18,601 matches
-
italiene pe calea descisă de G. Verdi pe care G. Puccini pășește la rândul său, atunci când scrie ultima sa capodoperă Turandot (1926). G. Verdi și G. Puccini au parcurs împreună 43 de ani de viață. Mult mai tânăr decât marele maestru al teatrului liric italian, G. Puccini a fost mereu atent la mișcările acestuia, i-a cunoscut și urmărit premierele, i-a apreciat partiturile și, de multe ori a găsit în ele soluții pentru propriile lucrări. La rândul său, G. Verdi
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.<footnote A. Alberti: Verdi intimo, (Scrisoare către G. Ricordi ), Verona, 1931, pp.311- 315 footnote> Aceasta este, se pare, prima reacție a lui Verdi la muzica lui Puccini. Mai mult, despre simpatia maestrului pentru compozitorul începător aflăm dintr-o scrisoare pe care fostul său elev, Emanuele Muzio o adresează lui Giulio Ricordi și în care se scrie: Vă felicit căci Verdi mi-a scris în urmă cu două săptămani că, în sfârșit, ați
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
că, în sfârșit, ați găsit ceea ce căutați de trei ani, un adevărat maestro tânăr, pe nume Puccini care, se pare, are calități cu totul deosebite. Veștile despre noile opere ale lui G. Puccini circulau, și ajungeau adesea și la urechile maestrului și datorită cântăreților care interpretau atât roluri verdiene cât și roluri pucciniene. În seara premierei operei Edgar, în 1889 la Scala din Milano, pe scenă s-a aflat, în rolul Tigrana și Romilda Pantaleoni, prima Desdemonă din Otello de G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
forme și genuri muzicale, EMUC, București, 1974, pp. 348- 350 respectiv 254-254 footnote>. Chiar dacă în istoria muzicii se stipulează că Richard Wagner ar fi renunțat la uvertură în favoarea preludiului, multe dintre operele lui Giuseppe Verdi se deschid, cu cât maestrul înaintează în vârstă, mai degrabă cu preludii decât cu uverturi (Nabucco, Forța destinului) în adevăratul sens al cuvântului - Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Aida - cu o durata între 3 și 5 minute. Sunt practic pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
învingător. Paralela cu Verdi se impune din nou. După ce compozitorul italian s-a lăsat sincer atras de vraja wagneriană - în Aida și Otello - în Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Paralela cu Verdi se impune din nou. După ce compozitorul italian s-a lăsat sincer atras de vraja wagneriană - în Aida și Otello - în Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
o jumătate de secol, puternic și conștient ancorat în pamântul solid al tradiției unui popor care a creat teatrul muzical. Cu ultimul său opus, Puccini face același gest ca și marele său predecesor pe care îl recunoaște din nou ca maestru și la al cărui model se întoarce. După experiența americană, după Fata vestului sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
sociale superioare - intelectuali, muzicieni educați, clase nobiliare - și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev. Odată cu sporirea interesului muzicologiei europene pentru acest gen muzical - la începutul sec. XX - a început transcrierea repertoriului existent cu ajutorul notației tradiționale clasice. S-au constituit astfel culegeri și albume ce conțineau piese clasate conform regiunilor de unde au fost
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
despre o oarecare nostalgie a trecutului. Problematica transmiterii și a notației muzicii arabe Încă din perioada preislamică, muzica practicată în regiunea Orientului Mijlociu și Peninsula Arabiei nu avea un sistem de notație. Transmiterea se efectua conform principiilor tradiției orale, de la maestru către elev. Aceștia din urmă trebuiau să rețină melodiile cântate de către profesori, pe care ulterior le puteau interpreta conform muzicalității, tehnicii și talentului propriu. Rezultau astfel multiple variante ale acelorași melodii, ajungându-se uneori la crearea unor noi piese. Trebuie
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut vreodată piesa în cauză. Este evident că o astfel de notație nu putea fi de folos unui eventual elev autodidact, transmiterea muzicii de la o generație la alta efectuându-se tot prin intermediul oralității, de la maestru la ucenic. Cu toate imperfecțiunile sistemului incipient de notație, acesta și-a dovedit eficiența și a favorizat păstrarea și transmiterea repertoriilor arabo-orientale de-a lungul secolelor. Am afirmat în paragraful precedent că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
-Dar frumușelul vocabular din volum...de unde-l împrumutași stimate maestre?! -L-am avut conservat într-un sertar secret. Îți spun că l-am folosit adesea prin pușcării și prin încăierările mele cu politrucii, milițienii și alte jigodii din tinerețea mea râioasă. Maestre...încetează!...m-ai convins că ești un As. Dar spune-mi, cura aceasta de vulgaritate nu ți-a atrofiat langajul poetic și îngerii metaforelor tale n-au amuțit?! -Experimentul meu este foarte dificil, dar cu perseverență devine aplicabil -Mai convingător
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
cu publicatul. Ești la întrecere cu Cronos sau te cam temi de acel imprevizibil zeu al timpului? Îți răspund citînd-o, cu aproximație, pe aliata mea de viață, Maria-Sa: „poete...nu mai avem timp să ne iubim, nicidecum să trăim...” Maestre, îți place gloria? -Da, aceea agonisită prin transpirație, au nu furată, cum se obișnuiește acum. Încerc să închei dialogul cu insuportabilul plin de șarm - george Filip, lăsînd nerostite o bună chită de întrebări, fiindcă...” ninge și nu mai e timp
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
Banatul și Formația de dansuri a Centrului de Cultură și Arta Timiș ne aduc, la început de an nou, suite de jocuri din Banatul de munte și din Țară Făgărașului, în coregrafia Floarei și a lui Grigore Munteanu, precum și a maeștrilor coregrafi Brîndușa și Nicolae Stănescu. Încheiem seară de 2 ianuarie cu deja tradiționalul Concert Classic 300, difuzat la TVR 3 de la ora 20.00. Spectacolul de gală este o oportunitate de a-i asculta pe marii artiști într-un concert
