1,836 matches
-
care s-au și instalat pe masă? În plin complex de vinovăție, am ca o revelație: stai puțin!; cine, ori ce, mă obligă să le citesc? Și, nici una-nici două, - le pun la loc în raft, ori le duc în mansardă, pe toate, în curs de a fi citite sau în așteptare. Urmează două săptămâni de vacanță - când stau și mă uit pe pereți. Ezra Pound: „O, lăsați pe un bătrân să se odihnească”. Esenin: „...mi-i inima scăzută, / Merg să
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
scoate pe Mihai din țară. A început să apară din ce în ce mai rar ascunzându-se la prieteni. Uneori Marie Pillat, Dinu și cu mine îl însoțeam la vila de la Izvorani a soacrei mele, în casa Piei Alimăneșteanu de la Predeal sau chiar în mansarda apartamentului din București, locuit de noi. Într-o zi se afla chiar la el acasă, în momentul în care s-a sunat la ușă. S-a dus să deschidă și securiștilor care-l căutau le-a spus că Mihai Fărcășanu
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
teatru radiofonic, la Biblioteca Centrală Universitară, în sus și-n jos cu mașina ei sau cu a mea, pe ploi torențiale sau pe călduri insuportabile. Am rătăcit, de-atîtea ori, prin tainele din Mîntuleasa, prin cotloanele casei ei, prin cuferele din mansardă, pline cu scrisori, cu fotografii și cu șoapte nerostite pînă la capăt... Mai tîrziu, îmi citea la ea, în mansardă, la mine, în curte, sau în bucătăria din casa ei cea nouă, pagini din viitoarele ei cărți, despre retorică, despre
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
torențiale sau pe călduri insuportabile. Am rătăcit, de-atîtea ori, prin tainele din Mîntuleasa, prin cotloanele casei ei, prin cuferele din mansardă, pline cu scrisori, cu fotografii și cu șoapte nerostite pînă la capăt... Mai tîrziu, îmi citea la ea, în mansardă, la mine, în curte, sau în bucătăria din casa ei cea nouă, pagini din viitoarele ei cărți, despre retorică, despre retorica negației și a contestației, despre personaje și metamorfozele personajelor în artă, despre maniere și tipuri de comportament, despre tipurile
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
e mult mai intensă decît a vieții înseși. Pe monitor ești mai viu, mai liber, mai concentrat și mai solicitat. Toate epitetele care odată desemnau tensiunea romanescă - captivant, incitant, excitant, copleșitor - au părăsit palierul literaturii și s-au mutat în mansarda monitorului. Unui om obișnuit cu intensitatea imaginilor în pixeli realitatea îi apare ca searbădă și neatrăgătoare. Puberii care își petrec nopțile masacrînd trupe de comando în jocuri video, adolescenții care se frămîntă cu ochii pe siteuri porno și adulții care
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
amărîte și creioane prost ascuțite. I-am văzut pe unii trăind aproape în mizerie (pe Noica la Păltiniș sau pe Țuțea în garsoniera din spatele Cișmigiului) și nici unul dintre ei nu a depășit vreodată o minimă decență a locuirii (Cioran în mansarda sa din rue de l’Odéon sau Heidegger în cabana de la Todtnauberg, al cărei interior l-am spionat cameră cu cameră, în vara lui 2003, profitînd de obloanele deschise și, bineînțeles, de absența proprietarului). Indiferent de faptul că trecuseră sau
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
din cercul ei, a devenit în scurtă vreme dependentă de cocaină. în cele din urmă, înaltul demnitar s-a săturat de ea și a importat un nou lot de catehumene virgine din patria africană. Rose a fost exilată într-o mansardă, la etajul al șaselea al unui imobil din Place Lino Ventura, la poalele Muntelui Montmartre. Fostul ei concubin i-a declarat cu gravitate, într-o franceză guturală, că pentru rația obișnuită de cocaină va trebui să lucreze pe rue Pigalle
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
ritualurilor africane de căsătorie și dezvirginare, tragice și exuberante totodată... ... Rose agață un afro-american din New Mexico, lucrător la căile ferate din Las Cruces și, însoțită de bărbatul atletic, docil, în căutare de experiențe și mitologii sexuale europene, urcă în mansarda strâmtă din Place Lino Ventura. După o oră, pășește agale pe rue des Martyrs și se oprește în dreptul unui automobil Thunderbird. își strecoară prin parbrizul lateral pumnul cu bancnotele mototolite și primește în schimb câteva pliculețe cu praf alb din partea
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
străzile mirosind a foie gras, pe Rue du Grenelle, ieșea cu cravata poetului îndrăgit la plimbare, ba chiar și la cumpărături, la Fnac, ca să nu mai spun la librăriile Gibert Jeune, din respect pentru cei care-au scris, aici, prin mansarde sau prin camere mici, apoi, s-au învelit cu Sena, pentru totdeauna, de prea mult frig. ,,Longchamp. Două ore după vinul vărsat’’... se chinuia poetul bucovinean, înecat la Paris. Pe- acolo, mai an, am bătut bulevardele și eu cu trei
