775 matches
-
există doine, bocete, colinde, balade, basme, strigături, ghicitori, tradiții, opinie care avea să fie infirmată de monografia lui Emil Petrovici, Folclor de la moții din Scărișoara (1935), cealaltă investigație, făcută într-un interval mai mare, în 1920-1924, în aproape toate satele maramureșene, pe care le-a străbătut numai pe jos, reușește „să cristalizeze toate trăsăturile fundamentale ale Maramureșului”, adică graiul, folclorul în manifestarea lui artistică, etnografia, starea economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
etnografia, starea economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
BOTTA, Emil (15.IX.1911, Adjud - 24.VII.1977, București), poet, prozator și publicist. Este al doilea fiu al Aglaei (n. Francisc sau Franceschi), de origine corsicană, și al lui Theodor Botta (Botha), descendent al unor nobili maramureșeni. Tatăl, apropiat de memorandiști, trece în Regat pentru a-și putea lua, la Iași, licența în medicină. B. trăiește la o vârstă fragedă ororile războiului, tatăl plătind cu viața, în 1921, abnegația față de răniți. Școala, începută la Adjud și continuată
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
unui comitet, de la 1 ianuarie 1933, doar cu titlul „Astra” și cu subtitlul „Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu, publicate de V. Bergheanu; Doina Maramureșului, Legenda Rozavlei, Muzeul etnografic al Maramureșului de Emil Al. Micle etc.). Articole pe teme asemănătoare semnează și Mihai Bologa
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu, publicate de V. Bergheanu; Doina Maramureșului, Legenda Rozavlei, Muzeul etnografic al Maramureșului de Emil Al. Micle etc.). Articole pe teme asemănătoare semnează și Mihai Bologa, V. Lazăr, Toma Murgoi-Jiboteanu, Andrei Radu, M. Iosivaș, C. Ionescu-Olt ș.a. Literatura este
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina ajungând „zone” în care păstoritul evreiesc se transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara Europei, aspectul intră în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și teoretice, ed. cit. Karl Gotlieb von Windisch, Geographie des Königreiches Ungarn, Pressburg, 1780, vol. II, pp. 136-156. Johann von Csaplovics, Topographische statistisches Arhiv des Königreiches Ungarn, 1821, vol. I, p. 401, apud Tiberiu Morariu, „Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni” („Quelques contributions sur la vie pastorale des Juifs du Maramureș”), în Lucrările Institutului de Geografie al Universității din Cluj. (Travaux de l’Institut de Géographie de l’Université de Cluj) (Roumanie), vol. IV, 1928-1929, Cluj, 1931, pp. 183-203. Într-o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
s-au stabilit încă pe la sfârșitul secolului al XIV-lea. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească (1359) și Moldova (1401) s-a făcut prin năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și un voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire românească din Peri. Izbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf.
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
bătrână. Abia când auzi din nou răcnetul acela Își dădu seama că Înăuntru se afla o femeie care năștea. De pildă, În Amintirile soldatului Paul Alexa din Bred, din războiul din anul 1914 această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dacă erai student la arte. Ei îi arătau plasatoarei legitimațiile de la Filologie și forțau intrarea. Alo, alo, unde dați buzna? Numai cei de la Arte pot intra cu legitimația! Păi ce, doamnă, Filologia nu-i artă? No! Văzându-i cu traiste maramureșene și clopuri, simțind damful de usturoi, funcționara bătea în retragere. La epoca studenției, când făceau transhumanța din Maramureș, Ionicii garau în camera lui Șerban, pe a cărei ușă era aplicată plăcuța Lift de patru pesoane, maximum 320 kg . Proprietarul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat cele trei proiecte. Raportorul proiectului de lege pentru Basarabia, Vasile Stroescu, ridicându-și ochii spre cer, declara: „Să dea Dumnezeu ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prezentările de pe crucile din „Cimitirul vesel”. Artistul e acum aici și poate să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a olarului... Dar
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și ultimul voal, prinsese să care pe ea fel de fel de haine. Acum, de exemplu, își trântise o șubă siberiană și o pălărie de paie Maurice Chevalier. Își mai și înnoda, lasciv, mult aplecată pe stânga, nojițele unor opinci maramureșene. - Dacă aveți nelămuriri, vă ajut eu insistă oficiantul. De-asta suntem aici. Pentru chestii de colaborare și îndrumare, respectiv, când nu tăiem chitanțe. Chiar dacă nu suntem solicitați, avem instrucțiuni să întrebăm onor clientela, care poate e nelămurită sau, așa cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tulim, o după-masă întreagă am șmotruit ca electrocutații și-am săpat niște șanțuri, de putea să se plimbe metroul prin ele și să intri în ele pîn' la perciuni... După ce-am scăpat noi de acolo, a angajat niște gudulani maramureșeni, oameni râioși la muncă, care-n două mișcări au desfundat străduțele, au fleorțăit ogrăzile, au șubrezit fundațiile și i-au înconjurat vrăjitoarei gospodăria cu trei seturi de tranșee... Cataroiul deșirat nu mai rezistă. 57 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
economice, care au solicitat formulare 4. În xe "Maramureș"Maramureș, din 3.500 de locuitori evrei, majoritatea foști internați În lagărele morții din xe "Polonia"Polonia și xe "Germania"Germania - În mare parte religioși -, au solicitat formulare 1.5005. Cazul maramureșean este relevant, căci e vorba de o regiune fără nici o tradiție sionistă, În care problema emigrării În xe "Israel"Israel nu s-a pus niciodată până la Holocaust. Valul de emigrări lua proporții din ce În ce mai mari, pe Întreg teritoriul României. Comunități de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ascultat spovedaniile și ne au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece, care ne potolea setea, ne răcorea și ne da noi forțe pentru hârjoane și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
absolvirii cursurilor s-au împărțit premii constând în puieți de măr, unelte de pomicultură, truse de medicamente, semințe selecționate, material apicol, cărți de îndrumări agricole și gospodărești. Scopul urmărit prin acest curs, atins în bună parte, a fost „înălțarea satului maramureșean pe teren economic, cultural și social ca aspect și conținut” (ibidem, p. 11), școala țărănească fiind considerată „un mijloc”, deși nu unicul. S-au deschis apoi noi școli, în 1934 și 1935, unele cu preocupări speciale (dirijori de coruri sătești
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în afara satului, la răsăritul soarelui. Călătorul, prigonit, la drum de noapte, de duhuri necurate, "zgâria pe pământ" o roată cu patru spițe și se așeza în mijlocul roții, unde se întâlneau spițele. Roata solară, cu rol apotropaic, se grava pe porțile maramureșene, în vârful stâlpilor monumentali, iar, în Bucovina, se întâlnesc și astăzi stâlpi funerari cu roți solare în vârf.105 La români, sărbătorile solstițiale și echinoxiale erau marcate și de jocul călușarilor care se integra în cadrul unor rituri magico-mitice, medicale, apotropaice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gingașă îi deseneză vieții miracolul. Pulberea clipelor acoperă deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sale nostalgii creștin-ortodoxe: este botezat (clandestin) de un preot ortodox, asistat de doi preoți catolici, neofitul îmbrațișând, în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din Rohia. În ciuda bolilor agravate în detenție, a accidentului de mașină de după eliberare, călugărul nu împărtășește asceza de tip isihast, creștinismul fiind pentru el o religie a iubirii de oameni, nu una a retragerii din lume și a aversiunii față de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
postelnicului Ilie Kogălniceanu fusese făcută și ea se datora în mare măsură tocmai studiilor pe care tatăl său avusese grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]