524 matches
-
declarat răspicat „când umbli În tărâță te mănâncă porcii”, fiind puțin măgulit de legătura cu acesta, mai ales că inserase În „Bukarest Tageblatt”o notiță În care ruga presa și publicul să nu citeze numele său Împreună cu cel al lui Marghiloman. Cu Stere, raporturile erau și mai reci datorită faptului că politica acestuia nu era pe placul bătrânului conservator. În februarie 1917, Stere i s-ar fi destăinuit lui Marghiloman că s-ar fi pus o barieră Între el și Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și publicul să nu citeze numele său Împreună cu cel al lui Marghiloman. Cu Stere, raporturile erau și mai reci datorită faptului că politica acestuia nu era pe placul bătrânului conservator. În februarie 1917, Stere i s-ar fi destăinuit lui Marghiloman că s-ar fi pus o barieră Între el și Carp, fără a fi conștient că acea barieră exista Încă din perioada anterioară. Pornind de la premisa dezrobirii Basarabiei față de Transilvania și a prăbușirii Rusiei față de Austro-Ungaria, Stere evoluase și devenise
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe Stere, reproșându-i că gândește și vorbește ca un revoluționar rus și prin urmare Între ei nu putea exista nici un fel de apropiere, lucru pe care acesta nu-l putea Înțelege criticându-l față de toți cunoscuții, mărturisindu-i lui Marghiloman că „cu Carp nu e nimic de făcut; el vrea să dicteze chiar și nemților”. La celalalt capăt al grupării germanofile, AI. Beldiman, fost ministru al țării, a acționat În direcția sprijinirii și Încurajării administrației germane, prin organizarea unor conferințe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
germanilor, dar marea majoritate a continuat să rămână credincioasă cauzei românesti, chiar dacă propriile convingeri Îi plasa În tabăra germanofilă. Deși nu erau animați de aceleași convingeri, În august 1917 a avut loc totuși o Întrevedere politică Între Carp și Marghiloman, În cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că trebuia Încheiată o pace separată, cu un nou rege, impus de Germania, nu Austria, căruia să-i fie Îngăduit să trateze cu Învingătorii condițiile politice și economice, dar cu păstrarea granițelor de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acord cu Înlăturarea acestuia. Ulterior, În urma discuțiilor avute cu Împăratul, Mackensen a renunțat la idee. Campania dusă de germanofili pentru schimbarea raporturilor României cu Puterile Centrale a continuat și după Începerea tratativelor oficiale de pace. În momentul instaurării guvernului Al. Marghiloman, Carp s-a retras Într-o atitudine ostilă. Susținătorii săi au abandonat posturile de giranți În care fuseseră numiți prin Încrederea guvernului de ocupație militară german. La Berlin și la Marele Cartier German, partizanii lui Carp, mai ales Beldiman, Începură
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
prin Încrederea guvernului de ocupație militară german. La Berlin și la Marele Cartier German, partizanii lui Carp, mai ales Beldiman, Începură o campanie de intrigi și atacuri, atât Împotriva suveranului și a oamenilor politici de la Iași, cât și Împotriva lui Marghiloman, pe care-l denunțau că n-ar fi un germanofil atât de ortodox. Guvernul Marghiloman era, fără Îndoială, un guvern de sacrificiu, având menirea de a semna tratatul de pace impus de Puterile Centrale. Faptul a fost recunoscut atunci chiar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Carp, mai ales Beldiman, Începură o campanie de intrigi și atacuri, atât Împotriva suveranului și a oamenilor politici de la Iași, cât și Împotriva lui Marghiloman, pe care-l denunțau că n-ar fi un germanofil atât de ortodox. Guvernul Marghiloman era, fără Îndoială, un guvern de sacrificiu, având menirea de a semna tratatul de pace impus de Puterile Centrale. Faptul a fost recunoscut atunci chiar și de I.I.C. Brătianu, care constata că liderul conservator se „sacrifica primind să se Înhame
