650 matches
-
tot sau să plâng, nu eram sigură care din două. Ca să încurc lucrurile și mai rău, m-am trezit întrebându-mă dacă-n Anglia se găsesc Truse de Noapte. Se lăsă o tăcere încordată, care a fost întreruptă de întrebarea majordomului: —Să-i aduc domnișoarei un sherry? — De fapt, aș adora un Bellini, am spus optimistă. —O să bea un ceai, replică Charlie. Nu vreau să intru în amănunte, dar adevărul e că oamenii nu se schimbă niciodată. Ca întotdeauna, Charlie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
De fapt, aș adora un Bellini, am spus optimistă. —O să bea un ceai, replică Charlie. Nu vreau să intru în amănunte, dar adevărul e că oamenii nu se schimbă niciodată. Ca întotdeauna, Charlie se pronunța ferm împotriva Bellini-urilor. Desigur, spuse majordomul, grăbindu-se să iasă din bibliotecă. —Ei bine, se pare că ne întâlnim în locurile cele mai neașteptate. Poate o să-mi explici ce cauți aici, spuse Charlie sprijinindu-se de șemineul din fața picturii lui Canaletto. Dumnezeule, arăta adorabil, dar cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
din mers. Se așeză în dreptul meu, în colțul opus, pe-un scaun Louis al XV-lea, părând sâcâită. Îmi ia o jumătate de oră să ajung dintr-o parte într-alta a casei. Cineva bătu în ușa rămasă deschisă și majordomul intră cu o tavă de argint încărcată cu serviciul de ceai. A sosit mama dumneavoastră să vă ia acasă, domnișoară, spuse el, așezând tava în fața lui Caroline. —Iubito! Am insistat să vin eu să te iau, turui mama, intrând veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
peste un obiect mic și tare în buzunarul drept. Mi-a sărit inima din loc când mi-am amintit de cutiuța emailată și aurită. La naiba! Am uitat cu desăvârșire s-o pun la loc după ce a dat peste mine majordomul. Am scos-o din buzunar și m-am așezat turcește pe podea. I-am săltat capacul. Interiorul era suflat cu aur. Pe capac era inscripționat textul: Se oferă contelui de Swyre pentru vitejia arătată în bătălia de la Waterloo, 1815. Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spus punând cutiuța emailată înapoi în geanta-plic și coborând din mașină. —OK, gagico! Să nu te lași prinsă. Ν Dumnezeule, mă gândeam în timp ce mă strecuram pe intrarea principală, ar fi grețos iâh să dau nas în nas, din nou, cu majordomul. Furișându-mă în sus pe scări și pe coridor, spre bibliotecă, m-am simțit groaznic când mi-am amintit de istericalele mele de ieri. Nu voiam decât să pun cutiuța la loc și să plec cât mai repede. Chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o luasem. Nu că ar fi știut cineva că-mi răscumpăram greșeala, de vreme ce, în primul rând, nu știa nimeni că o luasem. Chiar când să intru în bibliotecă, am auzit o ușă deschizându-se în stânga mea. Am înghețat. Dacă era majordomul? Nu puteam risca să fiu aproape arestată de două ori în douăzeci și patru de ore. M-am uitat în jur. Nu îndrăzneam să înaintez, dar nici nu mă puteam întoarce. M-am tras într-o firidă întunecoasă, sub un cap de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de popoare migratoare... războaie cu Imperiul Otoman... domnitori din aristocrația greacă din Istanbul. Suntem în apropierea capitalei. Densitate peste 90 locuitoripe kilometru pătrat. Speranța de viață la naștere 67 deani.“ Stewardesa așteaptă, privind nemișcată clientul. Elegant, cărunt, senator, pastor, lord, majordom, ce-o fi fost. Părul alb, ondulat, fruntea îngustă, ridată, roz, ochii umezi, urechile mari, nasul prăbușit, gura căscată, gulerul apretat, cravata bordo, buzele ritmând cuvinte fără sunet... Nici un sunet. Zbor lin, fără zgomot. De parcă ar avansa pe loc, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi fost două canaturi, da, dar unul dintre ele era veșnic blocat cu zăvorul de jos, de la podea; cu totul altfel decât prin casele aristocratice, pe care le văzusem mai ales în filmele englezești, unde fiecare personaj, fie el stăpânul, majordomul sau oricare dintre slujitori, ajuns înaintea ușii, deschide tacticos ambele canaturi dând acestui gest o atenție specială, după care, o dată trecut de prag, se întoarce la fel de tacticos și închide cu aceeași grijă ambele canaturi. Aveam oare, ca să zic așa, nostalgia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
petrecută oriunde altundeva decât În pat, dar mai ales pantalonii lui de stofă maro, cu dungă șerpuind. — Ce caută ăsta aici? Într-o zi o să-l salte, a zis Vasile. Ce caută? Ne așteaptă pe noi. — Da? L au făcut majordom la „Casa Albă“? Parcă nu cu el aveam Întâlnire. — El a primit ordin să ne aducă la Rogoz În birou. — Cum adică? De unde știi tu asta? — O să ne distrăm, a evitat Cristian Întrebarea, vei vedea că... Vasile Însă a Închis