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
lui Radu Stanca, Hora domnițelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriș în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiștilor, poate fi auzită și vocea distinsei soții a maestrului, actrița Dorina - Doti - Stanca. Un cadou neașteptat, o nestemată dăruită iubitorilor de teatru, de versurile, de frumusețea operei complexe a lui Radu Stanca. Așa cum stă în fața aceluiași cititor, recenta carte a Ancăi Sîrghie, în seria dedicată de-o viață reprezentantului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
care a dezorientat popoarele în căutarea unei căi de evoluție și a deturnat Europa spre un Capitalism Primitiv, va fi o amintire tristă. În concluzie, nu pot rata momentul opiniei cu privire la trecerea la cele veșnice a unui mare artist român, maestru al cinematografiei, Sergiu Nicolaescu. Pentru cei preocupați peste măsură de estetica morții, importantă în fața Tatălui Ceresc, este înhumarea credincioșilor adormiți, potrivit deciziei Sfântului Sinod din 1928, și nu reducerea trupului în cenușă - atitudine care dovedește, fie lipsa de respect față de
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
și lichele ce-și atribuie doar meritele. Fără urmă de îndoială, pe lângă istoricul Gheorghe Buzatu au roit o mulțime de aflați în treabă, care, stând la umbra stejarului falnic n-au uitat să se poleiască mai întâi pre ei, soarta maestrului neinteresându-i. Cu puțină vreme înainte de plecarea profesorului în călătoria cea lungă, cunoscând neastâmpărul ce nu-i da răgaz, l-am rugat să aibă mai multă grijă de sănătatea și liniștea sa: „Domnule Profesor, vă rog să vă menajați. De
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1. De curând și-a lansat primului album muzical “Cânt de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Vlăduța este în același timp și membră a Ansamblului “Icoane” al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj precum și a Ansamblului studențesc “Mărțișorul” condus de maestrul Dumitru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Vlăduța este în același timp și membră a Ansamblului “Icoane” al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj precum și a Ansamblului studențesc “Mărțișorul” condus de maestrul Dumitru Fărcaș. Alexandru Brădățan vine din dulcea și frumoasa Bucovină, de la Gura Humorului, Suceava loc încărcat cu tradiții, obiceiuri, dar și spiritualitate! Laureat la numeroase festivaluri de gen cu trofee și premii întâi dintre care amintim Trofeul Festivalului Mamaia 2008
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit alături de Oana publicul iubitor de muzică populară autentică și sunt bine cunoscuți în România datorită numeroaselor apariții în emisiuni de folcor. Până în prezent cei doi au lansat pe piața
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
românească din orașul Cernăuți și împrejurimile lui, săptămâna luminată s-a încheiat simbolic și impresionant, deoarece de ani buni încoace scenele din Cernăuți n-au mai găzduit un solist român, dacă facem abstracție de ansamblul „Plai” (conducător artistic și dirijor, maestrul Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei) al Filarmonicii din Cernăuți. Duminica Tomei din anul acesta ne-a oferit această fericită ocazie, iar noi, spectatorii care eram prezenți în sală, am crezut cu toții în această minune. Am crezut, dar am și
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
pentru copii nr. 2 din Cernăuți, apoi între anii 1993-1997 - Secția muzicală a Colegiului Pedagogic al Universității „Iu. Fedkovyci” (a învățat vocalul cu profesoara Alla Kasianenko), Dumitru Caulea ajunge să intre la Conservatorul din Chișinău, unde a beneficiat de concursul maestrului Ioan Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova, un copământean cu Bucovina în suflet. După ce absolvă trei ani de studiu la Chișinău, se transferă, în 2000, la Conservatorul din București. Toate aceste realizări au fost posibile datorită perseverenței tânărului bucovinean care
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
aproape că nici nu le-au sesizat. De altfel, nici nu ar fi înțeles motivul acestor modificări. A contat melodia cunoscută și îndrăgită de toată lumea și dăruirea cu care a fost interpretată de solist. La înălțimea așteptărilor a fost și maestrul de concert, pianista Evghenia Nesterenko, de care a depins mult recitalul baritonului Dumitru Caulea, recital care s-a transformat într-o adevărată seară de creație a artistului. Evghenia Nesterenko a interpretat Elegia pentru pian de Serghei Rahmaninow. La bis, baritonul
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Jalea Basarabiei” ș.a. „Locul Republicii Moldova este numai în Europa valorilor creștine, - spațiu în care am locuit 35 de ani și am sfințit cu naiul și cu Doina românească toate bisericile și catedralele în care am cântat” - a afirmat de pe scenă maestrul Gheorghe Zamfir. El a mai mărturisit că pe vremea comunsmului, „a fost un mesager al rugăciunii universale, un misionar al tuturor românilor, care cânta pentru a spăla și vindeca sufletele oamenilor de spurcăciunea, necurărțenia comunistă, bolșevică”. Mesajul artistic și patriotic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de muzică, istorie și film vor avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu. Pe scena vor evolua îndrăgiții artiști de pe ambele maluri ale Prutului: Mioara Velicu, Margareta Clipă, Daniela Condurache, Dinu Iancu Sălăjanu, Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău. Prezentator - Victor
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Furdui Iancu. Urmează un spectacol de zile marila Casă de Cultură din Cimislia, în ziua de 26 noiembrie, ora 18.00, cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” cu Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu și îndrăgiții artiști Ana Cebotari,Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator - Victor Stahi și invitați de onoare maestrul Eugen Doga și Vasile Șeicaru. În cadrul proiectului
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]