13,923 matches
-
derulate procesele fundamentale de gestionare a riscurilor în toate organizațiile din sectorul public, conform 3 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, art. 2, Monitorul Oficial nr. 675/2005. Capitolul 3. Managementul riscului 221 cadrului normativ în vigoare 4, dar și entitățile din celelalte sectoare, interesate de accesarea fondurilor europene, sunt preocupate de implementarea acestor procese și a principiilor guvernanței corporative. Din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
există mai multe definiții ale conceptului de risc, pe care le prezentam în continuare. 4 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial și OMFP nr. 1389/2006, de modificare și completare a OMFP nr. 946/2005, Monitorul Oficial nr. 771/2006. 5 K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și în responsabilitatea managementului general. Registrul riscurilor se atașează procesului de management al riscului pentru a înregistra etapele de mai sus și pentru a elabora un plan de acțiune în vederea monitorizării riscurilor. În cadrul procesului de implementare a sistemului de control managerial 9, UCASMFC a dezvoltat cadrul procedural pentru Standardul nr. 11 - Managementul riscurilor,10 care conține în anexă modelul Registrului riscurilor, pe care îl prezentăm, în figura 3.2. Menționăm că, în România, acest model al Registrului de riscuri este obligatoriu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebuie să elaboreze, pentru compartimentul pe care îl coordonează, propriul registru de 9 În baza OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 10 www.mfinante.ro Capitolul 3. Managementul riscului 227 riscuri, iar prin centralizarea acestora, se obține Registrul riscurilor la nivel general al entității. Conducătorul entității trebuie să stabilească un responsabil cu elaborarea Registrului riscurilor entității
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
neînregistrarea în evidențele contabile; arhivarea necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operațiilor cu risc ridicat; riscuri financiare, cum ar fi: plăți nesecurizate, nedetectarea operațiilor cu risc financiar; alte riscuri, cum ar fi cele generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc. Desigur, există și alte clasificări ale riscurilor, dar în activitatea practică a organizațiilor elementele cele mai importante referitoare la riscuri rămân cele legate de: probabilitatea de apariție a riscurilor; nivelul impactului, respectiv gravitatea consecințelor și durata acestora, în cazul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
referitoare la riscuri rămân cele legate de: probabilitatea de apariție a riscurilor; nivelul impactului, respectiv gravitatea consecințelor și durata acestora, în cazul în care s-ar produce. În România, prin aplicarea OMFP nr. 946/2005 privind implementarea sistemului de control managerial, cu modificările și completările ulterioare, s-a constituit grupul de lucru, conform articolului 3, cu atribuții privind reorganizarea sistemului de management financiar și control intern - SMFCI, care conțin și necesitatea elaborării Registrului riscurilor și procedurile operaționale de lucru. Problematica gestionării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
parte; raportarea managementului de linie responsabil cu administrarea riscurilor, către managementul superior, cu privire la activitățile pe care le-au întreprins, cel puțin anual, la închiderea exercițiului financiar, pe lângă cele trimestriale și semestriale, pentru a actualiza Registrul riscurilor și sistemul de control managerial, care să mențină la un nivel corespunzător de funcționalitate procedurile operaționale de lucru; echipele specializate de revizie și asigurare a actualizării procesului general de administrare a riscurilor, prin care este analizată activitatea managementului de linie cu privire la responsabilitățile ce îi revin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
specializate de revizie și asigurare a actualizării procesului general de administrare a riscurilor, prin care este analizată activitatea managementului de linie cu privire la responsabilitățile ce îi revin în domeniul de activitate pe care îl coordonează în privința riscurilor și sistemelor de control managerial; constituirea comitetelor de risc, care trebuie să se stabilească de conducere - Consiliul de administrație, ce rol se va atribui comitetelor și modalitatea de organizare a acestora, respectiv: comitetul de risc, stabilit ca un comitet al Consiliului de administrație, format din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 77-78, adaptare și prelucrare. 46 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, art. 2, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 47 CRSA - Control Risk Self-Assesment. Guvernanța corporativă 290 sprijină activitățile de prioritizare și responsabilizare a personalului în administrarea riscurilor pe baza unor planuri de acțiune; asistă agregarea riscurilor la nivelul organizației și consiliază