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
În secvențele cu titlul My Sweetest Box, în care sunt depozitate prețioase și dulci amintiri din copilărie, apar personaje care n-au nici o legătură cu trecutul eroinei, ci cu prezentul ei fierbinte. Mai departe. Prima dată când am intrat în mansarda de care cred că am mai pomenit...", își începe o frază ,alertă și ironică" naratoarea, care se întreabă retoric altundeva: ,Dar ce-i ăsta, jurnal?" Să admitem că romanul are structură și formă diaristică: de ce, atunci, totul este atât de
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
iarbă. }ăranul acesta va dovedi o mare sensibilitate, i-aș spune lirică, atingând nu o dată accente patetice. Devenind mare iubitor de muzică, pentru el două concerte Enescu înseamnă ,două seri de paradis". Marele compozitor e ,un Iisus al viorii". în mansarda lui de boem, cultivă singurătatea, e un visător romantic, femeia fiind omniprezentă. El are plăcerea de a hoinări prin parcuri, ,prin orgia de frunze uscate", să se așeze cu iubita pe o bancă sub o salcie pletoasă pe malul lacului
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
frumoase pe vremuri, arhitrave gigantice, cartiere vechi cu case galbene, cu marchize de geam colorat, cu lămîi înfloriți în curți, construcții cu steme misterioase, cu ogive și gorgoane sprijinind ferestre Ťoarbeť, cu lei de piatră, sparți și îngălbeniți, blocuri cu mansardele retrăgîndu-se unele din altele, ca niște zigurate, o mică piață rondă, pe care el o botezase în glumă ŤDupont Circleť" (p. 151). În acest scurt fragment este condensată întreaga tehnică narativă a lui Mirel Brateș, cu amendamentul că ,tehnica de
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
tine însuți * Iubește-ți semenii ca pe tine însuți * Catharsis, nu catalepsis * Psihedelic, nu de la emanațiile oraculare din Delos, ci sanctuaric * Versus legea Talionului, ci nu suicidar, sub stigma-nvinuirii, din Paideume străine. Biomul Gândul care te trezește brusc, noaptea, în “ mansarda” lui Cioran * Fiind în Acum-ul continuu spațiutimp, dar și “ treimea de zeu” din Epopeea sumeriană * în Fractalia * Doar senzorial, prin durere ori dezimerdare, alinare, alint, luînd act Că Ești, prin propria atingere * Cogito, ca înflorire și ningere * Timpul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cel ce revine este Triomul * A reveni, a deveni. „Obrăznicii tonifiante” sau necredincioasa Thoma Ultima iubire a marelui filosof Emil Cioran avut cu 35 de ani mai puțin decât el, ajuns la vârsta senectuții. Locuia mai aproape de cer, într-o mansardă “a insomniilor” și iată ce îi scria cu tonul avântat al îngerului căzut”, celei numite straniu masculin: Thoma ( Friedgard) : “Sunteți centrul vieții mele, zeița unuia ce nu crede în nimic, cea mai mare fericire și cea mai mare nenorocire pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în fața vitrinei și mă uit minute în șir la castronașul cu icre de Manciuria... înghițitul în sec e chiar povestea fetiței cu chibrituri, tot o fetiță". Ca într-o clepsidră pe care o întorci, vîrstele apar jucăuș-interșanjabile: ,chiar acum, în mansarda ei din Calea Victoriei, Adela scrie despre micul prinț, Adela e cu patruzeci și cinci de ani mai mică decît Nora, dar Nora e nepoțica ei. Nora o iubește mai mult pe Adela decît Adela pe Nora. nimic nu-i perfect
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
cele trei cât e ziua de lungă, Studio 26 te cucerește prin atmosferă. De fapt, prin atmosfere, la plural. La parter te poți ciondăni cu prietenii pe teme muzicale în spațiul plin de postere amenajat ca un music pub, la mansardă poți uita de examene sau de task-urile stresante de la job în zona confortabilă de lounge, iar dacă vrei să vezi un apus magic sau să-ți bei cafeaua în aer liber, cele două terase te așteaptă (încălzite și dotate cu
Încă o dată, despre Studio 26 [Corola-blog/BlogPost/96766_a_98058]
-
în fiecare gest/ ai vrea să dormi și brațele s-ar lăsa grele să atârne pe/ genunchi visezi în stomac// te ferești de trăznet de guri de canal închise/ de liliecii mici care se aud din când în când la mansardă/ dar cel mai rău este când piciorușele luminiscente din/ jurul fiecărei spaime sapă din visele tale// ai înghiți orice ca să acoperi depărtarea pe care o digeri/ & pielea continuă să nu se facă transparentă// așa te recunosc// 3.7 Citesc la
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]
-
