50,709 matches
-
acestei problematici de-a lungul anilor în mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și plecând, lansând covoare de bombe în cetate, cu acel zgomot de spargere a văzduhului pe care nu-l realizează decât marile seisme. Spectacolul a fost un succes, ciorogârlenii au plecat numai după ce serbarea a luat sfârșit, la finele nobilei manifestări artistice s-a auzit și un distih de circumstanță: “Să ne cânte la pian/ domnișoara Damian”. Și chiar așa, dânsa, mai ceva ca noi, studentă cred, a făcut să răsune pianul, picurând cu “Für Elise”. Și cu strânsul gunoaielor, în
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
au definit-o drept „nicodemism”, iar alții au considerat-o chiar colaboraționistă. Asupra acestui aspect, mărturiile prezentate în cadrul expoziției nu aduc prea multe lămuriri, dar subiectul, neputând fi trecut sub tăcere, a fost dezbătut într-una din conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
trădare a Partidului Muncitoresc Român, În frunte cu Gheorghiu-Dej și leahta să de politruci-tortionari școliți la Moscova. Ceea ce nu reușise un conflict mondial, au izbutit câteva zeci de comuniști, având ca „zid de apărare” tancurile și trupele sovietice invadatoare: suspendarea manifestărilor neaservite și terorizarea scriitorilor. Faptă culturală s-a transformat În sfidare și nimicire. Scrierile proletcultiste, de sorginte bolșevica, au luat locul adevăratei literaturi. Spațiul de refugiu al Etei Boeriu din fața urgiei staliniste l-a constituit literatura italiană. Capodoperele cele mai
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Presei și Tipăriturilor. Funcționarii acestei instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul „bun de tipar”, să solicite rescrierea unor fragmente sau să interzică apariția unor articole
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
franțuzește, aveau să apară la Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, la Ipotești, în trei volume, însumând o mie de pagini!). Ultima lucrase la Radio România vreo trei decenii, abia ieșise la pensie, și venise să facă niște înregistrări ale manifestărilor eminesciene ce aveau să fie cuprinse în trei CD-uri. Nu am apucat să ne vorbim mult, dar telefoanele Paris-București aveau să ne apropie, în lunile următoare. Puținul dialog din nordul Moldovei lucra, paradoxal, în interesul nostru. Ultima refuza ideea
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
cunoscut prin familia Fonta, la Alba Iulia, a fost Ion Gavrilă Ogoranu, conducător al rezistenței anticomuniste În Făgăraș și autorul volumelor de memorii ”Brazii se frâng, dar nu se Îndoiesc”. L-am reîntâlnit cu plăcere și În SUA, În cadrul unor manifestări Romfest. Dintre politicienii români actuali am avut discuții cu Victor Ciorbea la Val David În Canada și cu ”candidatul” pe atunci la președinția României, Emil Constantinescu, la Washington. Atât cu ultimul cât și cu Traian Băsescu m-am fotografiat: erau
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
multe ediții academice, neacademice și școlare din literatura română clasică, tipărite după 1990, am inițiat, cu bunăvoința României literare, o rubrică de critică textologică, deci filologică. Intenția inițială, mărturisită în primul articol, a fost și a rămas neclintită: combaterea gravelor manifestări de incompetență profesională, evidente mai cu seamă în colecțiile "populare" și "școlare" colecții devenite, prin nepriceperile impertinente ale unora, prin ifosele pseudo-editoriale ale altora și prin nepăsarea multora colecții de afirmare nesăbuită - cum altfel ar fi putut fi? - ale imposturii
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
cercuri literare sau care se află în vecinătatea acestora, a vrut să se arate preocupată de ceea ce pare a deosebi poezia apărută în Moldova de la est de Prut din anii '80 încoace și cea dinaintea ei. Bătălia dintre cele două manifestări literare s-a întețit mai ales o dată cu editarea, relativ recent, a volumelor intitulate Literatura din Basarabia în secolul XX. Antologia de poezie, apărută în 2004, a fost alcătuită de poetul și criticul literar Nicolae Leahu. În general, volumul este ticluit
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
1921 - prima prezență în Banat după Marea Unire - și 1943), Arad (1922-1943), Caransebeș (1922, 1927 și 1929) și Oravița, cu o prezență singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial, în care au putut fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare, susținut de elevi ai Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, profesori ai Școlii de Arte
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și reunite în opus 22. În continuare, evidențiem ideea că, în vederea dezvoltării unei stilistici camerale autonome, au fost necesare, în genere, două condiții de bază: prima condiție se referă la necesitatea existenței unei stricte continuități în preocupări, eforturi, acțiuni și manifestări concretizate în lucrări. A doua condiție vizează latura calitativă și privește automatizarea gândirii, particularizarea limbajului și obținerea unor forme concordante cu conținutul propus, fapt care implică obținerea unui ethos nou, a unui suflu artistic înnoitor, toate acestea contribuind la apariția
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
de Întâmplări și, mai ales, unde ei, tinerii, pot lua parte, ca spectatori, ca parteneri de dialog, ca organizatori de evenimente și, de ce nu, ca autori. Părerile de rău ale corepondenților Alecart din afară că nu pot participa la manifestările Festivalului certifică fapul că, În sfârșit, la Iași se Întâmplă ceva și tocmai acum ei sunt plecați. FILIT trezește În tineri un spirit competitiv, unul de identitate culturală, o sintagmă care se pierde pe măsura scrierii ei. O sintagmă demodată
