18,672 matches
-
aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. De asemenea, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele dintre diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (Hotărârea din 23 iulie 1968
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. ... 25. Reținând că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită adoptarea unui act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia, Curtea a constatat că dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
categoriile de lucrări care se pot realiza prin program, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. (3) Pentru fiecare obiectiv de investiții, la valoarea determinată prin aplicarea costului unitar/mp suprafață desfășurată, prevăzut la alin. (2) , se adaugă o marjă de buget de 25%, determinând valoarea totală aprobată a obiectivului de investiții. Articolul 11 (1) Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) și h) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270777]
-
octombrie 2020, paragraful 26, sau Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018). Astfel, Curtea a recunoscut că, în domeniul politicii penale, legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
azil, în contextul necesității unei bune monitorizări și evidențe a străinilor aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul României și al implementării cu succes a măsurilor prevăzute în documentele programatice ale Uniunii Europene, aflate inclusiv în responsabilitatea României, în marja negocierilor de aderare a țării noastre la Spațiul Schengen, pentru evitarea neîndeplinirii de către România a angajamentelor privind controlul migrației, în contextul geopolitic marcat de conflictul armat de la granițe, ce ar putea atrage lipsa finanțării proiectelor implementate de către
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 35 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270497]
-
specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate de cele două categorii de grefieri sunt diferite. Opțiunea legiuitorului de a încadra în aceeași grilă de salarizare toate categoriile de grefieri (grefierii de ședință, grefierii-statisticieni, grefierii-documentariști, grefierii-arhivari și grefierii-registratori) se plasează însă în marja sa proprie de competență și nu poate fi contrapusă scopului legiuitorului de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile de salarizare cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul
DECIZIA nr. 38 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270472]
-
adoptarea acestei soluții legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea
DECIZIA nr. 676 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270589]
-
Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut; acesta poate presupune restricții, care sunt admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea, de exemplu, hotărârile din 28 mai 1985, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunțate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar și alții împotriva Greciei, paragraful
DECIZIA nr. 23 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270591]
-
trebuie să fie finalizate până la data de 31 decembrie 2023, în următoarele condiții: a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: (i) 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv; ... (ii) 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între
LEGE nr. 229 din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272197]
-
Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, atât sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, legiuitorul justificând urgența reglementării, cât și sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, reglementarea încadrându-se în marja de apreciere și opțiune a legiuitorului. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 680/R din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.824/30/2019/A1, Curtea de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă a
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
cea a Decretului nr. 167/1958, „legiuitorul actual a reglementat prescripția extinctivă ca instituție de ordine privată care nu mai operează de plin drept, ceea ce produce consecințe asupra duratei termenelor de prescripție, care nu mai sunt imperative, ci, în anumite marje, pot rămâne la disponibilitatea părților, recunoașterii posibilității renunțării la prescripție ori a încheierii de convenții prin care să se modifice cursul prescripției, prin fixarea începutului acesteia, ori a cauzelor legale de suspendare sau întrerupere, a sferei persoanelor care se pot
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, de către stat, prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea dobânzilor și a cheltuielilor adiacente creditului; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză al băncii este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției. Plafonul de garantare pentru anul 2022 este de 250 de
LEGE nr. 224 din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272193]
-
de lei, în proporție de 80% de către stat, prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea comisionului de analiză și de gestiune adiacente creditului/garanției, cât și 75% din dobânda totală, IRCC plus marja; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției; plafonul de garantare
LEGE nr. 224 din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272193]
-
prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea comisionului de analiză și de gestiune adiacente creditului/garanției, cât și 75% din dobânda totală, IRCC plus marja; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției; plafonul de garantare pentru anul 2022 este de 250 de milioane de
LEGE nr. 224 din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272193]
-
16 alin. (1) și art. 53 din Constituție nu îi impun legiuitorului obligații cu privire la tehnica de stabilire a sancțiunii contravenționale. În aplicarea „politicilor sale contravenționale“, în mod analog cu aplicarea politicilor penale, legiuitorul se bucură de o largă marjă de apreciere, ținând seama, printre altele, de multitudinea de situații și împrejurări, precum și de dinamica socială accentuată. Or, a arătat Curtea, soluția legislativă criticată nu ridică probleme din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție. Într-adevăr, stă în puterea
DECIZIA nr. 184 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272287]
-
5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. “ Dar, a statuat Curtea, aceste prevederi reprezintă o manifestare firească și deplină a marjei largi de apreciere de care legiuitorul trebuie să se bucure în ceea ce privește stabilirea faptelor care prezintă gradul de pericol social considerat necesar pentru situarea lor în domeniul faptelor sancționate contravențional. Din acest motiv, Curtea Constituțională, raportându-se la
DECIZIA nr. 184 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272287]
-
excepției. Or, ține de opțiunea legiuitorului să includă sau nu exercitarea anumitor profesii juridice în vechimea necesară magistratului pentru acordarea pensiei de serviciu, iar Curtea Constituțională nu are competența de a complini o omisiune legislativă, acest aspect fiind în limitele marjei de apreciere a Parlamentului. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.431/99/2017, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 262 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272313]
-
19. Totodată, Curtea Constituțională a arătat că nu are competența de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituțional al egalității în fața legii, astfel că nu prezintă relevanță constituțională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecință, față de critica formulată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din
DECIZIA nr. 262 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272313]
-
constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii mărimii sporului pentru condiții de muncă nu este nelimitată, ci aceasta se exercită, în condițiile legii, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute de lege. ... 29. Cât privește dispozițiile art. 25 din
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
detrimentul statului și al gestionării banului public, Curtea reține că această susținere este neîntemeiată. Dispozițiile Legii nr. 101/2016 sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie de la procedura de drept comun, iar aspectele criticate sunt reguli care se circumscriu marjei de apreciere a legiuitorului, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, coroborate cu cele ale art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
rațional și că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ținut cont de poziția superioară a parchetului sau instanței de judecată, după caz. ... 160. Din considerentele citate reies două aspecte: că legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în salarizarea diferită a judecătorilor și procurorilor, dar că în exercitarea acestor atribute de legiferare - pentru a nu crea discriminări - este necesară respectarea ierarhiei instanțelor sau a parchetelor din structura sistemului judiciar, în reglementarea salarizării celor două categorii
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
seama de diferențele obiective dintre diversele categorii de beneficiari reglementate de Legea nr. 223/2015. Astfel, stabilirea condițiilor pentru acordarea pensiilor militare de stat și a modului de determinare a cuantumului acestor pensii pentru diferite categorii de beneficiari se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 14. De asemenea, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt
DECIZIA nr. 629 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256697]
-
centrală - periferie, zone prospere din punct de vedere economic - zone defavorizate). Atât timp cât criteriile folosite se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, astfel de prevederi legale nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituționalitate, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în materie fiscală. ... 16. Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară, spre exemplu, Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 44, a reținut
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]