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
generale privind exercitarea activității de audit public intern, Monitorul Oficial nr. 130 bis/2003 [23] *** OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005 [24] *** OMFP nr. 1.702/2005 pentru aprobarea normelor privind organizarea și exercitarea activității de consiliere, Monitorul Oficial 154/2006 [25] *** OMFP nr. 1389/2006 de modificare și complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de consiliere, Monitorul Oficial 154/2006 [25] *** OMFP nr. 1389/2006 de modificare și complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 771/2006. [26] *** www.mfinante.ro, Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice - UCASMFC. [27] *** www.mfinante.ro, Metodologia de implementare a Standardului de control 11 - Managementul riscurilor. [28] *** www.bis.org, „Implementarea Basel II
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și a proble melor cu care se confruntă și asigură supervizarea de către comitet a acestora și a raportărilor financiare. Rămân ca necesare și reuniunile de lucru numai ale membrilor comitetului de audit pentru discuții deschise și sincere despre eficiența activităților manageriale. Comitetul de audit analizează activitățile compartimentelor de audit intern care sunt caracterizate ca fiind «ochii și urechile comitetului de audit» în îndeplinirea rolului său de supraveghere a entității. Din aceste considerente, decizia managementului de neorganizare a funcției de audit intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
oameni sau informații, sau indirect, de exemplu, prin comisioane nejustificate sau constrângeri în ceea ce privește durata auditului) sau impunerea unor termene nerezonabile; lipsa de competențe a personalului contabil, financiar, informatic sau a pregătirii profesionale adecvate, în raport cu complexitatea afacerilor companiei; lipsa unei linii manageriale clare și existența unor aranjamente contractuale fără un scop pentru organizație; lipsa unui sistem corespunzător de autorizare și aprobare a tranzacțiilor; 9 www.iia.org.uk Capitolul 4. Comitetele de audit 335 335 creșterea rapidă a profitabilității, mai ales în comparație cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
6.2. Independența membrilor comitetului de audit Independența este esențială pentru rolul de supraveghere al comitetului de audit. Un membru fără legături de familie, financiare sau personale cu managementul este mult mai capabil să evalueze, în mod obiectiv, acuratețea contabilității manageriale, a controlului intern și a practicilor de raportare 13. Luând în considerare caracterul definitoriu al independenței pentru îndeplinirea rolului de supraveghere al comitetului de audit cu obiectivitate și de menținere a responsabilității managementului în fața Consiliului de administrație, sunt necesare cerințe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
întreprinderile s... fie mai bine preg...tite. Voi exemplifică folosind cazurile menționate. Industria asigur...rilor ilustreaz... relația dintre capitalul autohton și cel str...în. Capitalul str...în joac... un rol-cheie în modernizarea României; el ajut... la înf...ptuirea unei „revoluții manageriale” necesare, faciliteaz... accesul la resurse financiare, la tehnologii noi. Intervine și logica globaliz...rii, cu varianta să continental...: formarea piețelor, mai mult sau mai putin unice, ale UE. Trebuie ținut cont de dimensiunea economiei, de potenta firmelor noastre în competiția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Partenerul austriac aduce un alt tip (performant) de management, va impune logică raționalit...ții economice în gestionarea afacerilor, vă ț...ia centura de rente din care se înfruptau interesele clientelare autohtone. În România, numeroase întreprinderi au nevoie de o „revoluție managerial...”, și privatizarea PETROM va avea un impact mare. Consecințele sunt anticipate și, nu întâmpl...tor, presa româneasc... le comenteaz... pe larg. Este un aspect asupra c...ruia doresc s... st...rui. Pornesc de la urm...toarea remarc... „Cine controleaz... PETROM controleaz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
largă sectorului public; În sens restrictiv, sectorul public constituie totalitatea activităților ce au ca scop producerea bunurilor și serviciilor publice. Această din urmă abordare este caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice, cum ar fi economia serviciilor publice, economia managerială, economia dezvoltării ș.a. Indiferent de modul în care înțelegem sectorul public, apar pro-bleme de proporție sau dimensiune a acestuia, asupra cărora disputa economiștilor este actualmente mai aprigă decît oricînd. Mărimea sau întinderea sectorului public variază și în funcție de evoluția progresului tehnic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
