8,401 matches
-
obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade odată cu creșterea ratei marginale de impozitare (Curba Laffer). Rezultă că trebuie prioritizate cheltuielile publice și redusă rata prelevărilor obligatorii. Anumite critici au fost totuși formulate împotriva acestei teorii. În primul rînd, nu ne este indicat cu precizie acel prag critic al impozitării dincolo de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai normativă. 6.1.3.1. Economia reglementării Economistul american George Stigler poate fi considerat drept fondatorul acestui curent de gîndire ce repune în cauză virtuțile intervenționismului statal. Pentru a înțelege punctul său de vedere, vom apela la un exemplu marginal și edificator: în Statele Unite s-a constatat o creștere semnificativă a accidentelor datorate instalațiilor electrice în instituțiile de stat, unde reglementarea este mai strictă. Acest paradox se explică printr-un efect pervers destul de clasic: reglementarea a făcut ca în sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să călătorească, pentru afaceri bunăoară, deci care poate suporta tariful normal. Aceasta din urmă este cea care va permite degajarea unei marje comerciale și prin aceasta ea este cea care, finalmente, va permite altor pasageri, care nu pot suporta costul marginal, să beneficieze de zbor. 6.2.3. De la monopolul natural la economia rețelelor Odată cu diferențierea tarifelor, a bugetelor și cu adaptarea statutului personalului, încercăm să descoperim evoluția conținutului exigenței echității ce fondează serviciul public. Concepțiilor tradiționale statutul prefigura situația tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Bogdan Miahi Dascălu Literatura de anticipație, gen și așa marginalizat (dar deloc marginal) nu a avut, până de curând, o istorie a ei. De la origini până în prezent. În acest context, Istoria anticipației românești. Un capitol de istorie literară (Iași, Ed. Feed Back, 2007, 630 p.) a lui Mircea Opriță, el însuși un reputat
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
domeniu, denotă că, în general, literatura de anticipație este privită cu o oarecare toleranță, care, în multe cazuri se transformă în condescendență. A scrie literatură SF sau despre aceasta înseamnă o aventură în sine. Căci genul este văzut drept unul marginal, drept ,un fel de paradis al grafomanilor", în care sunt adunate ,numai condeie eșuate în alte întreprinderi". Însă lucrurile nu stau deloc astfel și Mircea Opriță repară această nedreptate. Nu puțini și deloc neînsemnați sunt scriitorii care se regăsesc printre
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
are, o urâțenie conformistă, nicidecum radicală, un cenușiu lavabil. Până și sărăcia lucie are ceva stil, bucuria tinerilor îi conferă un strat de poleială. Cred că frații Dardenne pierd puțin controlul atunci când oferă cuplului alcătuit dintr-un homeless cu afaceri marginale și iubitei lui de profesie fără ocupație o mașină șic. S-ar putea ca în cazul de față să funcționeze și o prejudecată, nu reușesc să văd chipul sărăciei românești, prin comparație cu cea franceză sub forma unei astfel de
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
unele caiete eminesciene sunt "toaletate" - și am discutat cu dl Mircia Dumitrescu situația. Dânsul mi-a confirmat: s-au șters din pagini unele însemnări ulterioare, făcute de așa-ziși savanți care-l comentau bășcălios pe Eminescu în caietele lui. Notații marginale de tipul "E nebun!", "Probă de insanitate mentală", "Prostii" etc. - lipsesc din caietele tipărite. Poziția editorului este firească: îl editează pe Eminescu, nu pe epigonii eminescologiei care și-au etalat scrisul alături de scrisul poetului. Aceste adaosuri sunt, însă, în textul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
o școală. Din toate punctele de vedere. Un tip de pregătire specială, nouă pentru foarte mulți. Un tip de psihic despre care, iarăși, nu știu cît se vorbește în școlile de specialitate. Ceea ce fac actorii de la Masca nu este nici marginal, nici sub sau deasupra celor de la Bulandra, Național sau Comedie. Este altceva. Cred, însă, că după aproape douăzeci de ani, abia am început să descifrăm mecanismul lor teatral și uman, să le fim martorii performanțelor, ai experimentelor de tot felul
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
fost privit drept un soi de Dinicu Golescu ardelean, om care descoperă plin de încîntare Europa și procedează apoi la amare comparații cu situația din țara sa. Există, fără îndoială, și o "latură Dinicu Golescu" în Peregrin..., dar ea rămîne marginală. Autorul e mult mai inteligent și mai modern decît bietul mare ban Golescu, baș-boier iremediabil. Infinit mai interesant decît ceea ce spune despre lumea vizitată este Codru Drăgușanu atunci cînd își schițează, involuntar și în filigran autoportretul. Doar citit ca un