s-a instalat definitiv, avea să declare că a rupt cu trecutul. „J'avais rompu avec la Roumanie: elle n'existe plus pour moi”. Este lesne de înțeles motivul pentru care a făcut această abjurare. La Paris locuiește într-o mansarda în care este vizitat adesea de Eugen Ionesco, Mircea Eliade și Samuel Becket, un reprezentant al teatrului absurdului care va primi Premiul Nobel în anul 1969 și se înscrie ca student la Sorbona, dar pierde curând dreptul de a studia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
confesiv, consemnînd, aidoma Mariei Banuș, în memorabilul său volum de debut, Țara fetelor, amintiri bucureștene care încep cu „pîntecul mare” al mamei gravide, purtat „cu blîndețe pe asfaltul fierbinte”, clătinat aidoma unui samovar, pentru a continua cu „aromele tainice” ale mansardei domiciliare, cu „un balcon mic - limbă scoasă străzii zgomotului autobuzelor”. E o introducere afectivă în partea mai prezumțioasă a cărții pe care o reprezintă urmărirea unui fin raport speculativ, cel dintre senzația dură, „prozaică”, și „irealitatea imediată”. Realul apare figurat
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
ca și de gingășii maternale. E o anticameră înfiorată de impulsurile delicate ale feminității in spe (Un miracol). Spre a-și potența visul, autoarea se sprijină pe beția senzațiilor. Un acoperiș ruginit îi sugerează vopseaua roșie sau sîngele „ca-n mansardele pictorilor parizieni/ îmbătați de culoare și alcool”, ducîndu-i fantezia și mai departe, spre „gîturile lungi ale femeilor”, cu „ochii goi”, ațintiți „dincolo de camerele sordide/ unde pictorul/ trist/ imortalizează trecutul prezentul viitorul” (Cadru în cadru). La fel cînd evocă ceasurile petrecute
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
de a fi ceea ce deja am fost. Din Memorias de poco tiempo (1954) Summa vitae Din tot ce am iubit în zile nestatornice îmi mai rămân doar urme, hățișuri, conjecturi, semne îndoielnice, vagi informații: de exemplu, ploaia prin ferestruica unei mansarde triste din Paris, umbra trandafirie a flamboianților împodobind cu dungi casa părintească din Camagüey, acele taciturne rămășițe din Babilonia alături de somptuoasele mlaștini ale Eufratului, un arhaic crepuscul în insulele Galapagos, încețoșatele confuzele fantome ale unui memorabil lupanar din Cádiz, o
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
românești din lumea afacerilor. Editată de Riff Services Best Club. Preț: 7,90/79 000 lei. Expoziții Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): Expoziție internațională de fotografie (10-16); Galeria Van GraphKFe: Expoziția Povestea unei zile, fotografie, Florin Fâra; Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziții permanente (9-18); Centrul Cultural Francez: Întâlnirile fotografice de la Timișoara, expozițiile „4 revoluții“ (9-17); Galeria Pro Armia: Mihai Vornicu, Pavel Torony, expoziție de pictură (10-16); Cafeneaua Papillon: Expoziție de gravură, studenți ai Facultății
Agenda2005-30-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283997_a_285326]
-
de Artă (str. Mercy): Ipostaze ale clasicismului: expoziție de porțelanuri, ceramică, faianțe, teracote, cristale, sticlărie, mobilă (9-16); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): Expoziție internațională de fotografie (10-16); Galeria Van GraphKFe: Expoziția Povestea unei zile, fotografie, Florin Fâra; Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziții permanente (9-18); Centrul Cultural Francez: Întâlnirile fotografice de la Timișoara, expozițiile „4 revoluții“ (9-17); Galeria Pro Armia: Mihai Vornicu, Pavel Torony, expoziție de pictură (10-16); Cafeneaua Papillon: Expoziție de gravură, studenți ai Facultății
Agenda2005-31-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284028_a_285357]
-
martie, la ora 4,50, a izbucnit un incendiu la o casă de pe strada Eneas nr. 77 din Timișoara. Incendiul, cauzat de un scurtcircuit electric, a fost lichidat în jurul orei 9. Focul a pârjolit două camere și o încăpere din mansardă. Au fost prefăcute în scrum mobilier, dar și o cantitate de cherestea. Proprietarul avea depozitate într-un șopron materiale combustibile în cantități foarte mari.
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
era numit de cei foarte apropiați. Citeam de câteva ori, scrisorile lui republicate în România literară, scrisori subtile care nu-și pierduseră prospețimea, amintind de criticul rafinat, enigmatic, din tinerețea mea. Eram studentă încă și locuiam într-o odăiță din mansarda doamnei Lidia Unaniam, cu Nichita, odăiță în care el, uneori, își invita colegii de la redacția României literare unde lucra atunci. într-o vară când toți pomii din curtea de pe strada Grigore Alexandrescu numărul 28(?) erau bogat înfrunziți aruncând umbre mișcătoare
Frații serafimi by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/10018_a_11343]