639 matches
-
să stabiliți, daca nu vă cer prea mult, justețea raportului de cauzalitate dintre dramă noastră și motivele ce au determinat-o. - Cine ne-a aruncat În stradă cu vehemență samavolniciilor revoluției proletare când huligani fioroși deghizați În uniforme sovietice militare maltratau elitele? - În cartea „Iași, 14 decembrie 1989 Începutul revoluției române”, la pagina 200-201 Capii represiunii, poziția 3 și la pagina 148, rândul 17 de jos apare numele locotenentului colonel Adrian Filioreanu, un personaj arogant și grosier. Acest indicativ cazon, colaborator
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sătești și a municipalităților socialiste ale bogatelor regiuni agricole din nord și din centru, apoi împotriva Caselor Poporului și a organizațiilor muncitorești din orașele mari industrializate. Toți cei care opun rezistență, comuniști, socialiști, sindicaliști, dar și catolici și liberali sînt maltratați, bătuți, alungați sau pur și simplu asasinați. Susținut de o mare parte a clasei conducătoare, care se gîndește cît va putea să manevreze gruparea și pe șeful ei, și că va instaura prin intermediul acestuia o dictatură provizorie este timpul de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fusese mințit că, vezi bine, cartea mea e-n tipografie, D.R.-ul m-a luat în mașină și m-a dus la directorul general al Consiliului Culturii (ăsta și cu Vasile Nicolescu), Radu Constantinescu. Acum cred că majoritatea cărților sînt maltratate de spaima editorilor, neapărat de cei din Consiliul Culturii. Nu vreau să scuz ceva, ci doar să accentuez un lucru la care nu mă gîndisem. La ora la care eram cu D.R.-ul, domnul Paler îmi dăduse o întîlnire la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un 'comitet' condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Gherla, așa că 'Țanu' și ceilalți au tradus intervenția lui Sucegan ca pe un apel la temperare, și nu ca pe o interdicție. De exemplu, la camera 101, din martie până în mai 1951, Cornel Popovici și Ion Voin i-au maltratat pe Constantin Ionescu, Pavel Cotîrlă, Nicolae Preotescu și Ion Stoia. Confirmând, probabil, această întâlnire, Voin susține că Sucegan le-ar fi spus la un moment dat să mai reducă bătaia, dar, adaugă el, s-au căutat metode noi de tortură
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a recunoscut faptele, indicând drept motiv indisciplina deținuților, însă nu a pomenit nimic despre informații. Sabin Ivan afirmă că studenții erau întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Roman, la Liceul de Băieți. Arestat în 1948, a fost închis la Suceava, unde s-a alăturat grupului lui Bogdanovici de la camera 9 și a activat pentru a fi eliberat înainte de termen. La Pitești a dus o 'activitate criminală', a maltratat deținuți și l-a ucis pe Bogdanovici din ordinul lui Țurcanu, continuând ulterior activitatea la Gherla. Rechizitoriul îl prezintă ca fiind cel mai sadic dintre agresori, menționând că l-a torturat două luni de zile pe Vintilă Vais (Weiss). Pușcașu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și 104. Grigore Romanescu s-ar fi înscris, în septembrie 1948, în organizația legionară prin Cornel Pop. A fost arestat în ianuarie 1949 și închis la Oradea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și în Partidul Comunist. Condamnat în 1948, a fost încarcerat la Suceava, unde s-ar fi încadrat în acțiunea lui Bogdanovici și în ODCC, primind sarcină de la Țurcanu să îl urmărească pe Bogdanovici. La Pitești a obținut informații și a maltratat deținuți, iar din martie 1950 a fost mutat la Brașov, unde a bătut în jur de șase, șapte deținuți. În 1951 a fost transferat la Peninsula împreună cu Pill Lupașcu, Octav Grama și alții, continuând și acolo torturile. Dan Dumitrescu și-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1949 a fost transferat la Gherla, unde, în anul următor, a devenit membru în conducerea acțiunii, apoi unul dintre principalii