28,647 matches
-
decenii, într-un sfârșit de Cuptor, făceam un fel de ucenicie gazetărească cutreierând satele țării, în vederea unei eventuale oploșiri pe lângă un ziar al vremii. În miezul unei duminici, autobuzul de la Galați m-a adus la Oancea, un sat alb de pe malul înalt al Prutului. Dincolo, în valea râului despărțitor, se desenau casele din Cahul. Undeva în preajmă, la intrarea în sat, un cimitir cu multe cruci păstra rămășițele primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
pateticelor "poduri de flori." Așternând aceste șiruri evocatoare ale unei duminici arse de acum peste 30 de ani, am în minte recente declarații ale oficialităților de la Chișinău, referitoare îndeosebi la struțo-cămila "istoriei integrate". Și imaginea unor înalte personalități de pe un mal și altul al Prutului ciocnind, în iarna trecută, în inima Bucureștilor, stacane de vin, în fum de grătare, cu zumzet și alai de muzici naționale. Se trecuse, până acolo, desigur, tot un pod... Dar nu acel pod care, fie și
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
inima Bucureștilor, stacane de vin, în fum de grătare, cu zumzet și alai de muzici naționale. Se trecuse, până acolo, desigur, tot un pod... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe apă, îmi place să privesc malurile, acceptând incitația de a mă întreba cât balamuc vituperant și câtă sărbătoare tihnită sălășluiește dincolo de limanuri. De pe Sena, Parisul pare un roman pe care îl frunzăresc în speranța că, dacă nu am cum să-i surprind esențialul, pot măcar să-l
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
inițiatic, pe care l-am săvârșit pe puntea unui Bateaux-Mouches, începând cu Pont de l^Alma, de unde am lăsat să plutească pe firul tulbure al apei atâtea și atâtea șansonete de dor și inimă albastră. Nu departe de Paris, pe malurile aceleiași Sene, americanii finanțează copios o școală de vară pentru tinerii muzicieni de peste ocean. La Fontainbleau dorința de mărire a lui Ludovic al XIV-lea rezonează astfel cu voință de expansiune a unor yankei mereu pe fază și puși serios
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
transformarea ei în politică de stat. Odată cu instaurarea puterii personale la Roma în chip fatal mulți dintre împărați au fost tentați să abuzeze de puterea cu care erau investiți, să încalce pactul constituțional instaurat de Augustus și să "implementeze" pe malurile Tibrului sistemul despotismului oriental. Numele unui Tiberius, Caligula, Nero, Domițian, spre a mă limita la primul secol al erei creștine, au rămas până astăzi prototipuri ale tiraniei. Tiranii trebuia să-și asigure stăpânirea în chip instituțional. Pentru paza împăratului au
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
nici un rău, s-a apropiat să mănânce din palma mea. Astfel neam Împrietenit. Când rămâneam să dorm pe debarcader, Între Ceruri și Ape, mă pomeneam cu el cuibărindu-se lângă mine. Când nu coboram lângă fluviu, Bernard urca cu greu malul abrupt, până În curte, ca să vadă ce mai fac. Cred că venea cu gândul să mă certe fiindcă uitasem de el, dar, după ce dădea cu ochii de mine, pesemne că uita. Într-o zi a sosit Împreună cu două rățuște. Prietenele lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
L-am mângâiat pe penele albe și strălucitoare ca niște perle, dar rățușca a rămas, cu pui cu tot, ca și suratele ei, la o aruncătură de băț. Prietenia noastră a durat o vară Întreagă, până În pragul toamnei, când, de pe malul celălalt al fluviului s-a auzit o detunătură. Din clipa aceea nici Bernard, nici rățuștele albe n-au mai apărut pe ape. Eu Îl aștept și acum și mi-e dor de el. De atunci mă tot gândesc cum aș
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să fim scară, să fim măcar o treaptă. Suntem În același timp și zi și noapte, până nu mai știe nimeni dacă am fost. Curge nestăvilit prin noi un fluviu. Dacă n-ar fi aluviunile, Apa n-ar trece peste maluri. Omar Khayam, poetul, ne Învață să bem În fiecare zi o cupă de vin În plus și pentru mâine. Toți oamenii sunt trecători. Dar nu toți trecătorii sunt oameni.. În fața instanțelor Adevărul pierde adesea; Minciuna are avocați redutabili. Să ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tocmai atunci când tu l-ai uitat definitiv. El pentru tine nu mai există, dar de la un timp tu exiști pentru el veșnic, asta este până la urmă pedeapsa. Am hotărât să ne facem plimbarea de seară, Într-un parc, situat pe malul stâng al Fluviului Saint Laurent permanent, grațios și plin de mistere. Am fost Întâmpinați de la intrare, cu o multitudine de flori, ierburi și pomi de o mare varietate, diversitate și foarte interesante. Curățenia și „design-ul” impecabile, firești În Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără să se sfiiască de mine și nici nu mi-a zis „merci”! La Toronto fiind pe malul aceluiași fluviu, am petrecut câteva minute În compania unui stol de gâște, convins fiind că sunt domestice, chiar dacă gazda mea Încerca să mă convingă de contrariu. Numai după ce și-au luat zborul peste apă