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Înhame la o opera tragică, dar patriotică”, prevăzând faptul ca el „va fi calomniat ofensat, batjocorit”, dar „trebuie să se știe că acest om a salvat Coroana și Moldova și că acest lucru primează”. În cursul discuțiilor purtate cu Czernin, Marghiloman a insistat asupra menținerii dinastiei, iar unul dintre negociatorii germani avea să transmită la Berlin: „Nimeni nu cunoaște mai bine ca el slăbiciunile regelui. El considera că e posibil, prin alegerea cu grija a ambianței și un sfat clar dat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din punct de vedere politic ferm pe calea care este necesară pentru politica viitoare.” După semnarea Tratatului de pace de la Buftea București (24 aprilie 1918), exasperat de condițiile impuse României, Carp avea să-i declare lui Kuhlmann, că ceea ce Încheiase Marghiloman „nu era o pace”, după care s-a retras la Țibănești (8 mai 1918). Liderul conservator a adresat critici aspre lui Marghiloman, condiderând că „n-a voit să Înțeleagă că În vremurile acestea oamenilor politici nu le mai este Îngăduit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
24 aprilie 1918), exasperat de condițiile impuse României, Carp avea să-i declare lui Kuhlmann, că ceea ce Încheiase Marghiloman „nu era o pace”, după care s-a retras la Țibănești (8 mai 1918). Liderul conservator a adresat critici aspre lui Marghiloman, condiderând că „n-a voit să Înțeleagă că În vremurile acestea oamenilor politici nu le mai este Îngăduit luxul de a face pe trepădușii palatului În detrimentul neamului lor”. Retragerea lui Carp l-a făcut pe primul ministru să declare cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea guvernului condus de Al. Marghiloman, va participa la întrunirea Sfatului Țării ținută la Chișinău, discursurile sale contribuind semnificativ la adoptarea hotărârii din 27 martie 1918, de unire a teritoriului dintre Prut și Nistru cu România. Decorat de rege, împreună cu principalii făptuitori ai evenimentului, un an
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1907), versuri și articole fiindu-i tipărite tot acum în revista „Ramuri”. În aprilie 1914 scoate, ca redactor-șef, revista de teatru , muzică și sport „Comedia”, ulterior e redactor-șef la cotidianul bucureștean „Dreptatea” (1914-1915) și la „Steagul” lui Al. Marghiloman. Pentru diferite perioade face parte din redacțiile de la „Noua revistă română”, „Adevărul” și „Dimineața”, „Cuvântul”, „Curentul”. Colaborează cu versuri, critică literară și teatrală, comentarii sociale și politice și la „Insula”, „Înainte”, „Flacăra”, „Spectatorul”, „Rampa”, „Viața”, „Omul liber”, „Curentul magazin”, „Timpul
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
vreme de trei ani, etalându-și cu aplomb convingerile care nu mai erau ale majorității Partidului Conservator, partid atras fie de politica de fidelitate față de Germania, susținută de regele Carol și P.P. Carp, fie de neutralitatea prudentă propovăduită de Alexandru Marghiloman, fie de simpatiile profund antoniste ale violentului Nicolae Filipescu. El invoca, de altfel, la începutul războiului, opinia publică românească, socotind - și avea perfectă dreptate - că țara se afla în pragul unui moment unic, hotărâtor, din istoria ei: „În marile împrejurări
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îi sunt pretențiile - are totuși una: aceea de a fi o garanție de probitate și de românism.“16 De altfel el a manifestat întotdeauna - fără a fi influențat de aparențe - o atitudine de înțelegere față de poziția politică adoptată de Alexandru Marghiloman, chiar dacă nu a fost confirmată de istorie, rostind mai târziu adevăruri indiscutabile și în legătură cu rămânerea sa, în 1917, în teritoriile românești ocupate de dușmani, considerată de unii ca un act de trădare. „De-acum - scria el la moartea lui Alexandru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chiar dacă nu a fost confirmată de istorie, rostind mai târziu adevăruri indiscutabile și în legătură cu rămânerea sa, în 1917, în teritoriile românești ocupate de dușmani, considerată de unii ca un act de trădare. „De-acum - scria el la moartea lui Alexandru Marghiloman - istoria va rămâne să-l judece și va rămâne să hotărască dacă șeful partidului conser vator-pro gresist a rămas în teritoriul ocupat povățuit de sentimentele lui germanofile și în dezacord cu sentimentele și interesele țării sau dacă a rămas ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odată cu trecerea vremii, un loc binemeritat alături (sau în urma) unor prestigioase lucrări similare referitoare la aceeași perioadă din istoria României, precum „însemnările zilnice“ ale lui Titu Maiorescu, memoriile principelui Carol (care se opresc în 1881), „notele politice“ ale lui Alexandru Marghiloman, O viață de om așa cum a fost de Nicolae lorga ș.a., romanul cronologic despre vechiul București înfățișând istoria și anecdotica ei într-o manieră mult mai accesibilă celor mai largi cercuri de cititori care, nădăjduim - la această reeditare a cărții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