conducători, din mai până în septembrie 1951. El stabilea cu Popa și Țurcanu listele cu cei care se vor transfera; a maltratat deținuți, a centralizat declarațiile smulse prin tortură și înșela administrația, căreia îi spunea că deținuții sunt reeducați, 'deși, în realitate, aceștia erau mai legionari decât fuseseră înainte'. Mai mult, a participat la înlocuirea cadavrului lui Ion Dincă cu cel al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Aurel Predescu, Ion Angelescu, Ioan Berghezan, Lucian Plapșa, Traian Niculescu, Gavrilă Latiș, Constantin Onișor, Silvestru Nanu. A fost scos la muncă pe la jumătatea lui septembrie și repartizat în camera 104, unde a stat până la sfârșitul lui februarie 1951 și a maltratat mai mulți deținuți cu ajutorul lui Livinschi, Mircea Tîrnoveanu, Vasile Păvăloaie și Mircea Maxim. De la sfârșitul lui februarie până pe 26 iunie 1951 a aplicat bătaia pentru obținerea de informații în mai multe camere (52, 54, 98, 101), însă a trecut și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dezumanizare practicate la Pitești și Gherla, dar e la fel de adevărat că nu toți deținuții au lovit pe alții, în funcție de împrejurări. Considerăm însă că acestea sunt simple detalii, prea puțin importante față de calitatea de victimă a tuturor celor care au fost maltratați în închisori. Multe dintre bătăi depășeau capacitatea de suportabilitate a celor care asistau la ele, deseori pornind de la pretexte puerile. Lui Mihai Buracu metoda cea mai crudă i se pare lovirea cu fundul de pământ: deținuții erau puși să stea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cuvântul Țărănimii din 28 februarie 1937 publica articolul „Naționalism și naționaliști” de Th. Vasilache, iar în pagina tineretului a aceluiași număr, sub titlul „Metode barbare” ing. Liviu Blându nota că: „în noaptea zilei de 18 februarie a fost terorizat și maltratat barbar de studenții legionari în camera nr. 1 a căminului studențesc din strada Xenopol 9, după ce a fost sechestrat cu forța de pe culoar, prietenul și colaboratorul nostru, studentul Vasile Parascan” referindu-se în continuare și la alte monstruozități. „Un atentat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știa că pentru a fi „acceptat acolo”, era obligatoriu să primești aviz favorabil în „altă parte”, adică la MAI, la „Interne”. În al doilea rând, ceea ce îl făcea „suspect”, antipatic în ochii multora era faptul că, deși regimul comunist îi maltratase tinerețea - șapte ani! -, el, cu o ciudată promptitudine, își „confecționase” o viziune estetică și ideologică ce justifica și sprijinea marxismul și chiar și „marxismul aplicat, real”, adică regimul comunist. Dar dacă unii dintre foștii deținuți îl respingeau - totuși, el mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
l-au împins în umbra memoriei pe Dej și clica sa de criminali care au aplicat modelul cel mai drastic bolșevic în România, față de proprietate, de țăran, de clasa burgheză, constructoarea României moderne, eliminând drastic elita țării, alungând-o sau maltratând-o, asasinând-o, și l-au „stilizat” pe Ceaușescu ca „mare inchizitor, mare sanghinar” încât până azi, în Europa, dar și în țară, în ochii generațiilor mai tinere, criminalul major este Ceaușescu, și nu Dej. Or, sub Ceaușescu nu mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în jurul romanului organizată de Matei Călinescu și patronată de Șerban Cioculescu, directorul Vieții românești, cu participarea unor critici de marcă. Orgoliul meu a fost hiper-satisfăcut și „spaima”, mai ales acea spaimă - a mea și a clanului meu burghez, îngenuncheat și maltratat de noii stăpâni! - aproape stinsă. (În zone afunde, ale subconștientului, ea, marea spaimă, continua să „se miște” însă, ca o apă freatică, lingușind și erodând cele mai îndrăznețe speranțe; dovadă, printre altele, unele vise și halucinații în stare de veghe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am