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
idiot, din care nu mă mai puteam opri. Veniseră toți, în cap cu Mopsul care nu mă slăbea din ochi. Anton își regăsise severitatea profesională. Dodo își frământa ca de obicei degetele. Dominic își purta halatul ca o uniformă de majordom, iar Călugărul părea rușinat că trebuia să ia parte la o asemenea treabă. Victor stătea deoparte, cu dicționarul lui pe genunchi și tăia din când în când câte un cuvânt. După ritmul în care tăia acum cuvintele, amenința să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Împreună cu fratele său bolnav și cu dna James, Burgess Îl Însoți, iar când se Întoarse, câteva luni mai târziu, era un om de lume, corect și sigur pe tot ce făcea și, Într-un fel, mai chipeș. Deveni practic și majordom, și valet, recunoscut tacit ca mai-mare peste servitori. Minnie Îl admira și se străduia permanent să Îl impresioneze prin munca ei, dar nu Înțelese că Îl iubgea până ce acesta nu plecă să se Înroleze În Batalionul 55 al Gărzii Regale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
special... camera asta o să o folosesc pentru a primi oaspeți... sufrageria, frumos proporționată, nu ți se pare?... dormitorul mare... dormitorul pentru musafiri... bucătăria și camerele pentru servitori. Fenimore clipi puțin la ultimele. — O să ai servitori care să locuiască aici? Un majordom și o bucătăreasă-menajeră. Am angajat un cuplu admirabil, domnul și doamna Smith. El a lucrat Înainte la un conte. — Vai, Henry! exclamă Fenimore. Ai urcat pe scara socială - mataforic, ca și literar. El zâmbi satisfăcut și o conduse Înapoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
oaspetelui, iar câteva clipe mai târziu Smith deschise ușa și anunță: — Domnul Edward Compton și domnișorul Compton. Smith pronunță numele cu sonoritatea ușor exagerată pe care o deprinsese În serviciul contelui, tonalitate care Îi amintea Întotdeauna lui Henry de un majordom de pe scenă. Poate tocmai de aceea, Edward Compton nu păru nici mirat, nici intimidat de interpretare. Henry Însă fu surprins și oarecum deconcertat de prezența băiatului, un copil inteligent și frumos de șapte sau opt ani, În costum alb de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că Îl găsește mult mai primitor decât Cheltenhamul, dar nu era ușor de găsit un spațiu de locuit pe termen lung În oraș și, de aceea, Își schimbase adresa de două ori până acum. Foarte confortabilă, mulțumesc. Soțul proprietăresei e majordom la Colegiul Exeter, așa că mi se aduce masa de la bucătăria universității. Trebuie să spun că domnii profesori știu să-și poarte de grijă. Fie că era efectul atmosferei de la Oxford, sau al calității mâncării subtilizate de la masa mai-marilor de la Exeter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-o la câțiva centimetri de nasturele de sus al vestei destinatarului Înainte de a o așeza pe masă, Încât Henry Îl mustră direct, dar fără nici un rezultat. Purtarea distantă a lui Smith părea să spună: „Dacă vrei să fii servit de majordomul unui conte, trebuie să tolerezi și un anume grad de excentricitate“. Hueffer era nepotul pictorului Ford Madox Brown, unul dintre membrii mai respectabili ai grupului de prerafaeliți, satirizați sclipitor de Du Maurier În Punch, Într-o ilustrație parodică, Însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru un servitor bun. Trebuie să te dăruiești. E o vocație. Dar sunt și servitori căsătoriți, spune Minnie. Da, dar asta creează Întotdeauna probleme. Uită-te la familia Smith - au fost la Lamb House Înainte să vii tu. El era majordom, ea bucătăreasă. Păreau să meargă toate bine, doar că Smith era un bețivan, mereu trăgea la măsea din vinul lui domnu’ James. — Da, am auzit, spune Minnie. — Era o rușine. Dar nevasta Îl acoperea. Până la urmă, domnu’ James a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
amintesc de voi toți cu multă căldură. Într-o scrisoare, nu demult, s-a Întâmplat să menționez preocuparea față de soarta voastră după moartea unchiului Henry și... pe scurt... s-au oferit să vă ia pe toți trei să lucrați ca majordom, bucătăreasă și fată În casă la reședința lor din Cambridge, statul Massachusetts. Și mai au o casă În Cape Cod. Cumnata mea este o femeie avută. Sunt convins că veți avea condiții de angajare generoase. Dar nu trebuie să luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