om despre care se vorbea pe vremea aceea de unii cu admirație, de alții cu ură, de alții cu temere, era Ionel Isvoranu. Ionel Isvoranu, fost ofițer de cavalerie, descendent dintr-o familie boierească din Oltenia 309, unchiul lui Alexandru Marghiloman, era un fel de teroare a Bucureștilor. Om de lume de altfel, însă un chefliu de întâia forță, avea banda lui cunoscută și temută. Când intra prin locurile de petrecere, mai ales prin localurile de noapte și prin grădinile din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
candidatului opoziției. Președinte al biroului fusese ales un bătrân liberal, Opreanu, tatăl lui Remus și Romus Opreanu, mai târziu unul consilier la Casație și cellalt prefect la Constanța, iar secretar era Ionel Isvoranu, fost ofițer de cavalerie, unchiul lui Al. Marghiloman. Ionel Isvoranu fusese ales în birou fiindcă era om de o mare îndrăzneală, care terorizase o bună parte din București. Urna trebuia păzită noaptea de către o gardă militară, dar și partidele politice aveau voie să vegheze, pentru ca peste noapte să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
225 Manu (familia): 121, 156 Manu, Gheorghe (George): 66, 72, 117, 220, 221, 258, 319, 345, 349, 366, 367 Manuc-bei: v. Mârzaian, Emanuel Manuel, Eugène: 105, 106 Marcovici, Al.: 149, 179, 298, 337, 375 Marcovici, Ițic: 327 Margall, Puy: 200 Marghiloman, Al.: 13, 14, 33, 159, 247, 420 Margulici, I.: 327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Madero / 168 Madrid / 80-81, 83, 86 Madrid-Alcala / 79 Mailath, Gustavo / 214 Maior, Iuliu / 116 Maiorescu, Ioan / 113 Mainz / 50, 199 Malinovski, Iosif / 126, 159, 192-193, 200, 259, 260 Manning / 50 Maniu, Iuliu / 109 Mano / 126 Maramureș / 104, 241 Marea Britanie / 68 Marghiloman, Alexandru / 107 Margotti / 88 Marinescu, J. /, 131 Marmaggi, Francesco / 144-145, 231-232, 247, 257 Marton, Aron / 111 Matei, Dumitru Sandu / 201, 265 Mavrodi, Mihai / 266 Max (principele) / 166 May, Iuliu / 170 Mărgineni / 197 Mărtinaș, Ioan / 167, 170, 264, 266 Mărtinaș, P.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scrii - dar de citit - citești?" Imediat după război, prin 1919-1920, Peltz îl cunoaște pe Slavici, "un om chinuit", care ca filogerman și ziarist activ în timpul ocupației, fusese condamnat la închisoare, fiind indignat că aceeași soartă n-o împărtășise și Alexandru Marghiloman, și mai filogerman, șeful guvernului din acea perioadă. Bătrînul scriitor, și pe care nu-l amendează în nici un fel memorialistul, făcea abstracție de rolul jucat de omul politic de conivență cu liberalii și în primul rând cu Ionel Brătianu. Să
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
din acea perioadă. Bătrînul scriitor, și pe care nu-l amendează în nici un fel memorialistul, făcea abstracție de rolul jucat de omul politic de conivență cu liberalii și în primul rând cu Ionel Brătianu. Să mai spunem că în timpul guvernului Marghiloman dobândisem Basarabia? I. Peltz se hazardează și atunci când îl definește pe Slavici, recunoscut ca având un stil bolovănos, "marele meșter al cuvântului". Din evocarea lui Al. Macedonski merită a fi reținute ceremonialul servirii ceaiului în tot felul de cești și
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
51 de autori (unii cu mai multe titluri) prezenți în acest volum de aproape 500 de pagini, există o listă cel puțin la fel de impresionantă de autori esențiali rămași pe dinafară: Carol al II-lea, Regina Maria, Mihai de România, Alexandru Marghiloman, I.G. Duca, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Titulescu, Mihail Manoilescu, Neagu Djuvara, Theodor Cazaban, Virgil Ierunca, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Mircea Eliade, Eugčne Ionesco, Ion Gavrilă Ogoranu, Corneliu Coposu, Traian Brăileanu, Adriana Georgescu, Elisabeta Rizea, Nicolae Balotă, Gh. Jurgea-Negrilești, Paul Niculescu-Mizil, Silviu
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]