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
învățăturii filocalice Urcușul duhovnicesc spre Dumnezeu presupune o adevărată luptă pe plan spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de Creator la robirea față de creatură. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în cadrul muzicii arabo-andaluze, ce se realizează fără vreo schemă prestabilită, bazată pe o dezvoltare melodică instantanee. Creație specifică lumii muzicale contemporane, improvizația liberă este adoptată de către un număr relativ redus de muzicieni, percepția și atitudinea publicului față de acest tip de manifestare creativă eliberată de legăturile cu tipologia tradițională fiind mai degrabă rezervată. Fiecare improvizație de tip superior se bazează și se compune pe fundamentul materialului muzical existent în tipurile de improvizație anterioare, toate acestea avându-și filiația în celula generatoare a
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă narativă ce introduce firescul fără a abuza de gesturi accentuat simbolice, mizând pe observația „cazului social” În ceea ce are obișnuit, mizer, cenușiu În manifestările sale. Dimensiunea creștină a romanului se remarcă Încă din incipit: primul personaj feminin, Pelaghia, se găsește Într-o postură pioasă, rugându-se Maicii Domnului să i se ierte păcatul infidelității, aspirând așadar la „o conciliere Între sentimentele sale față de un
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
for the Degree of Master of Arts in the Departament of Philosophy University of Saskatchewan Saskatoon, August, 2003, mss., p. 82-83. footnote>. Credinciosul dorește „printr-o intensitate ce crește în măsura transformării interioare, să participe la divin, aceasta fiind o manifestare a tensiunii chipului ce caută să se asemene cu Prototipul. Omul - chip al lui Dumnezeu devine un microtheos<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 549AB. footnote>, căci în Hristos ne este dată deschiderea chipului spre
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Noul Teolog a dezvoltat învățătura Părinților is ihaș t i , anteriori lui, despre relația personală de comuniune și iubire a omului cu Dumnezeu în lumina divină. Ca și Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, a subînțeles lumina divină ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Teolog, Sfântul Grigorie Palama, a subînțeles lumina divină ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în nesfârșite lucrări, prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina necreată care le depășește pe primele. Lumina inteligenței este diferită de lumina percepută de simțurile noastre. Lumina sensibilă ne descoperă obiectele proprii simțurilor noastre, iar cea intelectuală servește la manifestarea adevărului care se află în gândire. Deci, vederea și inteligența nu percep una și aceeași lumină, ci este propriu fiecăreia din cele două facultăți să acționeze după natura lor și limitele lor. Totuși, atunci când cei care sunt vrednici primesc harul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
fie mișcare a unei puteri naturale<footnote Sf. Ioan Damaschin, P.G., 94, col. 1057 cf. Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Apologie mai extinsă, în Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, ediția a doua, Editura Scripta, București, 1993, p. 227. footnote>. Lucrarea e manifestarea puterii intrinsece, mișcarea puterii ființiale. Lucrările nu se adaugă accidental lui Dumnezeu, le are în natura Sa. Accident e ceea ce acum este, acum nu mai este. Lucrarea lui Dumnezeu, deși nu e permanent aceeași (de exemplu lucrarea creatoare), nu e
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de exemplu lucrarea creatoare), nu e totuși accident pentru că Dumnezeu ar putea să o manifeste oricând ar voi, având o bază în ființa Lui<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 122, în Filocalia..., vol. VII, p. 502. footnote>. Numai manifestarea lucrării începe și se sfârșește, potențial ea e veșnică<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, Învățătura despre ființa lui Dumnezeu și energiile necreate la Sfântul Grigorie Palama, în rev. Mitropolia Olteniei, VI (1999), nr. 3-4, p. 9. footnote>. Pentru Sfântul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
orice idee referitoare la cauzalitate, iar dacă Sfântul Grigorie Palama folosește uneori expresii având legătură cu cauzalitatea atunci când vorbește despre esență și energii, nu trebuie să uităm că ne aflăm într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ar fi micșorat prin ieșirile sale naturale în afara esenței<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Dumnezeu nu este limitat de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
participăm la viața Sfintei Treimi. Energiile divine nu sunt un intermediar între Dumnezeu și om, sau emanații ale Lui, ci sunt Dumnezeul cel viu în acțiune, de care isihaștii se bucură prin vederea față către față, lumina necreată fiind însăși manifestarea, revelarea acestei dumnezeiri. Ele sunt manifestări libere și voluntare ale Divinității comune celor trei Persoane dumnezeiești, prin care Dumnezeu intră în contact cu omul și cu întreaga creație. Dar energiile necreate nu vor fi efecte străine esenței divine, și nici
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]