întors spatele. Vorbise în parlament și afirmase lucruri neadevărate despre Masonerie, deși cunoștea că tagma asta e onestitatea și morala însăși. Mi-a dat unele explicații: că a cetit într-o carte că la gradul Kados, religia creștină e maltratată. Se poate la anume rituri, în anumit timp; masoneria nu e una. S-ar putea spune că instituția aceasta are atâtea înfățișări câți inițiați. În orice caz, el personal s-a putut convinge că la noi nu era nimic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui și mai ales la plecarea acestuia cu mireasa. Copiii ne Îmbulzeam În mulțime, cu riscul de a fi maltratați de lumea Înfierbântată. Astăzi, aproape totul s-a stins... Industrializarea zonei Copșa Mică a schimbat portul și obiceiurile oamenilor, tot specificul satului natal. „Nu știu să-l fac pe ti!” Dacă primii șapte anișori i-am petrecut numai În familie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
celor păstoriți. Nu puține cazuri vin să argumenteze lipsa de austeritate în viața preoților catolici din zona Hușilor - și chiar din Moldova -, și revolta credincioșilor, care și-au pedepsit păstorii spirituali, prin oprobiu, alungare și chiar cu moartea; hușenii au maltratat cu cruzime pe câțiva preoți și călugări, pe care apoi i-au înjunghiat; pe alții, după ce i-au dezbrăcat, le-au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail Rapezon (Rapczon
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani au fost distruse mai multe magazine evreiești, din cauza lipsurilor și în semn de revoltă față de arendașii de aceeași origine. Spiritele erau foarte agitate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Kommandantură pentru a i le putea duce. Acolo, un polițist, citind cartea mea de vizită, în loc de a răspunde la salutul meu, mă întrebă de sunt sora lui Brătianu și, plimbându-se în spatele biroului, începu să ocărască guvernul român care maltratase pe internații germani, fără măcar a mă pofti să iau loc. Eu, ghicind intențiile lui de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în tavan, cu brațele încrucișate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dinu a trimis pe prietenul ei să ceară diferite mobile, pe care le-am refuzat, spunând că nu le am, crezând că voia numai să-mi vadă mutra. Răniții germani sosesc mereu și toate spitalele sunt luate: la Școala Centrală, maltratând pe Lia și pe Zoe Romniceanu și dându-le afară fără cea mai mică formalitate; Spitalul Militar, asemenea. Pe răniții noștri spun că îi vor trimite la Giurgiu. Bineînțeles, în deri ziune, căci de la intrarea bulgarilor acel oraș este numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu Lupu Costache, căruia i se ceruse semnătură pentru o supunere necondiționată oricărui ordin al guvernului german. Ceilalți secretari generali, cu Nenițescu în cap, se supuseseră. verzea. internări Cu Verzea nu se sfiau deloc, pe cât îl disprețuiau, pe atât îl maltratau. Stolzenberg îi dete ordinul să organizeze până seara cinci aziluri de noapte, de nu, 5 000 lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg îl luă ca să le controleze cu dânsul. Primul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bine ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care le prădaseră casele, le lua seră vitele și le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I, 1937, p. 208.) Toate acestea contribuiau să-i sălbăticească și mai rău. Pe doamna general Arion 150, femeie de 70 de ani, o maltrataseră cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I, 1937, p. 208.) Toate acestea contribuiau să-i sălbăticească și mai rău. Pe doamna general Arion 150, femeie de 70 de ani, o maltrataseră cu o brutalitate nespusă, fiindcă, neauzind bine, nu s-a dat în lături la trecerea auto-ului militar și răspunsese energic mojiciei lor. În casă la mama, soldații au vândut mobilele și s-au mutat cu paturile în curte, atâția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]