a macromoleculei proteice și se datorește interacțiunilor dintre radicalii R aparținând catenelor polipeptidice mai lungi care posedă o structură secundară proprie. Stabilitatea structurii terțiare este dată de forțele de atracție dintre catenele laterale ale lanțurilor peptidice la care iau parte următoarele legaturi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în virusuri, bacterii și constituie componentele esențiale din nucleele celulare, citoplasma celulară, în special ribozomi. Aceste heteroproteine au rol important în biosinteze proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare și în diviziunea celulară. Prin hidroliza chimică sau enzimatică a nucleoproteinelor se obțin macromolecule de acizi nucleici și de proteine globulare bazice (protamine și histone) 4.4. APLICAȚIE PRACTICĂ Soluțiile de proteine, cu unele excepții (gelatină) precipită la cald sau sub acțiunea diferiților agenți chimici. Datorită prezenței anumitor aminoacizi, proteinele dau reacții specifice acestora
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
un mononucleotid și 5' (OH) a pentozei din mononucleotidul vecin. Astfel, în structura acizilor nucleici resturile de acid fosforic alternează cu resturile de pentoză, iar bazele azotate apar ca radicali laterali ai lanțului polinucleotidic. În ceea ce privește modul de organizare structurală a macromoleculelor de acizi nucleici se deosebesc 3 nivele de organizare a acestora, structura :primară, secundară și terțiară. Acizii nucleici au structură primară monocaternară asemănătoare, cu deosebirea că lungimea catenelor polinucleotidice este mai mare în ADN decât în ARN. În funcție de structura primară
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu helicoidală, în timp ce ARN are o structură secundară monocatenară. 5.2.2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
4 mononucleotide principale d(AMP), d(GMP), d(CMP), d(TMP), dispuse într-o anumită secvență specifică și care alcătuiesc o unitate tetranucleotidică. Între mononucleotide se stabilesc legături 3' 5' fosfodiesterice care unesc două molecule de deoxiriboză din nucleozide alăturate. Macromoleculele de ADN diferă de la o specie la alta, dar sunt identice în organele aceleași specii. ADN se deosebesc între ei prin succesiunea mononucleotidelor și prin reprezentarea lor cantitativă. Datorită acestor diferențe structurale (-numărul, secvența și proporția mononucleotidelor) ADN este considerat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cantități mai mici ADN se gasește în mitocondrii în stare liberă, având o structură circulară helicoidală, simplă sau dublă. ADN mitocondrial conține informația genetică necesară pentru biosinteza unor proteine mitocondriale. În unele virusuri ș-a identificat și ADN monocatenar. Lungimea macromoleculei ADN este proporțională cu complexitatea organismului, mai ales la bacterii și virusuri. Denaturarea și renaturarea ADN. Hibridarea Structura helicoidală a ADN nu se menține în orice condiții; prin încălzirea acestuia la 800 900C în soluție salină fiziologică are loc o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
diferită, dar de la același organism sau de la organisme înrudite. Hibridarea are loc enzimatic și în nucleu în timpul proceselor de replicare și transcriere. 5.2.3.Acizii ribonucleici (ARN)-structură, proprietăți, rol biologic 5.2.3.1. Structura primară a ARN Macromolecula de ARN este formată dintr-o singură catenă polinucleotidică liniară mai scurtă decât ADN, alcătuită din patru ribonucleotide AMP, GMP, CMP și UMP care se succed într-o anumită secvență specifică și care sunt unite prin legături 3'5' fosfodiesterice
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o catenă a ADN bicatenar are următoarea secvență în baze azotate (nucleotide): A - T - G - C - T - A -. Să se stabilească structura chimică a secvenței corespunzătoare în baze azotate (nucleotide) a fragmentului de mARN sintetizat. 10.Se presupune că o macromoleculă de ADN are o masă moleculară de 2,6•106 și că masa moleculară medie a unui nucleotid constituent este de 650. Să se calculeze numărul de perechi de nucleotide existente în macromolecula respectivă de A.D.N. 11.O celulă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mARN sintetizat. 10.Se presupune că o macromoleculă de ADN are o masă moleculară de 2,6•106 și că masa moleculară medie a unui nucleotid constituent este de 650. Să se calculeze numărul de perechi de nucleotide existente în macromolecula respectivă de A.D.N. 11.O celulă animală conține aproximativ 5•103 perechi de baze azotate, iar o genă în jur de 500. Să se calculeze numărul de gene pe care le poate conține o macromoleculă de ADN din celula
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de nucleotide existente în macromolecula respectivă de A.D.N. 11.O celulă animală conține aproximativ 5•103 perechi de baze azotate, iar o genă în jur de 500. Să se calculeze numărul de gene pe care le poate conține o macromoleculă de ADN din celula respectivă. 12.Un oligonucleotid prezintă următoarea secvență ipotetică: GpCpUpApUpGp. Să se indice: a) localizarea acțiunii hidrolitice a endonucleazelor b) localizarea acțiunii hidrolitice a exonucleazelor c) denumirea generică a produșilor rezultați prin acțiunea enzimelor indicate la punctele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
bună ventilație mecanică . Deficitul sever de hormoni tiroidieni va determina un aspect clinic particular al nou-născutului, ușor de recunoscut de neonatolog. Acești copii provin din sarcini supramaturate, fiind extrem de infiltrați (figura 47) prin retenție hidrică în spațiile interstițiale din cauza acumulării macromoleculelor hidrofile de glucozaminoglicani care sunt metabolizate lent. Respirația acestor copii este dificilă, fiind necesară uneori asistarea lor ventilatorie, pe de o parte, din cauza lipsei maturării surfactantului, iar pe de alta din cauza infiltrării limbii și mucoasei laringotraheale, determinând obstrucția respiratorie superioară
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
încărcate electric, solubilizate sau dispersate într-o soluție de electrolit sau printr- un suport solid poros (hârtie cromatografică, gel) sub acțiunea unui câmp electric. Electroforeza aplicată ionilor relativ mici se numește ionoforeză, iar cea pentru particule coloidale, micele și unele macromolecule poartă termenul de electroforeză. Pot separa compuși ionici, complecși cationici și anionici, ionii proveniți din electroliți slabi (acizi carboxilici, baze organice, molecule organice amfotere). Aminoacizii în funcție de pH pot avea sarcină pozitivă sau negativă. La punctul izoelectric sau izoionic nu migrează
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
gradele ierarhice: cercetător principal gradul III (1975), gradul II (1990) și gradul I (1992). În 1973 a obținut titlul de doctor inginer cu teza Grefarea unor polimeri cu grupe reactive. Între anii 1972-1975 a fost adjunct al Șefului Laboratorului de macromolecule naturale și polimerizare, iar între 1975-1992 a fost șeful acestui laborator. Din 1990 a condus 3 doctoranzi admiși la specialitatea chimia celulozei, ligninei și a substanțelor însoțitoare. Din 1969 a desfășurat o activitate de cercetare atât cu aspect fundamental cât
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]