femeia a zâmbit imaginându-se în calitate de doamnă a conacului, făcându-și exercițiile zilnice în bazinul personal, din care avea să iasă apoi ca să treacă foșnind în sala de masă, unde avea să mănânce o tocăniță perfect preparată, servită de un majordom pe care să-l cheme Babinger sau ceva de genul ăsta. Adevărul era însă că, spre deosebire de Julia, în realitate, Susan ar fi detestat un astfel de stil de viață. Întotdeauna se simțea teribil de stingherită atunci când era servită de alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și uniforma aveau un rol bine definit. S-a oprit la Viorița, fata Ochenoaiei, proaspăt Întoarsă din București, ca profesoară de franceză, după ce absolvise cursurile În capitală, locuind toți acei ani, În casa colonelului Argintescu. Casă mare și deschisă, cu majordom, menajere și slugi, cu pian la care concertau artiștii În vogă ai Bucureștiului, lume din marea societate, automobil la scară, falsă noblețe, mofturi, principii, erudiții, filosofie, istorie și bani, abonamente la operă, la teatre și cinematografe selecte, plimbări cu trăsuri
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bărbat ce stă mereu În umbra tatălui. Când G. Călinescu Îl observă trecând prin Piața Sf. Gheorghe pe „fiul natural” al lui Ion Luca Caragiale, el i se pare un om la vreo 45-50 de ani, cu un aer de „majordom În concediu duminical”. Mulți cred că portretul e cam acru făcut, lăsând loc liber feluritelor interpretări și, nu mai puțin, analogiilor biografice. „Mateiu Caragiale avea snobismul nobilitar, Își alcătuia un blazon și vâna ordine străine, el, care nu era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai ales vorbele și gândurile contemporanilor? Un tânăr de familie bună (nu Însă aristocratică). E fiul secretarului particular al lordului North (ajuns prim-ministru pe timpul lui George al III-lea). Iar bunicul, scriu biografii, se prea poate să fi fost majordom sau chiar valet. În schimb, dinspre mamă, rădăcinile respectabilității sociale sunt ireproșabile. Familia Brummell duce, de altfel, o viață mai mult decât selectă, deschizându-și saloanele lumii bune, care nu Încetează să-l fascineze pe micul George Bryan cu distincția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cei care-l văd «erau scandalizați» ș.a.m.d. Mai târziu, În plinătatea vârstei, Mateiu Caragiale, renunțând la excentricități și la stilul à la fonfé, ia alura austeră a unui dandy În linia lui Brummell, iar nu aceea a unui majordom, așa cum l-a impus posterității maliția epică a lui G. Călinescu. E protocolar și distins, Întotdeauna Îmbrăcat cu o «corectitudine voit anonimă» (cum l-a surprins Petru Comarnescu), În haine negre, perfect croite și - după cum Își amintește Barbu Brezianu - «corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care mai există prejudecata cașmirului; iar soțiile lor poartă la gât riviere și cercei cu diamante; Însă luxul lor este Întotdeauna o economisire; În casa lor, totul este cu stare, iar deasupra gheretei de la intrare se poate citi: „Adresați-vă majordomului”. Dacă la nivelul sumei sociale ei pot fi luați drept cifre, atunci este vorba despre unități. Pentru parveniții acestei clase, viața se reduce la titlul de baron, iar eleganța, la un lacheu În livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
BRUNO FETIȘCANA CU GĂLEATA CU LĂTURI BĂRBATUL CU TOMBERONUL OMUL CU SACAUA PRIMUL BĂRBAT AL DOILEA BĂRBAT ORBUL FETIȘCANA CU RUFE MURDARE (rol dublat eventual de cealaltă FETIȘCANĂ) MAMA RECRUTUL I, RECRUTUL II, RECRUTUL III, RECRUTUL IV, RECRUTUL V etc. MAJORDOMUL VIZITATORUL MARAT UN POLIȚIST UN MAȘINIST MAESTRUL DE CEREMONII Alți mașiniști, sufleori, plasatoare, garderobiere, orchestranți, Danton, Robiespierre, regele, purtători de cocarde, lachei, arlechini, dansatori, bufoni, trompetiști, toboșari, măști, figuri, spectatori, lume, lume, lume, păsări. Regizorul poate renunța la unele personaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
frumusețe... BRUNO: Ai visat. GRUBI: Țțțț! Și ce dacă? S-a rotit cu mine? S-a rotit. Groapa asta o să ne-nvețe să ne rotim ca pasărea aceea și o să ne ridicăm cu ea la cer. Ai să vezi. (Apar MAJORDOMUL și VIZITATORUL IMPORTANT; primul va da explicații celui de-al doilea, dirijându-i gesturile și orientându-i atenția.) MAJORDOMUL: Am ajuns, domnule, să ne odihnim puțin. (Se așează pe scaune; își fac vânt cu pălăriile.) VIZITATORUL: Tocmai aici? Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]