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
indiferentă. Dar totuși nu îmi este indiferentă deoarece sunt convins că existența mea - la fel ca tot ce mi s-a întâmplat cândva - a tulburat suprafața existenței. O existență care după valul pe care l-am stârnit, indiferent cât de marginal, lipsit de importanță și de efemer a fost, nu va mai fi niciodată ca înainte. Pur și simplu toată viața am crezut că ceea ce s-a întâmplat odată, nu se mai poate anula așa încât de fapt totul rămâne pentru totdeauna
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
joacă în egală măsură rolul unui schimb util de experiență între generații și rol soterologic pentru opere condamnate pe nedrept. 32 de scriitori, o operă extinsă pe aproape 3 decenii - de la Gellu Naum la Eugen Uricaru, trecând prin experiența universului marginal al lui Barbu, a celui recluzionar al lui Goma ori prin experiența lumii rurale în disoluție a lui Preda. Textele volumului colectiv sunt concepute mono- sau plurivalent, în funcție de experiențele critice anterioare ori în funcție de economia operei; "fețe ale lui Ianus" ori
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
reci și jilave o nutresc, starea poetică nu poate fi decît de apăsată mizantropie. De aici, depersonalizarea, epurarea de siluete omenești, substanța omenescului refugiindu-se în extreme: nebuni, Ofelii care cîntă la clavir, alcoolici, estropiați. Locurile lor sînt și ele marginale: cimitire, crîșme de duzină, parcuri cu vocație funerară. Iar locul în lumea oamenilor circulînd „cu treabă", ca și inexistent. Iată, într-un tablou cvasi-romantic, imaginea poetului secătuit și inutil, pe care obligațiile îl copleșesc, iar puterile îl lasă: „ - Poți să
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
cu luxoasa lui mașină, marfă pentru birturile din preajma pieței. Lumea aceasta nouă, forfotind de femei ușoare, de monopoliști cu tenul smead și de recuperatori de profesie îi oferă alt pretext pentru a-și duce reveriile la capăt. Pricopsit cu argoul marginalilor, protagonistului nu-i mai rămâne de făcut decât un pas până sub pragul limbajului articulat. Îl va și face, de altminteri, așa încât unul din ultimele capitole ale cărții va fi construit pe schelăria unei proiecții imaginare într-un mediu preistoric
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
puțină nitroglicerină sub limba criticilor literari. Le dă de citit, le dă de scris, le dă de interpretat și, nu în ultimul rând, le dă de gândit. Lucru destul de dificil pentru o poetă care, în ciuda preferințelor nedisimulate pentru un statut marginal, a intrat deja în canonul postbelic. Numai cine n-a vrut (adică și-a propus să nu vrea) na scris despre cărțile ei, de la debutul din 1969 (cu Sânge albastru) până la cele două remarcabile din 2006 (Întâmplări derizorii de sfârșit
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
cum am făcut și în ultimele două decenii, să nu reacționez imediat, indiferent de opinia ta. Oricât de ciudată, de dureroasă, de scandaloasă ar fi...". Reproșuri? Printre altele : „a petrecut mai bine de zece ani în politică, mereu în poziție marginală", contribuind prin absența din viața literară la „dezorientarea" acesteia ; s-a înscris fără rezerve în „cercul de influență al dnei Lovinescu care ridica pretenții de a face ordine în literatură"; și-a îndepărtat „vechii consilieri (!) care îl îndemnau să-și
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
de crud ca și lumea schițelor, cu chefuri barbare, nepăsătoare de moarte, necuvincioase, trăind chinurile zadarnice ale clipei. Tîrgul unde nu s-a întîmplat nimic, dar toată lumea adastă, curioasă, după cîte o întîmplare, e cel din Firi neînțelese, unde doi marginali își inventează meritele pentru care alții, odată, o să-i invidieze. Cu tempo de schiță, nuvelele n-au așezarea prozei de zile bune. Sînt doar idei aruncate, prinse într-o plasă nu foarte trainică de narațiune. Pur și simplu năzăriri, ca
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
reluate aici și publicate inițial în Observator cultural, în Dilema veche ori în Viața românească vădesc nu o dată, pe lângă farmec, un talent narativ echivalent cu al maeștrilor genului acestuia condensat. Iar dacă unele din texte folosesc această înzestrare în chip marginal, pe post simplu de suport stilistic al unei construcții esențialmente demonstrative, există altele, numeroase, al căror obiect imposibil de pus pe seama finalităților practice. Mă gândesc la bucăți ca Și tot ce-i ne-nțeles se schim-bă-n ne-nțelesuri și mai
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