mi-am dat seama că mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o n a n t ă scrisoare profesorului Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea grea povară În goana unei singure vieți, mi-aduc aminte, când În Primul Război Mondial, ca tânăr locotenent cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu, nu-mi amintesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era undeva la malul mării, pe la Începutul anilor „70... Încerc să rememorez evenimentele... La câteva sute de metrii de plajă era dispus un radar care avea misiunea de a supraveghea spațiul aerian de deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta era pe atunci deservit de un colectiv de militari (ostași, subofițeri, ofițeri) sub comanda unui căpitan. Buni specialiști, niște adevărați ași În domeniu ei Își duceau existența ape malul mării relativ izolat și independent de unitatea din care făceau parte și de care erau legați numai cu problemele cu caracter administrativ. Când am ajuns acolo pentru un stagiu, am fost cucerit de ospitalitatea și caracterul acelor oameni de care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fi atenționat că se va informa „mai sus” pentru că „practizasem cu deviatorii”. După plecarea mea, Căpitanul era ocolit de ceilalți colegi, asta tot din ordine superioare. Se Închisese și mai mult În el iar În timpul liber sta cu caietul pe malul mării și scria poezii... Mai târziu am aflat că Într-o zi l-au trimis Într-o misiune formală, iar „organele specializate” i au spart fișetul și i-au confiscat toate poeziile pe care le-au trimis spre analiză „mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mica Veneție. Ce se știe mai puțin despre Bamberg este următorul fapt, pe care trebuie să-l relatez sub formă de dialog, căci altfel nu are nici un farmec (să ne închipuim că citez dintr-un viitor Bildungsroman): Mă plimbam pe malul Regnitz-ului cu prietenul meu Sikhos și vorbeam despre muzică, mai exact despre Sinfonia lui Luciano Berio, prima lucrare simfonică postmodernă, a cărei primă parte apelează la un text luat din Claude Levi-Strauss. Îi povesteam că avusesem o studentă care îl
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape o poezie ce, se vede, va fi căutat mult formula lămuririi ei definitive. O strigare de Iov, închisă într-un suspin, dă măsura unei lirici gonite, într-o sticlă, de la mal: "De ce să strig: cine-i acolo, cine?/ de ce să chem, cînd golul nu-mi răspunde,/ să gem, de ce? cînd nu mă tem de moarte, -/ să fug, duh zăbovit în zori, - dar unde? Cuvîntul care-i? vraja s-o dezleg/ nod
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
și "lenea" creativă a poetului ajung să facă una. Identitățile lor tind să se confunde, lumea de hârtie fiind inundată de o apatie fără leac. Și fără V. Leac, amicul arădean, membru al grupării Celebrul animal. Nici reperele locale, regionale (malul Mureșului și cel al Someșului, centrul Lipovei și Mănăstirea de la Nicula, Aradul din apropiere și Timișoara până la care trebuie să iei personalul), nici proiecțiile idilic-exotice, "tot soiul de zaharicale ce te fac să pleoscăi de fericire" (imaginare fotograme din Mexic
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o spumă/ în trecere pe malul acestui lac de stele/ făcându-le mai simple, mai bune, mai ciudate/ și iarăși paralele/ contrastele și tocmai când pare mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou,/ deodată se răstoarnă, deodată-și ies din minte/ un milion de lucruri și
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat o spălătorie pe malul Marnei, care curge în spatele ospiciului. Când am sosit aici, bietele spălătorese munceau în genunchi. Acum au hârdaie adăpostite, pot să mînuiască bătătorul stând în picioare. Rufele sunt în prealabil puse la fiert într-un cazan mare din fontă neagră, cu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
însăși definiția ei, decât, în felurite grade, "fantastică", "adică aparținând în mai mare măsură felului în care vede autorul ei, decât lucrurilor văzute de acesta". Ne amintim aici de iritarea lui Baudelaire, când, condamnat fiind juridic pentru Les Fleurs du Mal, a fost învinuit de realism, negându-i-se astfel "spiritualitatea arzătoare" cu care se străduia a lua distanțe față de orice aspect al realului. Maxima "putere" a creatorului rezidă așadar în capacitatea sa de a transfigura datele brute ale existenței, întrucât
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
des la ședințele de guvern, poate că dnii Băsescu și Tăriceanu Ťsocializeazăť mai bine și încep să comunice mai mult" (Curentul, 23.12.2005); "prietenii și tovarășii săi beau și socializează prin baruri" (foodandbar.ro); "vara, cînd oamenii socializează pe malul mării, sub clar de lună" (menshealth.ro) etc. Aceeași evoluție semantică se produce și la substantivul socializare: "Liberalii și democrații vor să rezolve problemele din Alianță cu o socializare la cârciumă" (EZ 28.08.2006). O explicație a succesului termenilor
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]