participare politică, și ca organizare administrativă. În acest sens, sunt foarte importante atît omogenitatea socială, culturală, tradiția istorică a unității teritoriale respective, cît și comunicarea adecvată cu toate structurile implicate, ca să nu mai vorbim de competență, de capacitate adminis-trativă, decizională, managerială. Iarăși, extrem de importantă pentru guvernarea locală este capacitatea financiară a entității respective, fără de care toate competențele și strategiile rămîn la stadiul de bune intenții, iar deservirea cu servicii corespunzătoare a cetățenilor este aproape imposibil de realizat. Descentralizarea sectorului public înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficiență și descentralizarea și competiția între unități descentralizate are rezultate pozitive, mai ales în condițiile mobilității crescînde a capitalurilor, informațiilor și persoanelor. Descentralizarea crește responsabilitatea autorităților locale și obligă la inovații în organizarea producerii și furnizării bunurilor publice, la performanțe manageriale superioare, la stăpînirea costurilor, profita-bilizarea activităților și efectuarea investițiilor necesare în infrastructură. Astfel, crește rolul regiunilor în organizarea economico socială și se produc mutații semnificative ale frontierelor economice în mai toate zonele lumii. Lumea se deplasează în căutarea bunăstării, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată" sunt extrem de asemănătoare. La fel, personalul incompetent, procedurile complicate inutil și politicile de afaceri, soluțiile manageriale inadecvate. Protejarea între-prinderilor publice în fața concurenței lasă de fapt fără protecție beneficiarii, cetățenii. Întreprinderile publice s-au dovedit bugetivore, risipitoare de resurse, astfel încît, începînd cu "big-bang"-ul britanic de la începutul ani-lor '80 și în baza efectului de demonstrație al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
limitarea potențialului economic și al investițiilor private, insuficiența culturii antreprenoriale. O rămânere în urmă semnificativă, relativ la alte zone, înregistrează sectorul privat, poate mai mult decât cel public. Cultura antreprenorială și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a mediului de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și politizarea structurilor economice, criza managerială, lipsa unor mecanisme funcționale în administrație, Camere de Comerț ș.a. Nu există la nivelul administrației locale, în plan economic cel puțin, nici o coerență între obiective, mijloace și rezultate; nu există un sistem informațional adecvat; nu există o interfață între administrație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ș.a. Un factor realmente important este dinamismul industrial și tehnologic, diversificarea structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea, foarte importantă este acumularea de capacități manageriale superioare, care nu poate fi asigurată decît în condițiile de stabilitate și predictibilitate economică și politică. Dinamismul industrial și tehnologic înseamnă, deci, mult mai mult decît suma capacității întreprinderilor și presupune o colaborare sinergică între aceste firme, piețele specifice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1998; > Oates W.E., Fiscal Federalism, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1972; > Peacock A., Shaw G., The Economic Theory of Fiscal Policy, George Allen and Unwinn, London, 1976; > Percebois J., Economie et finances, Armand Colin, Paris, 1991; > Peterson Kraing, Lewis Cris, Managerial Economics, Mac Millan Publishing, New York, 1990; > Pohoață Ion, Repere în economia instituțională, Economica, București, 2009; > Pondacen C., Economie des décisions publiques, Vuibert, Paris, 1994; > Porter Michael, Despre concurență, Meteor Business, București, 2008; > Profiroiu Alina, Economia sectorului public, Economica, București 1997
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a fost calculate de statisticianul consorțiului pe baza estimării numărului de jurnaliști români - aproximativ 17.000 de profesioniști. Nu există o estimare clară a numărului de jurnaliști români și a procentului din populație care lucrează în mass-media în diferite poziții (manageriale sau nu) și în diferitele regiuni ale țării. Multe redacții creează conținut pentru presa tipărită, audiovizual și telefonie mobilă. Unii jurnaliști lucrează pentru mai multe canale media, în paralel, în cadrul aceleiași companii media. Alți jurnaliști, mai ales corespondenții locali, lucrează
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]