oho, slavă Domnului, timp să sărbătorim centuriste de succes și pedofili celebri. Dedicăm week-end-uri înduioșătoare Madonnei și ridicăm în slăvi mari scamatori ai muzicii (de pe aiurea, venetici!) precum Michael Jackson. Iară cînd moare cineva, și mai rău! Apare o știre marginală pe un crol, un reportaj lamentabil de la bocetele de înmormîntare. Altfel nu știm să îi jelim. Altfel nu știm să îi omagiem. Cît sînt încă în viață, nu suflăm o vorbă despre ei. Și, chipurile, avem atîtea posturi culturale. Au
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
ai fotbalului, mă număr printre cei dezamăgiți de tot ceea ce se întâmplă cu acest sport, de maniera în care este organizat de actuala conducere a FRF. Nu îmi pot imagina un viitor în care fotbalul să fie doar un fenomen marginal, așa cum pare să devină de la un an la altul", transmite Răzvan Burleanu, într-un comunicat de presă citat de Agerpres. "Este momentul ca cei care considerăm că trebuie să se producă o ruptură de cultură organizațională să intrăm pe teren
Candidat surpriză pentru alegerile FRF. Se va lupta cu Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74604_a_75929]
-
doar un simplu "animator" al unui topos limitat. Aspectul de analist al fenomenului literar, cel mai reliefat pînă-n prezent din prestația d-sale ce mai conține poezie și proză, ni-l propune cu însușiri demne de apreciere indiferent de situarea "marginală" de care are parte, nu o dată atîrnînd ca o greutate de piciorul exponenților săi. Inteligent, aerisit, e capabil de priviri generale, de regulă iuți, deoarece nu insistă prea mult pe vreunul din subiectele ce le abordează. Îl citim cu plăcere
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
critică a literaturii române Nicolae Manolescu. Din păcate pentru ei, cam așa vor rămâne și în viitoarea jumătate de secol, până va mai apărea - dacă va mai apărea - o altă Istorie a literaturii. Căzute în dezinteresul public, publicate de edituri marginale, dar gras stipendiați de stat, astfel de persoane au încă suficientă putere, dacă nu pentru a construi, măcar pentru a dărâma puținele edificii durabile ale culturii de azi. Dar ceilalți, nescriitorii, ce argumente aveau să strâmbe din nas în fața operei
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
literare. Atât ofițerii cărora le aparțin notele informative privitoare la eseistul timișorean, cât și cunoscuta tovarășă Clătici, merită, prin micile derogări de la imperativele profesiei, o oarecare, nu exagerată totuși, gratitudine. Revenind la eseul lui Codrescu, el ridică inteligent, folosindu-se marginal de acest argument epic, chestiunea raporturilor dintre viață și biografie. Fiindcă în viziunea lui pretins anarhică, odată cu organizarea unui sistem de control al identităților individuale, statul a deschis totodată un imens șantier de construcție a caracterologiilor individuale: Poți avea o
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
am putea numi strategia afirmării sale, care n-a mizat pe solidaritatea unui anumit grup literar. Singura sa afiliere a fost una față de un maestru, el însuși străin, puțin cunoscut și puțin recunoscut în epocă: Leon Șestov. Traiectoria acestor doi marginali ajunși în centrul Europei și al culturii nu e lipsită de o anumită exemplaritate în ordinea spiritului. Și, dincolo de scrierile sale, modul în care Fondane a întâmpinat moartea conferă gândirii sale existențiale o coerență luminoasă, revelatoare. Știm că ar fi
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
Britannica, www.britannica.com). În descrierile standard, jocul e asociat cu lumea oriental-balcanică (în enciclopedia citată, de exemplu, se spune că în Statele Unite este jucat mai ales de greci și evrei). În spațiul românesc, barbutul e un joc al lumii marginale și interlope, asociindu-se prototipic cu pierderi de sume mari, conflicte și violențe. Iorgu Iordan (Limba română actuală, 1948: 493) considera că barbut e un termen de argou, incluzându-l în lista sa alături de derivatele barbugiu și barbutar. În reportajele
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
Iorgu Iordan (Limba română actuală, 1948: 493) considera că barbut e un termen de argou, incluzându-l în lista sa alături de derivatele barbugiu și barbutar. În reportajele interbelice ale lui F. Brunea-Fox, termenul apărea - alături de babaroasa - în contextul investigării lumii marginale: "Dumneata, ditamai plutonier? La barbut? La babaroasa! Cu haimanalele!" (Brunea-Fox, 1979: 285); "Un alt biliard mai mic ce se poate transforma (...) în mobilă pentru barbut și babaroasa" (id. 1985: 138). Lexicul barbutului cuprinde în primul rând diferitele denumiri familiar-argotice ale
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]